Papa Francisc a afirmat vineri că propagarea ştirilor false şi a dezinformării pe tema COVID-19 şi a vaccinurilor, inclusiv în presa catolică, este o încălcare a drepturilor omului, informează Reuters, potrivit Agerpres. 

Suveranul pontif, abordează acest subiect pentru a doua oară în mai puţin de o lună. În urmă cu trei săptămâni, a condamnat dezinformările ideologice nefondate despre vaccinuri, afirmându-şi sprijinul pentru campaniile naţionale de imunizare şi spunând că îngrijirea sănătăţii este o obligaţie morală.

Papa Francisc a făcut comentariile în timpul unui discurs adresat membrilor catholicfactchecking.com, un consorţiu al presei catolice, care, potrivit paginii sale internet, are drept obiectiv „clarificarea ştirilor false şi a informaţiile înşelătoare” despre vaccinurile împotriva COVID-19.

„A fi informaţi corespunzător, a fi ajutaţi să înţelegem situaţiile pe baza unor date ştiinţifice şi nu a unor ştiri false, este un drept uman. Informaţia corectă trebuie să fie furnizată mai ales celor care sunt mai puţin înzestraţi, celor mai slabi şi celor mai vulnerabili”, a spus Papa adresându-se grupului de presă. 

Mai mult, Papa Francisc a denunţat o „infodemie” în expansiune şi care, a spus el, este o distorsiune a realităţii bazate pe frică, ştiri falsificate sau inventate şi „informaţie ştiinţifică aproximativă”.

„Ştirile false trebuie respinse, dar persoanele individuale trebuie întotdeauna respectate, întrucât aceştia cred deseori fără a fi pe deplin conştienţi sau responsabili”, a subliniat Papa.

Citiți și: Vaccinarea, cea mai bună șansă de a învinge COVID-19, spune Ursula von der Leyen, după ce peste 78% dintre adulții din UE au fost imunizați în doar un an

Deschiderea negocierilor de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este cel mai notabil rezultat al României după aderarea la NATO şi UE şi va implica recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

“Este primul obiectiv al Guvernului realizat în scurta vreme de la preluarea mandatului. Deschiderea negocierilor de aderare la OCDE este un succes în sine. Aceasta atestă importanţa pe care statul român o acordă obiectivelor strategice de politică externă a României. Pe bună dreptate poate fi considerat cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, pentru că aduce ţara noastră mai aproape de un etalon care va implica recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată. Această decizie a Consiliului OCDE pe care o salutăm şi pentru care îi mulţumesc încă o dată domnului secretar general Mathias Cormann pentru sprijin este o nouă etapă a unui drum pe care românii l-au ales după Revoluţia din decembrie 1989, acela de a fi parte a Uniunii Europene, de a fi aliaţi de nădejde în NATO şi de a pune bazele dezvoltării României împreună cu cele mai dezvoltate ţări ale lumii”, a afirmat Ciucă, la o conferinţă comună de presă cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, aflat în vizită la București, la trei zile distanță după ce Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”.

Prim-ministrul Ciucă a participat anterior la evenimentul de lansare a Studiului Economic pentru România al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), desfășurat, la Palatul Victoria, în contextul vizitei pe care secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, o efectuează în România.

Citiți și OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

Studiul economic pentru România al OCDE reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice din țara noastră, subliniind în mod echilibrat eforturile depuse până acum, dar oferind, în același timp, recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru România, în scopul implementării măsurilor care pot genera dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive.

De menționat că documentul OCDE include și referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investițiile sunt urgent necesare. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, efectuează, vineri, o vizită oficială la Bucureşti, la trei zile distanță după ce Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

Preşedintele Klaus Iohannis și Guvernul României au salutat, marţi, decizia Consiliului OCDE de lansare a negocierilor de aderare cu România, iar Comitetul Interministerial OCDE condus de premierul Nicolae Ciucă s-a reunit la o zi după ce România a fost invitată să adere la organizație.

Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a decis marți să deschidă discuții de aderare cu șase țări candidate la statutul de membru al OCDE – Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale României. Țara noastră şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri.

Ministrul de externe al Franței a subliniat vineri că decizia privind o confruntare sau colaborare între Rusia și Occident îi aparține lui Vladimir Putin, în contextul în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, urmează să discute cu omologul său rus Vladimir Putin despre criza din Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă va fi confruntare sau colaborare, Vladimir Putin o va decide. Acum mingea este în terenul lui Putin“, a lansat Jean-Yves Le Drian la portul de radio RTL, la două zile după ce SUA şi NATO au transmis răspunsurile lor la cererile ruseşti de garanţii strategice, în special privind neaderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.

“Oare chiar vrea el să fie cel care afirmă că Rusia este o putere a dezechilibrului sau este pregătit să meargă spre detensionare?“, s-a întrebat retoric ministrul de externe francez, care va efectua în curând o vizită la Kiev și apoi la București, pentru a demonstra solidaritatea Franței cu “prietenii români”.

“Îi revine lui Vladimir Putin să spună dacă vrea confruntare sau colaborare. Suntem pregătiţi de dialog, dar este nevoie de doi pentru a o face”, a spus el, după ce a avertizat că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2.

Însă, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că, ”dacă depinde de Rusia, nu va fi război” cu Ucraina.

Aflat marți la Berlin, președintele Macron a confirma că va vorbi cu președintele Putin despre criza din Ucraina: “Nu putem decât să constatăm că Rusia este pe cale să devină o putere a dezechilibrului. (…) Dar nu trebuie să abandonăm dialogul cu Rusia. Voi avea o convorbire telefonică vineri dimineaţă cu preşedintele Putin pentru a face un bilanţ al întregii situaţii”.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. 

Miercuri, la Paris, consilieri politici din Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina au purtat discuţii în Formatul Normandia pe tema soluţionării conflictului separatist din estul Ucrainei, unde Franţa şi Germania au primit un ”semnal bun” din partea ruşilor, chiar dacă întâlnirea a fost ”dificilă”.