Connect with us

U.E.

Coronavirus: Personalități academice europene avertizează că fără un nou patriotism european, declinul Uniunii Europene va fi inevitabil

Published

on

© European Union

Mai multe personalități din lumea academică europeană solicită de urgență un compromis dinamic între cele 9 state care pledează pentru emiterea de obligațiuni în comun („coronabonds”) și frontul format de Germania și Olanda, într-un articol publicat în ziarul Le Soir, 1 aprilie 2020, și remis pentru publicare în limba română către CaleaEuropeană.ro.

UE a ieșit divizată de la Consiliul European din 26 martie, dedicat gestionării celei mai grave crize din 1929 și până acum, mult mai gravă chiar decât cea din 2012-2017. Cu toate acestea, credem că pandemia coronavirusului și criza economică și socială oferă Europei o oportunitate extraordinară de a decide să se îndrepte către o unitate cu adevărat profundă sau să decline ireversibil. Acesta va depinde de deciziile guvernelor, ale Consiliului European și ale instituțiilor UE; dar, de asemenea, și mai presus de toate, mobilizarea autentică și competentă a cetățenilor și a opiniei publice din fiecare stat membru. Întrebarea pentru Europa este aceasta: există o comunitate a destinului, o ”Schicksalsgemeinschaft”, conștientă de responsabilitățile sale globale sau este doar o asociere instrumentală de egoisme naționale, suicidare, în care predomină clar alegerea cu obstinație a fiecăruia pentru sine în detrimentul celorlați, acum, când ne aflăm în fața unor provocări istorice? Mai există încă un minim sentiment de apartenență la o comunitate, bazat pe interese comune puternice?

Forțele de extremă dreaptă în ambuscadă Susținătorii dezintegrării și extrema dreaptă, triumfători în contextul Brexit-ului, dar înfrânți la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, sunt deja pregătiți pentru un nou atac fără precedent la euro și la Uniunea Europeană: de această dată, atacul ar putea fi victorios, profitând cinic de frustrarea populară masivă generată de suferința enormă cauzată de criza sanitară, de tragedia socială și economică care ne așteaptă, dar și de inacțiunea politică a elitelor europene.  Altă criză, alte simptome  Parlamentul European s-a declarat clar în favoarea unui salt înainte: dar cum? Comisia Europeană, care a propus, totuși, „Pilonul social european” și care a lansat proiectul ambițios „Green Deal”, poartă o mare responsabilitate pentru stagnarea actuală, din cauza lipsei de leadership atât din punctul de vedere al bugetului multianual, cât și din punctul de vedere al instrumentelor și soluțiilor inovatoare pentru gestionarea crizei sanitare și a consecințelor economice ale acesteia. In fond, criza de acum nu este un șoc asimetric precum cel din 2012-17: dimpotrivă, este simetrică și privește toate țările, chiar dacă deocamdată nu sunt lovite, dar cu atât mai mult exercită o presiune asupra statele care au fost deja cele mai afectate de criza migranților și a refugiaților.  

Cooperare și solidaritate  

O urgență excepțională necesită remedii excepționale. Decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a angaja 750 de miliarde de euro pe piața obligațiunilor este necesară dar nu suficientă. Pentru criza din 2012, mai puțin gravă, BCE a angajat timp de câțiva ani între 50 și 80 de miliarde pe lună (Q.E). În plus, BCE nu poate fi lăsată singură: măsurile sale trebuie să fie însoțite de politici naționale și europene. Suspendarea Pactului de Stabilitate poate permite guvernelor naționale să răspundă la această apariție „ca unui război”, în cuvintele lui Draghi (Financial Times): „ e de făcut tot ce trebuie pentru a salva industria și economia noastră, ceea ce implică și nivelul nostru de ocupare ”.

Dar toate acestea ar fi insuficiente în fața deficitelor fiscale, care inevitabil vor crește cu mai multe procente din PIB și într-un context de recesiune prevăzut de optimiști între -2 și -5%. Este imperativ ca UE să îmbine un val de solidaritate antivirus cu o nouă solidaritate financiară.

De ce atât de puțină inițiativă și creativitate în instituțiile UE? De ce o astfel de inerție birocratică? Gesturile politice, simbolice, de solidaritate și noi propuneri în căutarea unui compromis dinamic ar ajuta enorm, într-un cadru în care doar ajutoarele din China, Rusia, SUA și Cuba par să se manifeste!

Acuzații grave

Situația UE nu a fost niciodată mai gravă, iar deciziile eșuate pot conduce milioane de cetățeni către eurocepticism și naționalism cu consecințe imprevizibile, după cum arată exemplul maghiar. Într-adevăr, acuzațiile reciproce sunt mai dure decât oricând. Pe de o parte, tema dreptei olandeze și germane a „pericolului moral” (moral hazard): eurobondurile, mutualizarea de datorii naționale ar încuraja practici imorale de laxism bugetar în țările îndatorate. Pe de altă parte, țările din Nord sunt acuzate de lipsa de solidaritate în situația în care sunt aproape 1.000 de morți pe zi, observăm primele tulburări sociale în Italia și Spania și o incipientă epidemie în Franța și în Belgia; cea mai gravă acuzație este aceea de a se dori să se profite de criza financiară iminentă pentru a se îmbogăți și pentru a schimba echilibrul de putere în Europa. Să te îmbogățești? Da, din dorința de a atrage economia globală către obligațiunile naționale. Și investițiile multinaționalelor, prin dumping fiscal, obținut prin scăderea impozitelor pe profit. Aceste acuzații nu mai provin de la Salvini, Wilders, Le Pen sau AfD, ci din cercuri decisive și centrale, cei care au contribuit la integrarea europeană. Aceste acuzații reciproce, această prăbușire a încrederii, mediatizate și repetate de o mie de ori, sunt pe cale de a-i bulversa chiar și pe europenii cei mai convinși, minând nucleul dur al consensului european care a fost construit în 70 de ani. Efectul asupra democrațiilor noastre poate fi curând ireparabil.

Următoarele zile sunt decisive

Consiliul European a delegat Eurogrupul să caute o soluție, în timp ce acesta din urmă tocmai îi delegase la rândul său medierea propriului blocaj. Prin urmare, suntem într-un impas, iar următoarele zile vor fi decisive. Suntem convinși că nu numai în cele 9 națiuni ale căror guverne i-au trimis lui Charles Michel scrisoarea pentru emiterea de coronabodns, dar și în opinia publică din Germania, Olanda, Austria și Finlanda, un consens larg există pentru:

  1. negocierea condițiilor pentru accesul la MES, Mecanismul european de stabilitate, dotat cu 430 de miliarde, ale căror împrumuturi sunt acum prea subordonate unei puneri sub tutelă inacceptabile a statului aflat în criză;
  2. crearea unui grup european de experți calificați care pot propune urgent noi instrumente cu toate detaliile tehnice necesare. Desigur, cele 9 state nu trebuie să se blocheze în emiterea de obligațiuni în comun ca și cum ar fi singura soluție: ci ca o condiție de a salva ideea de bază, deoarece această propunere este, totuși, bogată în promisiuni de eficiență (arată unitatea în fața piețelor globale) și simbolică (în fața cetățenilor): nu poate fi lichidată ca „slogan propagandistic”.

Două inițiative pentru două mesaje puternice  

Prin urmare, două mesaje trebuie să fie trimise:

1. Primul mesaj de speranță trebuie să spună adevărul cetățenilor obișnuiți, popoarelor Europei copleșite de criza coronavirusului și îngrijorate de viitorul lor: UE este acolo pentru a-i ajuta în mod concret și pentru a se confrunta cu criza sanitară, socială și economică printr-o mai mare unitate și printr-un proiect major de renaștere economică și socială. 

2. Al doilea mesaj trebuie transmis la nivel mondial: unitate, forța și stabilitatea zonei euro, o garanție, după cum spunea Emmanuel Macron, a „suveranității noastre comune” în fața piețelor mondiale și în fața celor care doresc să dezbine și să distrugă UE. 

O chestiune de supraviețuire 

Într-adevăr, UE are responsabilitatea globală în fața umanității și a implicațiilor geopolitice ale crizei. SUA au subestimat epidemia, iar administrația centrală, în faza preelectorală și de autoizolare, arată că nu mai are autoritatea politică și morală necesare pentru a coordona lupta împotriva coronavirusului la nivel mondial, precum și noua politică economică necesară. În această situație, China este pe cale de a-și juca rolul ”soft power”. Ajutoarele sale sunt binevenite. Dar este responsabilă pentru întârzierea și lipsa de transparență cu privire la virus și victimele sale. De aceea nu se poate constitui într-un model global, deoarece se opune eficienței de facto și respectării drepturilor individului. India este într-un haos total, iar Brazilia este ținută captivă de un președinte care se prezintă ca ultimul contestatar al epidemiei. Doar Europa poate indica o cale în cadrul unui  efort de cooperare multilaterală. Aceasta este ideea centrală a unui nou patriotism european, nou pentru că are absolut nevoie să fie înrădăcinat atât în ​​comunitățile naționale remobilizate pe tema solidarității, cât și în rețelele transnaționale. Milioanele de cetățeni, voluntari, membri ai personalului medical și ai asociațiilor, ai societății civile, activi în multiplele domenii esențiale pentru supraviețuirea societății noastre, esențiale pentru a rezista astăzi și pentru un nou elan: aceasta este baza umană solidă pentru o nouă fază a ideii de Europa, aceasta este calea de a pune în armonie valorile noastre fundamentale, capacitatea tehnică și politică de a oferi lumii un mesaj de speranță și de forță împotriva crizei. 

Semnatari:

Gesine Schwan, fost Rector al Universității Viadrina din Frankfurt am Main, de două ori candidat la Președinția Republicii Federale Germane;

Bertrand Badie, Profesor emerit al Universității Science Po Paris;

Baron Crespo, fost Președinte al PE și fost Ministru al transporturilor (Spania);

Ramona Coman, Profesor la ULB și Președinte al IEE (Institutul de Studii Europene-ULB);

Maurizio Cotta, Profesor, Universitea din Siena și președinte al IEE-U

Camille Focant, Profesor UCL și membru al Academiei Regale de Stiințe

Biagio De Giovanni, fost Rector al Universității de Est din Napoli și fost Președinte al Comitetului pentru Afaceri Constituționale al PE;

André Gerrits, Profesor la Universitatea din Leyden, Olanda;

Christian Lequesne, Profesor la Sciences Po Paris, fost director al CERI.

Lucio Levi, Profesor la Universitatea din Torino, Director al The Federalist debate

Thomas Meyer, Regizor Neue Gesellschaft / Frankfurter Hefte, Berlin;

Leonardo Morlino, Profesor și fost Prorector LUISS, Roma;

Ferdinando Nelli Feroci, Președintele IAI (Istituto Affari internazionali), Roma;

Ruth Rubio Marin, Profesor la European University Institute, (Fiesole) și la Universitatea din Sevilla, Spania; UNESCO Chair « Human rights », Spania.

Anton Pelinka, Profesor, Central European University, Budapest and University of Innsbruck 

Maria Joao Rodrigues, fost Ministru portughez al muncii și Președinte al FEPS (Fundația pentru Studii Progressive Europene);

Mario Telò, Profesor la LUISS-Roma și ULB, Președinte emerit IEE-ULB;

Luk Van Langenhove, Profesor la Institutul de Studii Europene la VUB;

Didier Viviers, Secretar perpetuu al Academiei Regale a Belgiei și fost Rector ULB.

S. van Wijnbergen, University of Amsterdam, fost Secretar general al Ministerului economiei

Michael Zürn, Profesor la Freie Universität și Director fondator al Școlii Hertie din Berlin;

Bruno Van Pottelsberghe, Profesor și fost Decan al Solvay Brussels School – ULB.


Text tradus în română de Prof. Gr. I, Dina Maria Vițalariu, Școala Gimnazială Nr. 2 ”Diaconu Coresi” Brașov

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac solicită din nou acțiuni ferme ale UE împotriva regimului Lukașenko: Este datoria Europei civilizate și democratice

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Este datoria Europei civilizate și democratice să respingă și să condamne cu fermitate violarea drepturilor omului, arestările masive nejustificate și utilizarea forței fizice împotriva protestatarilor din Belarus, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

“Nu mai încape îndoială că manevrele dictatoriale ale lui Lukașenko – ultimul tiran al Europei, fost șef de colhoz – de a rămâne la putere nu vor stăvili. Putin în este exemplu într-ale propagandei, dictaturii și manipulării. De 26 de ani, Lukașenko continuă să încalce drepturile fundamentale ale propriilor cetățeni prin represiuni masive asupra libertății de exprimare și a presei, a libertății de întrunire și de asociere politică”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

“Campania electorală neechitabilă în timpul căreia mai mulți opozanți au fost arestați nejustificat, rezultatul falsificat al scrutinului de duminică și actele de violență disproporționate ale KGB-ului împotriva zecilor de mii de cetățeni care protestează pentru democrație sunt dovezi clare că Belarus se află sub tiranie. Încă din 9 iulie, am atras atenția, în plenul Parlamentului European, asupra situației în care se află populația din Belarus. Am solicitat încă de atunci acțiuni ferme ale Uniunii Europene împotriva acestui regim. Aceste nedreptăți trebuie să înceteze, deținuții trebuie eliberați, iar populația din Belarus trebuie susținută în lupta sa pentru democrație”, a mai spus el.

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană lansează noua versiune a SELFIE, instrument care ajută școlile cu utilizarea tehnologiilor digitale pentru predare și învățare

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat miercuri, 12 august, o nouă versiune a SELFIE: instrumentul de auto-reflecție care ajută școlile să profite la maxim de tehnologiile digitale pentru predare și învățare, potrivit unui comunicat. 

Pe măsură ce școlile încep să se redeschidă în Europa, SELFIE a fost actualizat pentru a le ajuta să reflecte asupra modului în care pot face față învățării la distanță în timpul pandemiei coronavirusului și pentru a planifica anul școlar următor pe baza nevoilor elevilor și profesorilor.

Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, responsabilă pentru Centrul Comun de Cercetare, a declarat:

„Pandemia coronavirusului a provocat cea mai mare perturbare a educației din istoria recentă a Europei, majoritatea predării și învățării mutându-se online. Pentru mulți educatori și studenți, aceasta a fost prima dată când au folosit pe deplin tehnologiile digitale în acest fel. Instrumentul SELFIE actualizat va ajuta școlile să reflecte asupra acțiunilor pe care le pot întreprinde pentru a profita la maximum de aceste tehnologii și pentru a maximiza oportunitățile de învățare pentru copiii.”

SELFIE (Auto-reflecție asupra Învățării Eficiente prin Promovarea utilizării Tehnologiilor Educaționale Inovatoare) este un instrument gratuit, ușor de utilizat și personalizabil. Orice școală interesată se poate înscrie pe platformă și poate rula SELFIE.

Instrumentul colectează puncte de vedere anonime ale elevilor, profesorilor și directorilor de școală pentru a produce o imagine a punctelor tari și a punctelor slabe în utilizarea tehnologiilor digitale pentru învățare.

De la lansarea sa în 2018, peste 7.000 de școli și aproape 700.000 de utilizatori din 57 de țări au beneficiat de SELFIE. Este disponibil în 31 de limbi, inclusiv în toate cele 24 de limbi ale UE.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell convoacă de urgență o reuniune virtuală a miniștrilor de externe din UE pentru a discuta despre Belarus, Liban și Turcia

Published

on

© European Union, 2020

Șeful diplomației din Uniunea Europeană, Josep Borrell, a convocat de urgență vinerea aceasta o videconferință a miniștrilor de externe din statele membre pentru a discuta despre tulburările din Belarus, iscate după alegerile prezidențiale de duminică, criticate pentru lipsa de transparență și existența unor fraude electorale masive care i-ar fi adus liderului de la Minsk, Aleksandr Lukashenko, al șaselea mandat prezidențial.

Într-o postare pe Twitter, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate anunță convocarea reuniunii virtuale care mai are pe agenda discuțiilor de pe 14 august situația din Liban și Mediterana de Est, unde tensiunile sunt exacerbate de acțiunile Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

 

Acest anunț survine la o zi distanță de apelul făcut de cinci state membre pentru o reuniune de urgență a miniștrilor de externe din UE. Grecia a dorit discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda au solicitat analizarea crizei politice din Belarus. 

Citiți și Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

O reuniune prin videoconferinţă nu permite luarea de decizii, dar miniştrii pot da undă verde unor grupuri de lucru să înceapă pregătirea de ‘concluzii’ adoptate prin procedură scrisă, a indicat o sursă europeană, citată de Agerpres.  „Aceasta poate accelera procesul pentru adoptarea de acţiuni concrete”, a explicat sursa.

Totuși, sefii diplomaţiilor din UE urmează să se reunească în persoană în zilele de 27-28 august la Berlin pentru a pregăti decizii în perspectiva summitului UE programat la 24 şi 25 septembrie la Bruxelles.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending