Dacă România își face bine treaba, am putea fi în avangarda Europei privind conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității „generației lockdown”, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al grupului Renew Europe privind Garanția Europeană pentru Copii, potrivit unei postări pe Facebook.

„Avem de susținut o generație care, în literatura de specialitate, se numește <<generația lockdown>> sau <<generația carantinei>>. Dintre ei, în România sunt 1,4 milioane de copii în situații vulnerabile. Jumătate merg la culcare înfometați și sunt în excluziune socială. Dacă vă e greu să cuprindeți cu mintea acest număr, ei bine, vorbim despre populația totală a două județe mari din România. Sau a patru municipii dintre cele mai mari. Vă puteți imagina? Avem însă acum o șansă pentru ei pe care nu avem voie să o ratăm. Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta Garanția pentru Copii, o oportunitate de dezvoltare pentru generația următoare. Generația care <<ar trebui să ne plătească pensiile>>, după cum spun unii fără să ia în calcul că mai întâi ar trebui să facem noi ceva pentru bunăstarea celor mici”, spune Dragoș Pîslaru. 

Eurodeputatul atrage atenția că guvernanții din România au prioritizat copiii doar pe hârtie, fără a o face și în practică. De aceea, spune el, este nevoie de un ambasador al copiilor care să supervizeze implementarea proiectelor destinate acestora și finanțate prin Garanție.

„În orice program politic din ultimii 30 de ani, în România, copiii au fost întotdeauna menționați printre priorități. La alocarea resurselor și modul în care este respectată prioritatea, lucrurile, știm bine, au cam scârțâit. Ceea ce ne spune că ei nu mai trebuie să fie dependenți de o parte sau de alta a spectrului politic. Asta înseamnă că, odată ce România va prezenta planul său sprijinit pe fondurile ce ar urma să vină prin Garanție, un coordonator național va veghea asupra implementării proiectelor și va împinge cât mai sus prioritățile pe agenda Guvernului și Parlamentului. Nu un funcționar, ci un ambasador al copiilor”, menționează Dragoș Pîslaru. 

Totodată, politicianul precizează că proiectele pentru copiii vulnerabili pot fi realizate cu ajutorul ONG-urilor și al Direcțiilor de Asistență Socială, iar succesul pe teren poate garanta plasarea României în avangarda europeană privind combaterea problemelor întâmpinate de copiii și tinerii „generației lockdown”, per ansamblu.

„Avem la îndemână nenumărate resurse și bune practici. Există ONG-uri în domeniul educațional care fac minuni, trimițând oameni extrem de bine pregătiți în zonele rurale, există și Direcții și birouri de Asistență Socială performante, există nenumărate ONG-uri cu programe pentru copii în ceea ce privește sănătatea, prevenția, educația. Tot ce trebuie să facem este să scalăm programele și să le ducem mai departe, acolo unde este nevoie. Nu trebuie să reinventăm roata. Iar dacă ne facem bine treaba, România nu are numai de recuperat decalaje: am putea fi chiar în avangarda Europei în ceea ce înseamnă conștientizarea și rezolvarea vulnerabilității acestei generații de copii și tineri”, a mai adăugat Dragoș Pîslaru.

Comisia Europeană a prezentat la 24 martie prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Garanția Europeană pentru Copii este primul instrument de politică la nivelul UE care vizează combaterea dezavantajelor și a excluziunii în copilărie, care duc adesea la dezavantaje în viața adultă. Garanția pentru Copii pune în practică principiul 11 din Pilonul european al drepturilor sociale privind îngrijirea și sprijinirea copiilor. Acest pilon reprezintă strategia UE de construire a unei Europe sociale echitabile și favorabile incluziunii.

Statele membre au adoptat luni o recomandare de instituire a Garanției europene pentru copii.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul UE urmărește să prevină și să combată excluziunea socială a copiilor aflați în dificultate prin garantarea accesului la un set de servicii-cheie, contribuind astfel la respectarea drepturilor acestora prin combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea egalității de șanse.

Recomandarea îndeamnă statele membre să asigure accesul efectiv și gratuit la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală, precum și accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată.

Vom avea datoria comună de a propune cele mai bune soluții pentru o UE mai puternică și care să răspundă așteptărilor cetățenilor, a declarat secretarul de stat Iulia Matei, sâmbătă, 19 iunie, în cadrul sesiunii inaugurale a Conferinței privind Viitorul Europei, de la Strasbourg, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

La 19 iunie 2021, secretarul de stat Iulia Matei a participat la sesiunea inaugurală a Plenarei Conferinței privind viitorul Europei. Scopul acestei prime Plenare a fost prezentarea așteptărilor de la proces și discutarea aspectelor procedurale privind desfășurarea Conferinței, calendarul și organizarea lucrărilor acesteia.

Secretarul de stat a salutat organizarea evenimentului, arătând că obiectivul principal al acestei dezbateri asupra viitorului Europei trebuie să fie acela de întărire a proiectului european în beneficiul tuturor.  Dezbaterea ar trebui să conducă la rezultate concrete și pragmatice, care să răspundă așteptărilor cetățenilor. In egală măsură, lecțiile învățate din gestionarea crizei determinate de pandemia de Covid-19 sunt o bună bază pentru a structura noi obiective care să consolideze reziliența internă și externă a Uniunii.

Demnitarul român a evidențiat posibile domenii viitoare de acțiune comună în cadrul Uniunii – consolidarea sistemelor de sănătate, o mai bună funcționare a Pieței Interne, pregătirea forței de muncă pentru economia viitorului, dar și întărirea parteneriatelor cu actorii care împărtășesc valorile UE și adăugarea unei dimensiuni strategice întărite procesului de extindere a Uniunii, relațiilor Uniunii cu Balcanii de Vest și cu vecinii săi estici și sudici.

Un alt aspect subliniat în cadrul intervenției a vizat importanța comunicării publice cu privire la această Conferință, astfel încât să fie asigurată o participare cât mai largă la dezbateri. De asemenea, a arătat că după etapa de ascultare a vocii cetățenilor, vom avea o datorie comună, la nivel UE, de a propune cele mai bune soluții care vor face Uniune mai unită, mai puternică şi mai bine pregătită pentru lumea de mâine.

Citiți și

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

Sâmbătă, 19 iunie, a avut loc prima sesiune a Plenarei Conferinței privind viitorul Europei. Aceasta este compusă din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului UE/ statelor membre și ai Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale și din cetățeni europeni. În cadrul Plenarei, participă, de asemenea, reprezentați ai Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social, partenerii sociali și societatea civilă.

Plenara este forul principal pentru examinarea și sintetizarea contribuțiilor la dezbaterea asupra viitorului Europei. Această dezbatere se concentrează pe 9 teme de interes prioritar pentru cetățenii europeni, respectiv: Schimbările climatice și mediu; Sănătate; O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă; UE în lume; Valori și drepturi, statul de drept, securitate; Transformarea digitală; Democrație europeană; Migrație; Educație, cultură, tineret și sport.

Cetățenii pot participa la Conferință prin intermediul unei platforme digitale care este disponibilă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv în limba română.

Platforma poate fi accesată la următorul link: https://futureu.europa.eu/?locale=ro.

Cetățenii pot utiliza această platformă ca vizitatori, pentru a urmări diferitele evenimente dedicate, sau în calitate de contributori prin includerea de idei pe oricare dintre temele de dezbatere, funcție de interes. Toate contribuțiile și sugestiile făcute de cetățeni sunt vizibile pe platformă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Toți cetățenii europeni, indiferent de locația lor (în UE sau în orice altă parte de pe glob), au acces la această platformă și la dezbateri.

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe) a apreciat atmosfera de la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei ca fiind „bună și optimistă” și a subliniat că este o șansă pentru români pentru a contura viitorul așa cum și-l doresc, potrivit unui mesaj pe Facebook. În acest sens, el a atras atenția că evenimentul va aduce schimbare doar dacă cetățenii se vor implica. 

„Atmosferă bună și optimistă la prima plenară a Conferinței pentru Viitorul Europei. Europarlamentari, comisari, parlamentari naționali, reprezentanți ai societății civile și cetățeni au vorbit despre așteptările lor de la acest exercițiu de democrație participativă, care se întâmplă pentru prima dată în istoria UE . Marea majoritate sunt de acord că cetățenii trebuie să fie în centrul atenției și că trebuie ca instituțiile europene să îi asculte, nu doar să îi audă. Mai sunt de acord că trebuie să fim ambițioși să ajungem chiar la modificări de tratate, dacă va fi necesar. (…) Conferința aceasta va avea succes și va duce la schimbări reale doar dacă cetățenii se vor implica. E o șansă enormă pe care noi, românii o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori”, a scris eurodeputatul român pe Facebook.

În continuare, Alin Mituța a descris etapele următoare ale Conferinței care se va încheia în 2022.

„După această primă plenară introductivă, urmează să ne împărțim pe grupuri de lucru și să discutăm concret pe teme concrete, de la schimbări climatice, la sănătate, social, finanțe, agricultură sau cadru instituțional. În toamnă vor începe să funcționeze și patru agore ale cetățenilor formate fiecare din câte 200 de cetățeni aleși aleatoriu din toate statele membre, inclusiv din România. Propunerile lor vor ajunge pe masa plenarei împreună cu cele venite pe platforma online futureu.europa.eu. Din octombrie ne vom întâlni din nou în plen și în fiecare lună apoi, până în mai 2022 când ar trebui să avem adoptate concluziile Conferinței, care vor fi apoi implementate”, a mai spus el. 

Nu în ultimul rând, eurodeputatul a enumerat câteva dintre așteptările sale privind conținutul acestor concluzii, pe care s-a angajat, totodată, să le apere în cadrul plenarei:

• competențe UE în sănătate: România are nevoie de sprijin european pentru a reforma sistemul de sănătate și a-l aduce la standarde europene; avem nevoie de standarde minime de calitate a serviciilor medicale, de mai mulți bani europeni pentru infrastructură și dotări, de cooperare mai bună în ceea ce privește bolile rare, transplantul, îngrijirea marilor arși șamd
• competențe UE în educație: standarde minime de calitate, cadru comun de evaluare a țcolilor și universităților, mai multă mobilitate, mai mult sprijin pentru cercetare; includerea de cursuri de educație civică legată de UE în curricula educațională.
• crearea unui Procuror European pentru Mediu: acesta ar trebui să funcționeze în coordonare cu Procurorul European Codruța Kovesi în a investiga infracțiuni de mediu care afectează întreaga UE, precum tăierile ilegale de pădure sau transporturile ilegale de deșeuri.
• crearea unui mecanism permanent de implicare a cetățenilor în deciziile UE: nu mai e suficient să ascultăm oamenii la vot, la fiecare 5 ani, ci trebuie să creăm un sistem prin care cetățenii și societatea civilă să fie consultați în fiecare an cu privire la prioritățile UE, iar concluziile lor să meargă direct la Comisie care trebuie să le ia în considerare când stabilește inițiativele pentru anul următor; mai mult, aceste priorități cetățenești trebuie să aibă un buget participativ alocat din care să fie finanțate.

„Acestea sunt doar câteva din prioritățile mele în plenara Conferinței și sper ca ele să fie completate și îmbunătățite ascultându-vă”, a mai precizat eurodeputatul Renew Europe. 

Alături de acesta, la sesiunea plenară a Conferinței privind Viitorul Europei au participat și eurodeputații români Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, și Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, membru în grupul S&D.

Siegfried Mureșan a declarat în intervenția sa:

„Uniunea Europeană s-a confruntat cu trei crize semnificative în ultimii 10 ani: criza economică și financiară acum 10 ani, criza migrației și a refugiaților acum 5 ani și acum pandemia de COVID-19. Niciuna din acestea nu a fost creată de Uniunea Europeană, dar în toate aceste trei crize, cetățenii europeni s-au așteptat ca Uniunea Europeană să ofere soluții, iar Uniunea Europeană a ajutat. Fiecare țară aflată în dificultate a fost ajutată în timpul crizei economice. Mulți oameni au fost ajutați în timpul crizei migrației și a refugiaților. Și acum, în timpul pandemiei de COVID-19, am achiziționat împreună vaccinuri și am lansat cel mai mare pachet de sprijin economic lansat vreodată de Uniunea Europeană. Acum, obiectivul acestei conferințe este să asculte cetățenii Europei și să asculte ceea ce ei așteaptă ca Uniunea Europeană să realizeze în următorii ani, care sunt domeniile în care ar trebui să oferim soluții și în care ar trebui să dotăm Uniunea Europeană cu instrumentele necesare pentru a depăși aceste crize. Să înceapă dialogul!”

Victor Negrescu a declarat în intervenția sa:

„Conferința privind viitorul Europei este doar punctul de plecare. Oamenii au așteptări mari de la noi și trebuie să livrăm. Trebuie să fim îndrăzneți. Trebuie să construim mai bine pentru viitor. Avem nevoie de o Europă care să nu lase pe nimeni în urmă, unde toate țările și toți cetățenii să simtă că vocea lor este auzită. Din România până în Portugalia, oameni de toate vârstele, din medii diferite, trebuie să fim uniți, să ne simțim europeni și să acționăm împreună. De aceea, cred că avem nevoie ca UE să aibă competențe pentru a acționa mai mult în domenii precum educația, sănătatea sau politicile sociale. Putem face acest lucru numai prin consolidarea democrației europene, iar conferința noastră poate fi punctul de plecare pentru acest lucru. Oamenii nu sunt numere, sunt sufletul și nucleul Europei. Trebuie să fim pregătiți pentru orice rezultat, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim pregătiți și să schimbăm tratatele dacă acest lucru va fi necesar. Susțin o astfel de schimbare care va reconecta Europa de cetățeni!”

La sesiunea plenară a Conferinței au participat 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

Citiți și

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.