Connect with us

POLITICĂ

COVID-19. Klaus Iohannis, către managerii de spitale: Este o luptă contra timp cum nu am avut niciodată până acum. Trebuie acționat rapid

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis le-a solicitat, marţi, managerilor de spitale să asigure în timp real toate condiţiile pentru garantarea serviciilor medicale către pacienţi, cu protejarea personalului medical.

“Stimaţi manageri de spitale, ştiu că vă confruntaţi cu probleme reale în contextul acestei situaţii epidemiologice, iar presiunea pe sistemul sanitar este foarte mare, suntem conştienţi. Cu atât mai mult, în acest context, trebuie să vă canalizaţi toate eforturile pentru asigurarea în timp real a tuturor condiţiilor pentru garantarea serviciilor medicale către pacienţi, atenţie, cu protejarea în egală măsură a personalului medical”, a spus şeful statului la începutul videoconferinţei cu managerii de spitale, cu premierul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Victor Costache, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi cu ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode.

El le-a solicitat acestora protejarea medicilor şi a personalului medical.

“Faceţi tot ce este necesar pentru a le asigura echipamentele”, a spus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că testarea personalului medical trebuie să constituie o prioritate absolută.

“Vă spun că sub nicio formă nu trebuie să mai avem situaţii revoltătoare precum cea de la Spitalul Judeţean Suceava sau de la Spitalul Gerota sau, mai nou, Spitalul Sf. Ioan din Bucureşti”, a spus Iohannis.

El a cerut şi dotarea de urgenţă cu echipamente de protecţie şi dezinfectanţi necesari: achiziţia unui număr corespunzător de măşti de protecţie, combinezoane, mănuşi, echipamente medicale şi substanţe dezinfectante.

Vă rog foarte mult să identificaţi toate sursele de achiziţie! (…) Este o luptă contra timp cum nu am avut niciodată până acum. Trebuie acționat rapid, este nevoie de adaptabilitate, de eliminarea oricăror obstacole rigide birocratice care pot bloca adoptarea unor măsuri absolut necesare“, a mai afirmat şeful statului.

Reamintim faptul că președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, la finalul unei discuții cu premierul și cu miniștrii afacerilor interne, apărării naționale și sănătății, instituirea carantinei totale în România, însemând interzicerea circulației în afară de deplasările la serviciu sau pentru cumpărăturile absolut necesare. Șeful statului a precizat că o nouă ordonanță militară va fi prezentată în cursul zilei de marți și că ea va intra în vigoare de miercuri, 25 martie, de la ora 06:00. În baza noilor măsuri, Armata va pune la dispoziție personal pentru a suplimenta forțele de poliție și jandarmerie, persoanele aflate în carantină sau izolare vor fi supravegheate electronic, iar persoanele de peste 65 de ani nu mai au voie să iasă din casă. Noile retricții vor urma ordonanței militare anunțate sâmbătă de ministrul afacerilor interne.

România este în stare de urgență începând cu data de 16 martie, în urma unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis ca parte a eforturilor de combatere a răspândirii pandemiei de coronavirus.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban, de ziua Națională a Franței: Țările noastre recunosc importanța unui plan de redresare solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în UE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța recunosc importanța unui plan de redresare post-criză solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în interiorul Uniunii Europene, a declarat premierul Ludvic Orban, la recepția oferită de Ambasada Franței la București, cu prilejul zilei naționale, pe 14 iulie. 

 

Ziua națională a Franței are loc în acest an într-un context special în care sunt aniversați 140 de ani de ani de relații bilaterale „privilegiate” între România și Franța, care au la bază „viziuni convergente și interese comune atât în plan bilateral, cât și la nivel european”.

„Parteneriatul dintre țările noastre este cu adevărat aparte și are rădăcini istorice puternice. Astăzi, suntem mândri să întreținem relații privilegiate, bine definite printr-un parteneriat strategic pe care dorim să-l aprofundăm în toate domeniile. În acest sens, foaia de parcurs aflată în curs de actualizare ar trebui să deschidă relația noastră către noi orizonturi și să o orienteze mai mult către viitor. Sper că voi avea ocazia de a participa la semnarea acestei noi foi de parcurs împreună cu omologul meu, dl. Jean Castex, pe care țin să-l felicit din nou și să reînnoiesc urările mele de succes în îndeplinirea mandatului de prim-ministru al Franței”, a spus premierul României.

De asemenea, șeful Guvernului și-a exprimat satisfacția față de nivelul atins de cooperarea economică bilaterală, „o cooperare privilegiată în care Franța rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri economici din România, unul dintre cei mai importanți investitori străini în România”: „Remarc numeroasele investiții franceze în economia românească și nu pot să sper decât că prezența acestora va continua să sporească în anii următori”, a precizat premierul. 

Mai departe, Ludovic Orban a vorbit despre apartenența la Uniunea Europeană și la cooperarea cu Franța atât pentru aprofundarea proiectului european, cât și pentru depășirea crizei sanitare și economice generate de pandemia de coronavirus.

„Este foarte clar că parcursul nostru nu poate fi conceput în afara proiectului european, pentru a cărui dezvoltare atât Franța, cât și România lucrează împreună. În acest context, generat de pandemia de coronavirus, este crucial să fim capabili să acționăm împreună, să fim solidari unii cu ceilalți. Atașamentul nostru profund față de proiectul european animă acțiunea noastră care urmărește realizarea unei Uniuni mai coezive și mai eficiente în scopul obținerii de rezultate tangibile pentru cetățenii europeni”, a punctat prim-ministrul. 

Tot în context, premierul Ludovic Orban a menționat faptul că „epoca recentă ne-a demonstrat, o dată în plus, importanța demersurilor conjugate pentru a răspunde provocărilor comune”, iar în acest scop România și Franța recunosc importanța unui plan de relansare solid, incluziv și fondat pe conceptul de solidaritate și împărtășesc, de asemenea, interesul pentru o cooperare intensificată la nivel european în domeniul sănătății și al gestiunii crizelor.  Mai exact, țările noastre înțeleg importanța unui demers de redresare după criză în acord cu marile priorități economice și sociale ale Uniunii pe termen mediu și lung, care să permită continuarea eforturilor de convergență în interiorul Uniunii Europene, a specificat premierul României. 

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților: România ar fi trebuit să se folosească de reușitele din timpul președinției la Consiliul UE și să urmărească să-și atingă obiectivele și în timpul președinției germane

Published

on

România ar fi trebuit să se folosească de reușitele din timpul președinției la Consiliul Uniunii Europene și să urmărească să-și atingă obiectivele și în timpul președinției germane, a transmis deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul României într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Pe parcursul celor 6 luni de mandat la conducerea Consiliului UE, România și-a întărit profilul la nivel european, devenind o voce mai puternică, credibilă, relevantă, atuuri care speram că vor fi fructificate în politica europeană a actualei conduceri a țării, reprezentând argumente puternice pentru a fi mândri de performanțele obținute, care se doreau a fi îmbunătățite. Sub egida Președinției noastre a fost definitivat programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare 2021-2027, Orizont Europa, precum şi programul Europa Digitală, care contribuie la crearea unei pieţe unice digitale. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru îmbunătăţirea protecţiei graniţelor externe ale Uniunii, interoperabilitatea între sistemele informatice din domeniile justiţie şi afaceri interne, măsuri de securitate mai stricte şi consolidarea cooperării în materie de contraterorism”, a precizat președintele Comisiei pentru afaceri europene.

Acesta a reamintit că ”o parte semnificativă a activității președinției române a Consiliului Uniunii Europene a fost dedicată dimensiunii parlamentare, care a întărit și a sprijinit direcțiile stabilite la nivel executiv. Evenimentele organizate de Camera Deputaților au cuprins un număr semnificativ de întâlniri și dezbateri, în diferite formate, care au avut loc la București și la Bruxelles, având ca scop o poziționare vizibilă a României în procesul decizional comunitar, astfel încât țara noastră să aibă o mai mare influență, relevanță și credibilitate în familia europeană”.

În acest context, deputatul Angel Tîlvăr și-a mainifestat dezamăgirea cu privire la faptul că guvernul Orban ”nu manifestă niciun interes și nu dă semne că ar depune vreun efort pentru a fi activ în următoarele șase luni, cu atât mai mult cu cât printre prioritățile actualei președinții se află educația și inovarea, două teme majore, aflate și pe agenda președinției noastre, iar coeziunea rămâne o prioritate absolută pentru o Românie europeană.”

”Cu un guvern competent și activ în plan european, România ar fi putut valorifica și perioada Președinției Germaniei, importantă pentru viitorul Europei, pentru a-și promova obiectivele (intrarea în Schengen sau un buget european care să reducă decalajele de dezvoltare din UE). Dar guvernul actual nu face acest lucru. Este evident pentru oricine”, a mai spus președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul României.

”La un an de la încheierea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE, constatăm cu tristețe că toate eforturile din 2019 la nivel parlamentar sau guvernamental au fost nefructificate pe măsura așteptărilor cetățenilor români. Ceea ce este mai dureros este faptul că era de așteptat să se întâmple acest lucru, ținând seama de structura guvernului, de maniera în care a fost învestit, de prioritățile sale și de disprețul pe care îl arată românilor”, a conchis deputatul Angel Tîlvăr.

Germania a preluat la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Croația. Astfel, președinția germană deschide calea unui nou trio, întregit de Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia ( 1 iulie – 31 decembrie 2021).

Liderul de la Berlin se va axa în cele șase luni de mandat, preluat într-un moment istoric pentru Uniunea Europeană, pe drepturile fundamentale, coeziune, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial.

Logo-ul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezentat printr-o bandă Möbius, figură geometrică cu lungime infitită, pe care dacă o parcurgi pornind dintr-un punct, ajungi aproape imperceptibil din interior în exterior, pentru ca mai apoi să revii din punctul în care ai plecat, traversând astfel toate laturile, este în armonie cu motto-ul ”Împreună pentru relansarea Europei”, reprezentând un mesaj că președinția germană va lucra în interesul tuturor statelor membre UE.

Continue Reading

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending