Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că ”în orice criză există și oportunitate”, iar cheia prosperității este de a ”ne face ordine în propria gospodărie și să facilităm afacerile chiar aici, în Europa”, valorificând potențialul excepțional al pieței unice europene.

Aceasta a participat la Congresul Partidului Popular European, desfășurat anul acesta la Valencia la scurt timp după ce Spania, Portugalia și regiuni din Franța au experimentat o pană de curent fără precedent și după ce, anul trecut, Bucureștiul a fost gazda evenimentului politic în cadrul căruia Ursula von der Leyen a primit sprijinul din partea PPE pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene și cu ocazia căruia au fost trasate linii de acțiune pentru viitorul Uniunii Europene. 

”În fiecare criză există și o oportunitate. Nu numai că piața noastră unică este cea mai mare din lume, deoarece deschiderea sa către lume este mult mai mare decât cea a SUA sau a Chinei, dar suntem, de asemenea, campioni mondiali la exporturi în raport cu PIB-ul. Companiile noastre au nevoie de piețele globale. În acest moment de criză, este profitabil faptul că Europa este fiabilă și previzibilă”, a evidențiat von der Leyen, fără a omite că Uniunea Europeană are cea mai extinsă rețea de acorduri de liber schimb – 76 la număr – lucrând acum la acorduri cu India și Indonezia, dar și cu Emiratele Arabe Unite și cu Thailanda, lista de exemple reliefând caracterul global al demersului european și fiabilității comerciale a UE în lume.

Chiar dacă ”piața noastră unică este un port sigur pentru întreprinderile europene, un loc în care acestea se pot dezvolta puternic înainte de a porni pe piețele globale”, vitalitatea sa ”este frânată de prea multe bariere naționale, fragmentare și birocrație”, a deplâns președinta Comisiei Europene.

”Acesta este motivul pentru care am introdus – faimosul – (n.r. pachet) omnibus, pentru a simplifica și accelera. Avem atât de multe oportunități acum, dar trebuie să le profităm. Să luăm exemplul unei întreprinderi digitale nou-înființate care dorește să se dezvolte pe piața unică europeană; în loc să se confrunte cu o singură normă, aceasta se confruntă cu peste 270 de autorități de reglementare din toate statele membre, active în rețelele digitale. Această fragmentare este factorul-cheie pentru care rămânem în urmă. Dacă am elimina toate obstacolele comerciale din interiorul Uniunii noastre, am putea crește PIB-ul nostru cu până la 10 %. Așadar, prieteni, este timpul să rupem lanțurile. Europa a fost leagănul inovării, haideți să eliberăm inovarea europeană și să stimulăm din nou spiritul antreprenorial al Europei”, a fost îndemnul lansat de Ursula von der Leyen.

Pentru a apăra atuurile și valorile Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene a anunțat că va lansa propuneri pentru ca ”oamenii de știință și cercetătorii din întreaga lume să facă din Europa casa lor, să aleagă Europa”.

”Noi nu ne invadăm vecinii și nu îi pedepsim. Dimpotrivă, există douăsprezece țări care doresc neapărat să devină membre ale Uniunii Europene, adică aproximativ 150 de milioane de oameni. În Europa, copiii pot merge la școli bune, indiferent de venitul părinților; dezbaterile controversate din universitățile noastre sunt binevenite; considerăm că libertatea științei și a cercetării este fundamentală, nu numai pentru că este o valoare esențială pentru noi, ci și pentru că astfel prosperă excelența și inovarea. Acesta este motivul pentru care Europa este deschisă celor mai buni și mai inteligenți. Acesta este motivul pentru care vom face propuneri pentru a-i ajuta să <<aleagă Europa>>. Pentru că ne dorim ca oamenii de știință și cercetătorii din întreaga lume să facă din Europa casa lor – și să facă din Europa din nou casa inovării”, a dezvăluit von der Leyen.

La finalul lunii ianuarie, Comisia Europeană a prezentat Busola pentru competitivitate, prima inițiativă majoră a acestui mandat, care oferă un cadru strategic și clar pentru orientarea activității Comisiei.

Busola stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate imperativele stabilite în raportul Draghi:

• Eliminarea decalajului în materie de inovare
• O foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate
• Reducerea dependențelor excesive și creșterea securității. 

În cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA), Comisia Europeană investește 910 milioane de euro pentru consolidarea unei industrii de apărare europene puternice și inovatoare, informează comunicatul oficial. 

Aceste investiții vizează eliminarea principalelor lacune în materie de capabilități – cum ar fi mobilitatea forțelor și apărarea cu drone – prin inovare și colaborare între știința și industria europeană. În plus, pentru prima dată, industriile ucrainene de apărare pot fi asociate la proiectele FED.

Cooperarea consolidată dintre industria de apărare ucraineană și cea europeană se bazează pe eforturile de informare depuse de Biroul UE pentru inovare în domeniul apărării de la Kiev pentru a promova legături mai strânse și pentru a integra în continuare Ucraina în baza industrială europeană de apărare, consolidând obiectivele comune în materie de securitate și inovare.

Aceste investiții din cadrul FEA vor stimula industria europeană de apărare, în conformitate cu Planul ReArm Europe/Readiness 2030 al Comisiei pentru consolidarea capabilităților paneuropene de apărare și cu Cartea albă comună privind pregătirea europeană în materiede apărare 2030, definind o nouă abordare a apărării și identificând nevoile de investiții.

„Propunerile selectate sprijină dezvoltarea unor capabilități critice, cum ar fi sistemele de apărare aeriană și antirachetă și vehiculele aeriene fără pilot, care vor permite forțelor armate europene să răspundă amenințărilor emergente și să ne protejeze cetățenii, fie prin consolidarea apărării noastre colective, fie prin sprijinirea partenerilor noștri, cum ar fi Ucraina, în eforturile lor de a se apăra împotriva agresiunii străine”, a declarat Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare.

Rezultatele cererii de propuneri FED 2024

Cu un buget de 7,3 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, FEA este principalul instrument al UE de sprijinire a cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul apărării. Promovează colaborarea între întreprinderile de toate dimensiunile și instituțiile de cercetare din UE și Norvegia. În plus, FEA impulsionează transformarea și extinderea ecosistemului de apărare al UE, având în centrul său Sistemul UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS).

O sumă dedicată de 45 de milioane EUR din investițiile din acest an sprijină tehnologiile disruptive, menite să modifice sau să înlocuiască în mod semnificativ produsele, conceptele și capabilitățile existente în domeniul apărării, adesea prin introducerea simplității, a confortului, a accesibilității sau a raportului cost-eficacitate. Nouă dintre proiectele selectate vizează furnizarea de tehnologii disruptive, cum ar fi proiectul METASTEALTH, care dezvoltă materiale stealth de generație următoare.

Proiectele nou selectate includ, de asemenea, UAS mici din Ucraina, care se concentrează pe dezvoltarea de sisteme aeriene avansate, bazate pe IA. Alte exemple includ proiectul ENGRTII, care reunește peste 45 de actori industriali și organizații de cercetare pentru a dezvolta următoarea generație de giravioane europene până în 2030. Un alt proiect, EUROSWEEP, va crea un sistem european autonom comun de deminare.

FED a contribuit, de asemenea, pentru prima dată la obiectivele platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP), inițiativa Comisiei de a stimula dezvoltarea și producția de tehnologii critice în UE, cu un total de 15 teme aferente cererilor de propuneri.

 Toate propunerile care au îndeplinit standardele de calitate necesare în cadrul acestor cereri de propuneri au primit o marcă STEP , care contribuie la atragerea de fonduri publice și private suplimentare. Lista completă a acestor proiecte va fi publicată pe portalul STEP în săptămânile următoare.

În urma selecției propunerilor câștigătoare, Comisia va începe acum pregătirea acordului de grant cu consorțiile, cu scopul de a semna acorduri înainte de sfârșitul anului. Proiectele rezultate vor avea un rol esențial în conturarea viitorului apărării europene, în promovarea unui ecosistem de apărare colaborativ și inovator și în consolidarea capabilităților strategice ale UE în următorii câțiva ani.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire la Bruxelles cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor cu Înaltul Reprezentant al UE a fost reconfirmată viziunea comună privind necesitatea consolidării rolului Uniunii Europene ca actor strategic în vecinătatea estică.

Ministrul Angel Tîlvăr a subliniat faptul că România împărtășește  poziția exprimată de Înaltul Reprezentant referitoare la continuarea sprijinului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, precum și la importanța menținerii unei perspective europene clare pentru aceste state, dar și pentru țările din Balcanii de Vest.

Un punct central al dialogului l-a constituit situația din regiunea Mării Negre, pe care România o consideră un spațiu de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și de relevanță economică majoră pentru Uniune.

Citiți și: Angel Tîlvăr, întrevedere cu comisarul european pentru apărare: „Investițiile în apărare reprezintă nu doar o necesitate de securitate, ci și o oportunitate de consolidare a solidarității europene”

În contextul elaborării noii Strategii a UE pentru Marea Neagră, ministrul Tîlvăr a reiterat angajamentul ferm al țării noastre de a contribui activ la eforturile comune de securizare și stabilizare a regiunii.

Ministrul Apărării a salutat eforturile operaționale ale Uniunii Europene în sprijinul statelor partenere, în special în cele din vecinătatea imediată, dar și în cele din alte teatre de operații mai îndepărtate, eforturi pe care România le va susține in continuare.

A fost evidențiată contribuția țării noastre la misiunile și operațiile UE din Bosnia-Herțegovina, Republica Centrafricană, în cadrul cărora România asigură comanda forțelor, precum și eforturile în cadrul misiunii EUMAM de instruire și asistență militară pentru Ucraina.

De asemenea, discuțiile au abordat publicarea documentului strategic „Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare” și lansarea Inițiativei SAFE, proiecte salutate de România ca pași esențiali pentru consolidarea capacității de răspuns a Uniunii Europene în domeniul apărării.

În dialogul cu Roberta Metsola, Angel Tîlvăr a evidențiat rolul esențial al Parlamentului European în sprijinirea unei viziuni strategice comune în domeniul apărării și securității Uniunii Europene, subliniind importanța acțiunii coordonate a Comitetului pentru Afaceri Externe, arată MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, oficialul român a apreciat angajamentul solid al Parlamentului pentru consolidarea politicii externe și de securitate comune, precum și sprijinul constant acordat Ucrainei, Republicii Moldova și statelor din Balcanii de Vest.

Ministrul Apărării a subliniat și contribuția esențială a Parlamentului European în asigurarea cadrului legislativ și bugetar necesar pentru finanțarea industriei europene de apărare, prin mecanisme precum Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP) și inițiativa SAFE (Security Action for Europe).

În context, ministrul Tîlvăr a prezentat eforturile României în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune, prin participarea activă la toate misiunile și operațiile UE, evidențiind deținerea comenzii în cadrul misiunii EUFOR Althea, din Bosnia și Herțegovina și a misiunii EUTM RCA, din Republica Centrafricană.

Un subiect major abordat a fost importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și a Uniunii Europene, în contextul amenințărilor multiple, inclusiv de natură hibridă, propagandă și dezinformare.