Connect with us

CONSILIUL UE

COVID-19: Ambasadorii țărilor UE au dat undă verde unui pachet de asistență în valoare de 3 miliarde de euro pentru a ajuta țările învecinate să facă față consecințelor economice. Republica Moldova ar urma să primească 100 de milioane de euro

Published

on

Ambasadorii statelor membre UE au aprobat astăzi propunerea Comisiei Europene de a furniza Republicii Moldova o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro, parte a unui pachet financiar de până la 3 miliarde de euro direcționat către zece parteneri vizați de politica de extindere și de vecinătate, pentru a-i ajuta să facă față consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19.

”Țările implicate în procesul de aderare și cele vizate de politica de vecinătate sunt partenerii noștri cei mai apropiați. Acum mai mult ca niciodată, este absolut esențial să rămânem uniți și să dăm dovadă de solidaritate în abordarea impactului economic și social al acestei crize mondiale”, a precizat ministrul de finanțe al Croației, țara care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, asistența financiară va fi acordată sub formă de împrumuturi în condiții foarte avantajoase și va fi alocată după cum urmează:

Albania: 180 de milioane de euro

Bosnia și Herțegovina: 250 de milioane de euro

Georgia: 150 de milioane de euro

Iordania: 200 de milioane de euro

Kosovo: 100 de milioane de euro

Moldova: 100 de milioane de euro

Muntenegru: 60 de milioane de euro

Macedonia de Nord: 160 de milioane de euro

Tunisia: 600 de milioane de euro

Ucraina: 1200 de milioane de euro.

Asistența UE va ajuta acești parteneri să își acopere nevoile imediate de finanțare, care au crescut ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Alături de sprijinul din partea Fondului Monetar Internațional, fondurile vor contribui la consolidarea stabilității macroeconomice și la crearea unei marje care să permită alocarea de resurse pentru protejarea cetățenilor și pentru atenuarea consecințelor socioeconomice negative ale pandemiei cauzate de coronavirus.

Fondurile vor fi disponibile timp de douăsprezece luni și vor fi vărsate în două tranșe. Împrumuturile au o scadență medie de maximum 15 ani. Asistența va face obiectul unui memorandum de înțelegere (MoU), asupra căruia urmează să se convină între fiecare dintre parteneri și Comisie.

Textul va trebui să fie adoptat de Parlamentul European și de Consiliu înainte de a putea intra în vigoare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: COVID-19: Parlamentul European aprobă o finanțare de 3 miliarde de euro pentru partenerii UE, inclusiv 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova - caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

Published

on

© European Union/Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au aprobat bugetul de 330 de miliarde de euro al politicii de coeziune pentru următorii șapte ani. România va putea atrage peste 28 de miliarde de euro din fondurile regionale

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Consiliul Uniunii Europene a aprobat miercuri pachetul legislativ privind politica de coeziune, în valoare de 330 de miliarde de euro, pentru proiecte regionale și locale în perioada 2021-2027 a Cadrului Financiar Multianual, prin intermediul fondurilor structurale, pentru a contribui la reducerea disparităților economice și la stimularea redresării în urma pandemiei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat textele juridice ce reglementează fondurile, care reprezintă aproape o treime din bugetul pe șapte ani al UE, confirmând astfel acordul politic la care s-a ajuns cu Parlamentul European.

“Politica de coeziune se află în centrul solidarității europene, deoarece oamenii pot simți impactul său în cotidian. Regiunile, lucrătorii și întreprinderile beneficiază de pe urma acesteia. Pachetul legislativ pentru noua perioadă de programare va sprijini redresarea UE, precum și tranziția verde și cea digitală”, a declarat, în acest context, Nelson de Souza, ministrul portughez al planificării, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027 prevede investiții multianuale, majoritatea resurselor fiind concentrate pe țările și regiunile mai puțin dezvoltate, pentru a promova coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga UE. În contextul crizei actuale, acest lucru nu numai că va atenua efectele sociale și economice pe termen lung ale pandemiei de COVID-19, ci va contribui și la funcționarea pieței unice.

Amintim că din cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România – Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual – vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Potrivit Consiliului UE, colegiuitorii au convenit asupra a cinci noi obiective de politică, care reflectă principalele priorități ale UE:

– o Europă mai competitivă și mai inteligentă;

– o Europă mai verde, rezilientă, cu o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către zero emisii de dioxid de carbon;

– o Europă mai conectată;

– o Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;

– o Europă mai aproape de cetățeni;

Proiectele finanțate din fonduri cuprind de la infrastructura de transport, spitale și asistență medicală, energie curată, gestionarea apei, dezvoltare urbană durabilă, cercetare, inovare și digitalizare, până la regimuri privind ocuparea forței de muncă, incluziune socială, educație și formare.

Noua legislație simplifică normele, reducând birocrația și asigurând cheltuirea mai eficientă a resurselor.

Este important faptul că aceasta a fost legată de semestrul european, un cadru pentru coordonarea politicilor economice, care duce la formularea de recomandări pentru reforme structurale la nivel național. Acest lucru va îndruma statele membre cu privire la modul optim de a investi banii din fonduri pentru a avea un impact mai puternic la nivel regional și local.

În plus, accesul la resursele de coeziune este condiționat de respectarea Cartei drepturilor fundamentale a UE și a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap.

Proiectul de act legislativ prevede, de asemenea, o monitorizare eficace a pieței achizițiilor publice, precum și o mai mare transparență, statele membre furnizând informații mai detaliate referitoare la destinatarii finanțării.

În ansamblu, aproximativ 30 % din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

În 2020, politica de coeziune s-a dovedit a fi esențială pentru răspunsul imediat la pandemia de COVID-19. Prin modificarea normelor actuale, s-au pus rapid la dispoziția statelor membre lichidități din alocările neutilizate, cu flexibilitatea de a fi cheltuite acolo unde era cea mai mare nevoie de ele. Pe baza acestei experiențe, a fost adăugată o nouă dispoziție pentru utilizarea temporară a fondurilor ca răspuns la situații de urgență viitoare.

Se așteaptă ca Parlamentul European să confirme acordul politic în luna martie. Deși este foarte probabil ca proiectele de regulamente să intre în vigoare în iunie, în urma revizuirii de către experții juriști-lingviști, alocările pentru statele membre vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România a subliniat partenerilor din UE importanța creșterii rezilienței economice prin susținerea tranzițiilor digitală și ecologică în baza sinergiilor dintre politica comercială și alte politici sectoriale

Published

on

© Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

România a subliniat partenerilor din UE importanța creșterii rezilienței economice prin susținerea tranzițiilor digitală și ecologică în baza sinergiilor dintre politica comercială și alte politici sectoriale, informează un comunicat al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT).

Reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe în format Comerț, organizată de Preşedinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene, a avut loc la data de 2 martie 2021, în format videoconferință.

La reuniune au participat miniştrii responsabili pentru comerț din statele membre ale UE și vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene și comisar pentru comerț, Valdis Dombrovskis.

România a fost reprezentată de către secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Valentina Saygo, și de directorul general al Direcției Generale Comerț Exterior, Diana Alexandra Codău.

Agenda discuțiilor a vizat Comunicarea Comisiei Europene privind noua strategie a Uniunii Europene în domeniul politicii comerciale și de investiții, publicată la data de 18 februarie 2021.

Rezultat al unui amplu proces de consultare cu statele membre ale Uniunii Europene, Parlamentul European și societatea civilă pe tema revizuirii politicii comerciale, Comunicarea reflectă o schimbare de paradigmă în ce privește elaborarea și aplicarea politicii comerciale a UE, centrată pe trei noțiuni cheie: deschidere (openess) / sustenabilitate (sustainability) / asertivitate (assertiveness).

Citiți și Comisia Europeană a lansat o nouă strategie comercială, invocând conceptul de autonomie strategică deschisă și reformarea normelor mondiale

În acest context, România a subliniat importanța creșterii rezilienței economice a UE în perioada următoare prin susținerea tranziției digitale și ecologice, care prevede crearea unor sinergii între politica comercială și alte politici sectoriale precum politica industrială, digitală, de mediu, sau cea privind sănătatea.

De asemenea, având în vedere Anexa la Comunicare, dedicată multilateralismului și Organizației Mondiale a Comerțului, oficialul român a exprimat necesitatea reformării celor trei funcții esențiale ale organizației cu scopul asigurării predictibilității și continuității comerțului internațional în procesul de relansare economică post-Covid-19. În acest sens, a susținut implicarea activă și vizibilă din partea UE și a statelor membre în consolidarea regulilor și a disciplinilor multilaterale care să asigure condiții de concurență echitabilă la nivel global.

În plus, secretarul de stat MEAT a reliefat rolul semnificativ pe care îl pot avea la o viitoare dezvoltare economică sustenabilă și incluzivă a UE implementarea eficientă a acordurilor comerciale ale UE cu parteneri terți, consolidarea parteneriatului transatlantic și intensificarea angajamentului UE cu Africa și țările din vecinătatea sa, respectiv cu regiuni precum America Latină și Asia-Pacific.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

S&D13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

U.E.14 hours ago

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

U.E.14 hours ago

Polonia va produce vaccinul anti-COVID dezvoltat de americanii de la Novavax, din care Comisia Europeană ar urma să cumpere 200 milioane de doze

Dragoș Pîslaru14 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

ROMÂNIA15 hours ago

Eurostat: Creșterea prețurilor producției industriale în România, peste media UE în luna ianuarie

NATO15 hours ago

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

Advertisement
Advertisement

Trending