Connect with us

U.E.

Coronavirus: Personalități academice europene avertizează că fără un nou patriotism european, declinul Uniunii Europene va fi inevitabil

Published

on

© European Union

Mai multe personalități din lumea academică europeană solicită de urgență un compromis dinamic între cele 9 state care pledează pentru emiterea de obligațiuni în comun („coronabonds”) și frontul format de Germania și Olanda, într-un articol publicat în ziarul Le Soir, 1 aprilie 2020, și remis pentru publicare în limba română către CaleaEuropeană.ro.

UE a ieșit divizată de la Consiliul European din 26 martie, dedicat gestionării celei mai grave crize din 1929 și până acum, mult mai gravă chiar decât cea din 2012-2017. Cu toate acestea, credem că pandemia coronavirusului și criza economică și socială oferă Europei o oportunitate extraordinară de a decide să se îndrepte către o unitate cu adevărat profundă sau să decline ireversibil. Acesta va depinde de deciziile guvernelor, ale Consiliului European și ale instituțiilor UE; dar, de asemenea, și mai presus de toate, mobilizarea autentică și competentă a cetățenilor și a opiniei publice din fiecare stat membru. Întrebarea pentru Europa este aceasta: există o comunitate a destinului, o ”Schicksalsgemeinschaft”, conștientă de responsabilitățile sale globale sau este doar o asociere instrumentală de egoisme naționale, suicidare, în care predomină clar alegerea cu obstinație a fiecăruia pentru sine în detrimentul celorlați, acum, când ne aflăm în fața unor provocări istorice? Mai există încă un minim sentiment de apartenență la o comunitate, bazat pe interese comune puternice?

Forțele de extremă dreaptă în ambuscadă Susținătorii dezintegrării și extrema dreaptă, triumfători în contextul Brexit-ului, dar înfrânți la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, sunt deja pregătiți pentru un nou atac fără precedent la euro și la Uniunea Europeană: de această dată, atacul ar putea fi victorios, profitând cinic de frustrarea populară masivă generată de suferința enormă cauzată de criza sanitară, de tragedia socială și economică care ne așteaptă, dar și de inacțiunea politică a elitelor europene.  Altă criză, alte simptome  Parlamentul European s-a declarat clar în favoarea unui salt înainte: dar cum? Comisia Europeană, care a propus, totuși, „Pilonul social european” și care a lansat proiectul ambițios „Green Deal”, poartă o mare responsabilitate pentru stagnarea actuală, din cauza lipsei de leadership atât din punctul de vedere al bugetului multianual, cât și din punctul de vedere al instrumentelor și soluțiilor inovatoare pentru gestionarea crizei sanitare și a consecințelor economice ale acesteia. In fond, criza de acum nu este un șoc asimetric precum cel din 2012-17: dimpotrivă, este simetrică și privește toate țările, chiar dacă deocamdată nu sunt lovite, dar cu atât mai mult exercită o presiune asupra statele care au fost deja cele mai afectate de criza migranților și a refugiaților.  

Cooperare și solidaritate  

O urgență excepțională necesită remedii excepționale. Decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a angaja 750 de miliarde de euro pe piața obligațiunilor este necesară dar nu suficientă. Pentru criza din 2012, mai puțin gravă, BCE a angajat timp de câțiva ani între 50 și 80 de miliarde pe lună (Q.E). În plus, BCE nu poate fi lăsată singură: măsurile sale trebuie să fie însoțite de politici naționale și europene. Suspendarea Pactului de Stabilitate poate permite guvernelor naționale să răspundă la această apariție „ca unui război”, în cuvintele lui Draghi (Financial Times): „ e de făcut tot ce trebuie pentru a salva industria și economia noastră, ceea ce implică și nivelul nostru de ocupare ”.

Dar toate acestea ar fi insuficiente în fața deficitelor fiscale, care inevitabil vor crește cu mai multe procente din PIB și într-un context de recesiune prevăzut de optimiști între -2 și -5%. Este imperativ ca UE să îmbine un val de solidaritate antivirus cu o nouă solidaritate financiară.

De ce atât de puțină inițiativă și creativitate în instituțiile UE? De ce o astfel de inerție birocratică? Gesturile politice, simbolice, de solidaritate și noi propuneri în căutarea unui compromis dinamic ar ajuta enorm, într-un cadru în care doar ajutoarele din China, Rusia, SUA și Cuba par să se manifeste!

Acuzații grave

Situația UE nu a fost niciodată mai gravă, iar deciziile eșuate pot conduce milioane de cetățeni către eurocepticism și naționalism cu consecințe imprevizibile, după cum arată exemplul maghiar. Într-adevăr, acuzațiile reciproce sunt mai dure decât oricând. Pe de o parte, tema dreptei olandeze și germane a „pericolului moral” (moral hazard): eurobondurile, mutualizarea de datorii naționale ar încuraja practici imorale de laxism bugetar în țările îndatorate. Pe de altă parte, țările din Nord sunt acuzate de lipsa de solidaritate în situația în care sunt aproape 1.000 de morți pe zi, observăm primele tulburări sociale în Italia și Spania și o incipientă epidemie în Franța și în Belgia; cea mai gravă acuzație este aceea de a se dori să se profite de criza financiară iminentă pentru a se îmbogăți și pentru a schimba echilibrul de putere în Europa. Să te îmbogățești? Da, din dorința de a atrage economia globală către obligațiunile naționale. Și investițiile multinaționalelor, prin dumping fiscal, obținut prin scăderea impozitelor pe profit. Aceste acuzații nu mai provin de la Salvini, Wilders, Le Pen sau AfD, ci din cercuri decisive și centrale, cei care au contribuit la integrarea europeană. Aceste acuzații reciproce, această prăbușire a încrederii, mediatizate și repetate de o mie de ori, sunt pe cale de a-i bulversa chiar și pe europenii cei mai convinși, minând nucleul dur al consensului european care a fost construit în 70 de ani. Efectul asupra democrațiilor noastre poate fi curând ireparabil.

Următoarele zile sunt decisive

Consiliul European a delegat Eurogrupul să caute o soluție, în timp ce acesta din urmă tocmai îi delegase la rândul său medierea propriului blocaj. Prin urmare, suntem într-un impas, iar următoarele zile vor fi decisive. Suntem convinși că nu numai în cele 9 națiuni ale căror guverne i-au trimis lui Charles Michel scrisoarea pentru emiterea de coronabodns, dar și în opinia publică din Germania, Olanda, Austria și Finlanda, un consens larg există pentru:

  1. negocierea condițiilor pentru accesul la MES, Mecanismul european de stabilitate, dotat cu 430 de miliarde, ale căror împrumuturi sunt acum prea subordonate unei puneri sub tutelă inacceptabile a statului aflat în criză;
  2. crearea unui grup european de experți calificați care pot propune urgent noi instrumente cu toate detaliile tehnice necesare. Desigur, cele 9 state nu trebuie să se blocheze în emiterea de obligațiuni în comun ca și cum ar fi singura soluție: ci ca o condiție de a salva ideea de bază, deoarece această propunere este, totuși, bogată în promisiuni de eficiență (arată unitatea în fața piețelor globale) și simbolică (în fața cetățenilor): nu poate fi lichidată ca „slogan propagandistic”.

Două inițiative pentru două mesaje puternice  

Prin urmare, două mesaje trebuie să fie trimise:

1. Primul mesaj de speranță trebuie să spună adevărul cetățenilor obișnuiți, popoarelor Europei copleșite de criza coronavirusului și îngrijorate de viitorul lor: UE este acolo pentru a-i ajuta în mod concret și pentru a se confrunta cu criza sanitară, socială și economică printr-o mai mare unitate și printr-un proiect major de renaștere economică și socială. 

2. Al doilea mesaj trebuie transmis la nivel mondial: unitate, forța și stabilitatea zonei euro, o garanție, după cum spunea Emmanuel Macron, a „suveranității noastre comune” în fața piețelor mondiale și în fața celor care doresc să dezbine și să distrugă UE. 

O chestiune de supraviețuire 

Într-adevăr, UE are responsabilitatea globală în fața umanității și a implicațiilor geopolitice ale crizei. SUA au subestimat epidemia, iar administrația centrală, în faza preelectorală și de autoizolare, arată că nu mai are autoritatea politică și morală necesare pentru a coordona lupta împotriva coronavirusului la nivel mondial, precum și noua politică economică necesară. În această situație, China este pe cale de a-și juca rolul ”soft power”. Ajutoarele sale sunt binevenite. Dar este responsabilă pentru întârzierea și lipsa de transparență cu privire la virus și victimele sale. De aceea nu se poate constitui într-un model global, deoarece se opune eficienței de facto și respectării drepturilor individului. India este într-un haos total, iar Brazilia este ținută captivă de un președinte care se prezintă ca ultimul contestatar al epidemiei. Doar Europa poate indica o cale în cadrul unui  efort de cooperare multilaterală. Aceasta este ideea centrală a unui nou patriotism european, nou pentru că are absolut nevoie să fie înrădăcinat atât în ​​comunitățile naționale remobilizate pe tema solidarității, cât și în rețelele transnaționale. Milioanele de cetățeni, voluntari, membri ai personalului medical și ai asociațiilor, ai societății civile, activi în multiplele domenii esențiale pentru supraviețuirea societății noastre, esențiale pentru a rezista astăzi și pentru un nou elan: aceasta este baza umană solidă pentru o nouă fază a ideii de Europa, aceasta este calea de a pune în armonie valorile noastre fundamentale, capacitatea tehnică și politică de a oferi lumii un mesaj de speranță și de forță împotriva crizei. 

Semnatari:

Gesine Schwan, fost Rector al Universității Viadrina din Frankfurt am Main, de două ori candidat la Președinția Republicii Federale Germane;

Bertrand Badie, Profesor emerit al Universității Science Po Paris;

Baron Crespo, fost Președinte al PE și fost Ministru al transporturilor (Spania);

Ramona Coman, Profesor la ULB și Președinte al IEE (Institutul de Studii Europene-ULB);

Maurizio Cotta, Profesor, Universitea din Siena și președinte al IEE-U

Camille Focant, Profesor UCL și membru al Academiei Regale de Stiințe

Biagio De Giovanni, fost Rector al Universității de Est din Napoli și fost Președinte al Comitetului pentru Afaceri Constituționale al PE;

André Gerrits, Profesor la Universitatea din Leyden, Olanda;

Christian Lequesne, Profesor la Sciences Po Paris, fost director al CERI.

Lucio Levi, Profesor la Universitatea din Torino, Director al The Federalist debate

Thomas Meyer, Regizor Neue Gesellschaft / Frankfurter Hefte, Berlin;

Leonardo Morlino, Profesor și fost Prorector LUISS, Roma;

Ferdinando Nelli Feroci, Președintele IAI (Istituto Affari internazionali), Roma;

Ruth Rubio Marin, Profesor la European University Institute, (Fiesole) și la Universitatea din Sevilla, Spania; UNESCO Chair « Human rights », Spania.

Anton Pelinka, Profesor, Central European University, Budapest and University of Innsbruck 

Maria Joao Rodrigues, fost Ministru portughez al muncii și Președinte al FEPS (Fundația pentru Studii Progressive Europene);

Mario Telò, Profesor la LUISS-Roma și ULB, Președinte emerit IEE-ULB;

Luk Van Langenhove, Profesor la Institutul de Studii Europene la VUB;

Didier Viviers, Secretar perpetuu al Academiei Regale a Belgiei și fost Rector ULB.

S. van Wijnbergen, University of Amsterdam, fost Secretar general al Ministerului economiei

Michael Zürn, Profesor la Freie Universität și Director fondator al Școlii Hertie din Berlin;

Bruno Van Pottelsberghe, Profesor și fost Decan al Solvay Brussels School – ULB.


Text tradus în română de Prof. Gr. I, Dina Maria Vițalariu, Școala Gimnazială Nr. 2 ”Diaconu Coresi” Brașov

S&D

Grupul S&D solicită UE să garanteze accesul echitabil la un vaccin anti-Covid-19 și să blocheze încercările SUA de a deturna proiecte de cercetare europene

Published

on

© Ministerul Sănătății/Facebook

Grupul S&D din Parlamentul European solicită Uniunii Europene să garanteze accesul echitabil la un vaccin anti-Covid-19 în eventualitatea producerii acestuia și să blocheze încercările SUA de a deturna proiecte de cercetare europene, în condițiile în care administrația americană pretinde acces prioritar și distribuție exclusivă pentru această țară.

„Cursa pentru a găsi un vaccin este continuată, dar devine competitivă. În timp ce cercetarea globală avansează într-o bună cooperare, Donald Trump pretinde deja accesul prioritar și distribuția exclusivă pentru SUA. În prezent, sunt în derulare 224 de proiecte de vaccinuri, dintre care jumătate se desfășoară în Statele Unite”, transmit social-democrații din PE.

Între timp, mai spun aceștia, Organizația Mondială a Sănătății încearcă tot posibilul să intermedieze un acord echitabil de distribuție între state. Dar, cu SUA care joacă după propriile sale reguli, există multă teamă de așa-numitul „naționalism al vaccinului”.

Astfel, grupul S&D solicită ca Uniunea Europeană „să garanteze un acces echitabil la vaccin atunci când acesta devine disponibil, indiferent de naționalitate, și să blocheze încercările administrației americane de a deturna proiecte de cercetare europene, așa cum a făcut-o deja”.

„Tot ceea ce contează este ca persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni preexistente și personalul medical, să fie vaccinate cu prioritate. Oamenii de știință depun eforturi extraordinare, dar ar putea dura cel puțin încă un an până când un vaccin eficient devine disponibil pentru mase. Suntem în asta împreună! Nimeni nu poate câștiga această cursă singur”, punctează social-democrații de la nivel european.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Am votat înființarea unui program de sprijin pentru reforme care va ajuta România să se pregătească pentru aderarea la zona euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat marți că a votat, în cadrul Comisiei pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European în favoarea programul de sprijin pentru reforme și pentru serie de recomandări privitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie.

“Implementarea, de la 1 ianuarie 2021, a Programului de sprijin pentru reforme va avea un impact pozitiv hotărâtor pentru guvernele și autoritățile publice ale statelor membre. Acestea vor primi, dacă vor solicita, sprijin financiar și tehnic pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor structurale care vor genera creștere. Bineînțeles, având în vedere propriile priorități”, a scris Tomac, într-o postare pe Facebook.

 

Programul se adresează, de asemenea, statelor membre care nu fac parte din zona euro și care au nevoie de ajutor în inițierea și desfășurarea reformelor structurale,

Referindu-se la România, eurodeputatul a subliniat că țara noastră are astfel șansa să se pregătească corespunzător pentru aderarea la zona euro.

“Programul are un buget total de 25 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, un angajament consistent îndreptat către modernizarea economiilor statelor membre”, a completat el.

În ceea ce privește recomandările referitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie, Tomac a reliefat că acestea sunt “extrem de necesare în contextul implementarii Acordului de Retragere” a Marii Britanii din UE

“Am sprijinit, prin vot, recomandările privitoare la sistemul echivalării diplomelor, la importanța investirii în continuarea programului Erasmus+ alături de Marea Britanie, precum și necesitatea unei mai bune coordonări a sistemelor de securitate socială. Este prioritar ca fiecare cetățean european să fie protejat prin asistență medicală, pensii, ajutor de șomaj, beneficii maternale și paternale, prestații în caz de boală și accidente de muncă etc. Insist, Marea Britanie trebuie să asigure inclusiv ajutor de șomaj lucrătorilor transfrontalieri și de frontieră, chestiune care în momentul actual lipsește de pe masa negocierilor. Nu trebuie să existe lacune între legislația britanică și cea europeană privitoare la drepturile muncitorilor sau la standardele sociale și la standardele muncii”, a explicat Eugen Tomac.

Continue Reading

U.E.

GenerationEU. La un an de la alegerile europene, 20 de tineri pornesc proiectul prin care își propun să aducă Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni

Published

on

© Generation EU/ Facebook

20 de tineri voluntari din toate zonele României au lansat marți, la un an de când prezența tinerilor atingea un nivel record de participare în cadrul alegerilor europarlamentare, proiectul online Generation EU, prin care urmăresc să informeze cetățenii cu privire la rolul Uniunii Europene Parlamentului European, răspunsul comun al UE la criza COVID-19 și combaterea informațiilor false.

Proiectul va continua și în mediul offline constând în organizarea de evenimente și acțiuni de comunicare despre UE.

Proiectul este inițiat de Biroul Parlamentului European în România, alături de GEYC, Asociatia Pro Democratia și Institutul European din România.

26 mai 2019 a marcat momentul istoric în care participarea la alegerile europene a atins cea mai mare rată după 1994 și, totodată, un record în ceea ce privește participarea tinerilor (18-39 de ani) din toate statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Eurobarometrului post-electoral, unul dintre cele mai cuprinzătoare sondaje cantitative publice realizate după ultimele alegeri europene, arată că creșterea numărului de participanți a fost alimentată în mare parte de generația tânără din întreaga Uniune Europeană.

În special, cetățenii tineri sub 25 de ani (+14 puncte procentuale), precum și tinerii între 25 și 39 de ani (+12 puncte procentuale) s-au prezentat la vot în număr mai mare decât în trecut.

Rata de participare la alegerile europene a fost de 50,6%, cea mai mare din 1994. 19 state membre au înregistrat creșteri ale participării față de 2014, în special Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria și Germania, precum și Slovacia și Cehia, unde, în mod tradițional, participarea la vot este foarte scăzută.

În același timp, participarea a scăzut în numai opt țări, cu mai puțin de 3 puncte procentuale. Votul este obligatoriu în cinci țări – Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia.

Astfel, rezultatele au arătat că alegătorii europeni din 2019 au fost motivați și de un simț crescut al datoriei civice, de un sentiment în plus că votul lor poate aduce o schimbare, precum și de sprijinul puternic al alegătorilor față de UE.

Mai mult de două treimi (68%) dintre respondenții din întreaga UE-28 considerau că țara lor a beneficiat de aderarea la UE, cel mai înalt nivel înregistrat din 1983. Mai mult de jumătate dintre europeni (56%) au afimat că vocea lor contează în UE, în creștere cu șapte procente față de februarie-martie 2019 și cel mai pozitiv rezultat pentru acest indicator din 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending