Liderii Statelor Unite, Japoniei, Indiei și Australiei s-au angajat vineri ”să promoveze o ordine liberă, deschisă, bazată pe reguli, bazată pe dreptul internațional, fără a fi intimidată de presiuni, pentru a consolida securitatea și prosperitatea” în regiunea indo-pacifică.

În cadrul primului summit desfășurat cu prezență fizică la Casa Albă, liderii celor patru țări membre ale Dialogului Cvadrilateral de Securitate (Quad) care au dat dovadă de unitate în fața îngrijorărilor comune generate de China, au subliniat că susțin ”statul de drept, libertatea de navigație și survolare, dar și soluționarea pașnică a diferendelor, valorile democratice și integritatea teritorială a statelor.”

”Viitorul nostru comun va fi scris în Indo-Pacific și ne vom dubla eforturile pentru a ne asigura că Quad-ul este o forță pentru pacea, stabilitatea, securitatea și prosperitatea regionale”, consideră președintele SUA și cei trei premieri. 

Declarația comună adoptată la finalul acestei întrevederi face frecvente trimiteri la nevoia unui comportament bazat pe reguli într-o regiune în care China a încercat să-și încordeze mușchii și au salutat, de asemenea, noua strategie a UE pentru cooperarea în regiunea indo-pacifică.

Cei patru lideri și-au asumat, de asemenea, mai multe acorduri, inclusiv unul pentru a consolida securitatea lanțului de aprovizionare pentru semiconductori, pentru a combate pescuitul ilegal și pentru a stimula cunoașterea domeniului maritim.

”Cartografiem lanțul de aprovizionare cu tehnologii și materiale critice, inclusiv semiconductori, și ne afirmăm angajamentul pozitiv față de lanțurile de aprovizionare reziliente, diverse și sigure ale tehnologiilor critice, recunoscând importanța măsurilor și politicilor de sprijin guvernamental care sunt transparente și orientate către piață. Monitorizăm tendințele în domeniul tehnologiilor critice și emergente ale viitorului, începând cu biotehnologia, și identificăm oportunitățile de cooperare aferente. De asemenea, lansăm principiile Quad privind proiectarea, dezvoltarea, guvernanța și utilizarea tehnologiei, care sperăm că vor ghida nu numai regiunea, ci și lumea spre o inovare responsabilă, deschisă și de înaltă calitate”, mai este menționat în declarația finală.

Aceasta anunță, în egală măsură, și lansarea unui nou ”parteneriat pentru infrastructura Quad”, care îi va aduce periodic împreună pe cei patru lideri ”pentru a ne coordona eforturile, pentru a cartografia nevoile de infrastructură ale regiunii și pentru a ne coordona cu privire la nevoile și oportunitățile regionale.”

”Vom coopera pentru a oferi asistență tehnică, asigurându-le partenerilor regionali instrumente de evaluare, și vom promova dezvoltarea durabilă a infrastructurii. Susținem eforturile G7 în materie de infrastructură și așteptăm cu interes să cooperăm cu parteneri care împărtășesc aceleași idei, inclusiv cu UE. Reconfirmăm principiile G20 privind investițiile în infrastructuri de calitate și ne vom revigora eforturile de a furniza infrastructuri de înaltă calitate în Indo-Pacific. Ne reafirmăm interesul de a ne continua angajamentul față de Rețeaua Blue Dot. Subliniem importanța sprijinirii unor practici de creditare deschise, echitabile și transparente, în conformitate cu normele și standardele internaționale pentru principalele țări creditoare, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei și responsabilitatea, și solicităm tuturor creditorilor să adere la aceste norme și standarde”, mai este specificat în declarația comună.

Aceasta cuprinde și lansarea unui parteneriat privind tehnologia 5G.

”În parteneriat cu industria, promovăm implementarea rețelelor 5G sigure, deschise și transparente și colaborăm cu o serie de parteneri pentru a încuraja inovarea și a promova furnizorii și abordările de încredere, cum ar fi Open-RAN.  Recunoscând rolul guvernelor în promovarea unui mediu favorabil pentru diversificarea 5G, vom colabora pentru a facilita cooperarea între sectorul public și cel privat și vom demonstra în 2022 capacitatea de adaptare și securitatea cibernetică a tehnologiei deschise, bazate pe standarde”, își asumă liderii SUA, Japonia, India și Australia.

Cetățenii europeni nerezidenți (care nu sunt protejați de Programul de Înregistrare a Cetățenilor UE – EU Settlement Scheme) pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord exclusiv în baza pașaportului valabil (simplu electronic sau simplu temporar) începând cu data de 1 octombrie.

Astfel, începând cu această dată, cetățenii români nerezidenți nu mai pot intra în Regatul Unit în baza cărții de identitate.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile britanice, cetăţenilor europeni (inclusiv cetăţenilor români) nerezidenţi în Regatul Unit care nu vor respecta regulile li se va interzice accesul pe teritoriul britanic, arată MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetățenii români nerezidenți pot călători spre/ tranzita prin Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în scop turistic/ vizită, pentru șederi de scurtă durată, pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză de intrare.

Totodată, cetățenii români nerezidenți care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o perioadă mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de o viză de intrare eliberată de autoritățile britanice, în conformitate cu sistemul de imigrație bazat pe puncte.

Pentru a verifica dacă scopul șederii necesită o viză sau dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru obținerea acesteia, poate fi consultată următoarea pagină de internet în limba engleză, pusă la dispoziție de către autoritățile britanice: https://www.gov.uk/check-uk-visa.

Autoritățile britanice recomandă persoanelor care au mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și persoanelor cărora le-a fost refuzată în trecut intrarea pe teritoriul Regatului Unit, depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit informațiilor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat de la tribuna Națiunilor Unite ceea ce a calificat a fi ”un act de război împotriva mediului înconjurător” care a dus la schimbările climatice și a făcut apel la un ”tratat de pace cu planeta noastră”, potrivit Politico Europe. 

”Suntem implicați într-un război global, care nu are tabere, nici armată și niciun teritoriu nu este cucerit sau pierdut. Cu toate acestea, acest război distruge vieți. Îngenunchează țări și provoacă suferințe inimaginabile familiilor. Mă refer la războiul pe care oamenii îl poartă împotriva naturii. Ne-am torturat planeta, am abuzat de resursele naturale, am comis acte de război împotriva mediului înconjurător. Iar acum natura ripostează, readucându-ne la realitate. Nimeni nu poate spune <<nu am știut>>. Timp de decenii, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă, dar avertismentele lor s-au pierdut în urechi surde. Ne-am întors cu spatele, ca să nu vedem”, a deplâns președintele Consiliului European situația în discursul susținut în cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Pentru a combate schimbările climatice, Charles Michel consideră că este nevoie ca ”oamenii să semneze un armistițiu cu natura, un tratat de pace cu planeta noastră” pentru ”generațiile viitoare”.

În egală măsură, oficialul european a făcut apel la ”cooperare mai degrabă decât la confruntare, la solidaritate mai degrabă decât la izolare, la transparență mai degrabă decât la secretomanie și dorim loialitate, respectându-ne cuvântul dat.”

Referirile lui Michel la transparență și loialitate reprezintă un ecou al criticilor puternice pe care le-a formulat la începutul acestei săptămâni la adresa SUA în legătură cu o nouă legătură strategică pe care Washingtonul a convenit-o cu Regatul Unit și Australia în zona Indo-Pacific.

Președintele american Joe Biden a încercat să liniștească apele, recunoscând după o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron că Washingtonul ar fi trebuit să consulte Parisul cu privire la acest pact, care a afectat o înțelegere pe care Parisul a stabilit-o în 2016 cu Canberra.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

De altfel, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. Comunicarea comună conține acțiuni concrete de consolidare a angajamentului strategic în această regiune, în conformitate cu sarcinile încredințate de Consiliu la 19 aprilie 2021.

Punerea în aplicare a strategiei UE va include în special următoarele acțiuni:

• Finalizarea negocierilor comerciale ale UE cu Australia, Indonezia și Noua Zeelandă; reluarea negocierilor comerciale și începerea negocierilor privind investițiile cu India; încheierea unui acord de parteneriat economic cu Comunitatea Africii Orientale; evaluarea posibilei reluări a negocierilor comerciale cu Malaysia, Filipine și Thailanda și eventuala negociere a unui acord comercial interregional cu ASEAN.
• Încheierea de acorduri de parteneriat și cooperare (APC) cu Malaysia și Thailanda; începerea negocierilor APC cu Maldive și concretizarea deplină a viitorului nou acord de parteneriat al UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP).
• Încheierea de alianțe și parteneriate verzi cu parteneri voluntari și ambițioși din regiunea indo-pacifică pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Prima alianță de acest fel a fost convenită cu Japonia în mai 2021.
• Consolidarea guvernanței oceanelor în regiune, inclusiv sporirea sprijinului UE pentru sistemele de gestionare și control în domeniul pescuitului din țările situate în regiunea indo-pacifică, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.
• Extinderea rețelei de parteneriate digitale cu partenerii din regiunea indo-pacifică, precum și explorarea posibilității unor noi acorduri de parteneriat digital cu Japonia, Republica Coreea și Singapore.
• Accelerarea punerii în aplicare a parteneriatelor pentru conectivitate cu Japonia și India; sprijinirea partenerilor în crearea unui mediu de reglementare adecvat și facilitarea mobilizării finanțării necesare pentru îmbunătățirea conectivității pe teren între Europa și regiunea indo-pacifică.
• Consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării în cadrul programului Orizont Europa; analizarea posibilității de asociere la acest program a unor parteneri similari eligibili din regiunea indo-pacifică, cum ar fi Australia, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Singapore.
• Explorarea modalităților de a asigura intensificarea mobilizărilor navale de către statele membre ale UE pentru a contribui la protejarea liniilor maritime de comunicare și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică, consolidând în același timp capacitatea partenerilor din regiune de a asigura securitatea maritimă.
• Consolidarea sprijinului acordat sistemelor de sănătate și pregătirilor în caz de pandemie în țările cel mai puțin dezvoltate din regiunea indo-pacifică, consolidarea cercetării colaborative privind bolile transmisibile în contextul programului de cercetare Orizont Europa.