Criza francului elvețian ce a început săptămâna trecută a dat peste cap viața a mai mult de 70.000 de români care au credite bancare în moneda elvețiană. Potrivit Ziarul Financiar, cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.
Astăzi, Banca Națională a României a anunțat că francul elvețian a atins la cursul valutar un nou maxim istoric – 1,1%, la 4,4716 lei. Datele date publicității de către BNR arată că România are 75.000 de persoane datornice în CHF care însumează 2,5 miliarde EUR (o medie de 33.000 EUR/ debitor). La nivelul puterii de la București, reacțiile nu au întârziat să apară.
Ce poate face Guvernul? Premierul: Criza francului elvețian nu ține de un Guvern. Să nu vindem iluzii
Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că nu există o soluţie a unui partid în privinţa crizei francilor elveţieni şi nu ţine de un Guvern, acesta îndemnând la ”a nu vinde iluzii şi la a nu crea aşteptări nerealiste”. ”Nu există o soluţie a unui partid. Există doar posibilitatea, în discuţiile cu BNR, cu băncile private, cu grupurile parlamentare, să vedem ce măsuri legislative se pot adopta. Vreau să fac un apel: E vorba de 75.000 de persoane. Cu siguranţă, dacă se poate face ceva pentru sprijinul acestora, s-a discutat, domnul Vâlcov cu BNR, mai multe posibilităţi. Însă vreau, şi eu îmi asum acest lucru, vreau să nu vindem iluzii, vreau să nu creăm aşteptări nerealiste”, a spus Ponta.
Într-un răspuns pentru solicitările venite din partea opoziției, premierul a specificat că ”ideea e să avem discuţii, să vedem în ce măsură putem sprijini, când apar crize financiare. Nu e ceva care ţine de un partid, de un Guvern. E vorba despre economie de piaţă, despre diverse instituţii publice şi private care au responsabilităţi. Spre deosebire de cei care vor să câştige capital politic prin demagogie, eu cred că asemenea măsuri nu se pot face decât după ce discuţi şi ai opinia specialiştilor că sunt fezabile”.
“Adresez, și în calitate de președinte al PSD și de prim ministru, o invitație, o scrisoare către conducerea PNL-PDL, doamna președintă Gorghiu și domnul Blaga, trebuie să vedem în ce măsură Parlamentul și Executivul pot interveni în legislația financiar-bancară pentru ca să prevenim viitoare crize care, din păcate, vor apărea de fiecare dată“, a declarat Victor Ponta, premierul României.
Ministrul Finanțelor propune rescadențarea creditelor
Ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov a accentuat că la problema creditelor în franci elveţieni există soluţia aprobată anul trecut privind rescadenţarea creditelor pentru cei cu venituri mici, sau posibilitatea ca fiecare bancă în parte să vină cu un program care să-i sprijine pe românii îndatoraţi în moneda elveţiană.
“Există o soluţie din iulie anul trecut. Conform ordonanţei 46 Guvernul a aprobat şi a susţinut rescadenţarea creditelor pentru persoanele care aveau un nivel al veniturilor sub un anumit prag”, a spus ministrul, care a precizat că această ordonanţă va ajunge în Parlament cu un cadru lărgit, în aşa fel încât să îi includă şi pe cei peste 75 de mii de români.
Darius Vâlcov a subliniat că la discuţiile pe această problemă, care vor continua şi săptămâna viitoare, vor participa şi băncile afectate de această apreciere fără precedent a francului elveţian.
Membrii partidelor politice solicită modificări legislative și audierea BNR și a Guvernului în Parlament
Politicienii se întrec în proiecte care să vină în ajutorul românilor loviţi de criza francului elveţian. Rând pe rând, PNL, PSD şi PMP susţin că ar avea soluţia pentru cei care s-au trezit, peste noapte, că au de plătit rate cu 20% mai mari, din cauza prăbuşirii leului în faţa francului, potrivit Digi24.
De cum francul elveţian a scurtcircuitat pieţele europene, afectând şi zeci de mii de români, deputatul PDL Andreea Paul a propus audierea reprezentanţiilor Băncii Naţionale în comisia parlamentară de buget finanţe.
„Este imperios necesară organizarea unei sesiuni excepţionale şi audierea reprezentanţilor BNR, ai Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorilor şi ai reprezentanţilor Guvernului, inclusiv a ministrului de Finanţe”, a declarat Andreea Paul. Aceasta îl critică şi pe premierul Victor Ponta că n-a dat o ordonanţă de urgenţă care să-i ajute pe românii cu credite în franci.
Un alt şef de partid, tot o femeie, Elena Udrea, le scrie pe Facebook prietenilor virtuali că a găsit o soluţie salvatoare şi o va depune o iniţiativă legislativă chiar luni, în Parlament. ,,Soluţia pe care o văd eu este o modificare legislativă care să presupună posibilitatea convertirii creditelor din valuta în moneda naţională, cu o marjă de maximum 20% în plus sau în minus faţă de valoarea la care s-a acordat creditul”, spune Elena Udrea.
Din partea PSD, Ana Birchall a formulat în scris convocarea de urgenţă a comisiei de buget. Doar că parlamentarul are două iniţiative încă de anul trecut. Ambele au fost chiar dezbătute de colegii săi până în momentul în care s-au blocat în forul care trebuia să dea verdictul. Una dintre iniţiative se referea la conversia creditului din monedă străină în lei, fără garanţii suplimentare. Actul normativ avea la bază şi directiva 17 a Comisiei Europene. „Nu putem noi să spunem trebuie să fie cursul X, dar noi putem să oferim instrumentele legale necesare”, susține Ana Birchall.
„Azi e duminică, mâine e luni, până în prânz sper că mâine voi şti exact cum vom lucra. În principiu, audierea reprezentanţilor e posibilă dacă se aprobă sesiunea extraordinară”, spune Ştefan Viorel, președintele Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților.
Chiar dacă se întrunesc de urgenţă în această săptămână, parlamentarii nu îşi întrerup mult vacanţa. De regulă, înainte de startul sesiunii parlamentare, lucrările pe comisiile de specialitate sunt începute mai devreme.
Până găsesc o soluţie, zeci de mii de români care s-au împrumutat la bănci în franci elveţieni tremură de teama că băncile le vor vinde creditele şi se vor trezi la uşă cu recuperatorii.
Modelul adoptat de Polonia, una dintre țările cele mai afectate
Zlotul polonez s-a depreciat cu 16% în ultimele zile ca urmare a deciziei Băncii Elveţiei de elimina plafonul minim de schimb valutar faţă de euro. Polonia este de departe cea mai lovită economie din această parte a Europei în contextul în care peste o jumatate de familii poloneze s-au împrumutat în CHF înainte de criză, iar scumpirea francului le pune în pericol supraviețuirea financiară.
Potrivit Hotnews, fostul guvernator al Băncii Naționale, unul dintre cei mai celebri economiști polonezi si creierul transformării Poloniei într-o economie de piață, Leszek Balcerowicz a declarat că ar fi “imoral și nedrept ca statul să îi ajute pe cei imprumutați în franci, defavorizându-i astfel pe cei care au decis să nu își asume riscuri și să ia credite in zloți. Când riscam si câstigam, e OK, dar când riscăm si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi”.
Cu toate acestea, vicepremierul polonez Janusz Piechocinski a susținut că Guvernul din Polonia ar putea să îi sprijine pe cei care care au credite ipotecare în franci elveţieni, în condiţiile în care cursul de schimb valutar se va menţine la peste 4 zloţi pentru un franc.
În acelaşi sens, unul dintre membrii conducerii băncii centrale a Poloniei, Jacek Bartkiewicz, a apreciat că francul se va menţine la peste 4 zloţi pe termen lung şi că statul ar trebui să sprijine persoanele care au credite ipotecare în franci şi zloţi şi ale căror rate lunare depăşesc 40% din salariu.
Convertirea creditelor în valută în Ungaria
În noiembrie 2014, Guvernul din Ungaria a decis că creditele ipotecare în valută vor fi convertite în forinţi la cursul pieţei, semn că autorităţile de la Budapesta vor să reducă presiunea asupra băncilor şi să susţină redresarea economică, anunță Realitatea.net.
Premierul Viktor Orban, reales pentru un mandat de patru ani în luna aprilie, s-a angajat să elimine credite ipotecare în valută, în valoare de 14 miliarde de dolari, care au provocat intrarea în incapacitate de plată a multor familii, în urma deprecierii forintului în timpul crizei financiare.
.
.
Comentariile sunt închise.