Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Cu doar 100 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, CE pune în aplicare un plan de contingență pentru a atenua consecințele unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunțat că a adoptat o serie de măsuri, cu precădere în domeniul serviciilor financiare, transporturilor aeriene și vamal, pentru atenuarea consecințelor în eventualitatea absenței unui acord cu Marea Britanie privind Brexit-ul, a anunțat Executivul comunitar prin intermediul unui comunicat.

Foto: Facebook/ Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania

Trebuie precizat faptul că prezentarea acestor planuri vine în contextul în care pe scena politică britanică domină tensiunea, premierul Theresa May nereușind să convingă parlamentarii să dea votul de încredere acordului pe care echipa de negocieri a Guvernului de la Londra a reușit să îl obțină cu UE la data de 25 noimebrie.

Dovadă în acest sens stă faptul că liderul executivului britanic, conștient de opoziția pe care o întâmpină, a amânat în ultimul moment votul privind ratificarea acordului de ieșire de către Legislativul Marii Britanii, justificând însăși May că întâmpină o opoziție fermă, atât din partea Partidului Laburist, cât și din partea unor membri ai propriului partid, cel Conservator, dar și a partenerilor care îi asigură Theresei May majoritatea în Parlament, partidul nord-irlandez DUP.

Principala nemulțumire invocată constant este aceea privind așa-numita ”backstop solution” (soluție de avarie”, convenită de negociatorii britanici și cei europeni, privind granița dintre Irlanda (stat membru UE) și Irlanda de Nord ( regiune componentă a Regatului Unit).

Pachetul, prezentant cu doar 100 de zile înainte ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, include 14 măsuri care vizează un număr limitat de domenii, în eventualitatea în care scenariul no deal ar crea perturbări majore pentru cetățenii și întreprinderile din UE-27. Pritnre aceste domenii se numără serviciile financiare, transportul aerian, vama și politica privind clima.

Aceste măsuri nu vor atenua – și nu au capacitatea de a diminua – impactul global al unui scenariu no deal, nu compensează în vreun fel lipsa de pregătire a părților interesate și nici nu reproduc toate avantajele conferite de statutul de stat membru al UE sau condițiile unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Măsurile se limitează la anumite domenii în care sunt absolut necesare pentru protejarea intereselor vitale ale UE și în care măsurile de pregătire, în sine, nu sunt suficiente. Ca regulă generală, acestea vor avea un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. Aceste măsuri iau în considerare discuțiile cu statele membre și completează măsurile de pregătire care au fost deja adoptate, astfel cum se prevede în cele două comunicări anterioare privind pregătirile pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

În săptămânile următoare, Comisia va continua să pună în aplicare planul său de contingență și va monitoriza necesitatea unor măsuri suplimentare, sprijinind, în continuare, statele membre în activitatea lor de pregătire.

Drepturile cetățenilor au prioritate: dreptul de ședere și coordonarea securității sociale

Pe parcursul rundelor de negocieri și cel al activității sale de pregătire pentru un scenariu no deal și pentru situații neprevăzute, Comisia Europeană a acordat o atenție specială cetățenilor. Comisia Europeană a invitat astfel statele să adopte o abordare în ceea ce privește drepturile cetățenilor europeni.

Executivul european îndeamnă statele membre să ia măsuri pentru a se asigura că cetățenii Regatului Unit care, la data retragerii, își au reședința legală în UE vor continua să fie considerați rezidenți legali. Statele membre ar trebui să adopte o abordare pragmatică în ceea ce privește acordarea statutului de rezident temporar. Se reamintește faptul că deja Comisia a adoptat o propunere de regulament care scutește resortisanții Regatului Unit de obligația de a deține viză, cu condiția ca toți cetățenii UE să fie, de asemenea, scutiți de obligația de a deține o viză pentru Regatul Unit.

În ceea ce privește coordonarea securității sociale, Comisia consideră că este necesar ca statele membre să ia toate măsurile posibile pentru a asigura securitatea juridică și pentru a proteja drepturile dobândite de cetățenii din UE-27 și de resortisanții Regatului Unit care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de 30 martie 2019.

Reglementarea sectorială

Servicii financiare

După o analiză aprofundată a riscurilor legate de un scenariu no deal în sectorul financiar, Comisia a constatat că, pentru a proteja stabilitatea financiară în UE-27, este necesar doar un număr limitat de măsuri de contingență.

Prin urmare, Comisia a adoptat următoarele acte:

– o decizie de echivalare temporară și condiționată, pentru o perioadă fixă, limitată la 12 luni, care să asigure faptul că nu va exista nicio perturbare imediată a compensării centrale a instrumentelor financiare derivate;

– o decizie de echivalare temporară și condiționată, pentru o perioadă fixă, limitată la 24 de luni, care să asigure faptul că nu va exista nicio perturbare imediată a serviciilor depozitarilor centrali pentru operatorii din UE care recurg în prezent la operatori din Regatul Unit;

– două regulamente delegate care facilitează novația, pentru o perioadă fixă, de 12 luni, a unor contracte derivate extrabursiere, prin care se transferă un contract al unei contrapărți stabilite în Regatul Unit către o contraparte stabilită în UE-27.

Transporturi

Comisia a adoptat două măsuri care vor evita întreruperea totală a traficului aerian între UE și Regatul Unit, în cazul unui scenariu no deal. Aceste măsuri vor asigura doar conectivitatea de bază și nu vor reproduce în niciun fel avantajele semnificative pe care le conferă statutul de membru al cerului unic european. Măsurile sunt condiționate de acordarea, de către Regatul Unit, a unor drepturi echivalente transportatorilor aerieni din UE, precum și de asigurarea unor condiții de concurență loială de către acesta.

– O propunere de regulament privind asigurarea temporară (pentru o perioadă de 12 luni) a furnizării anumitor servicii aeriene între Regatul Unit și UE

– O propunere de regulament privind prelungirea temporară (pentru o perioadă de 9 luni) a valabilității anumitor licențe de siguranță a aviației

Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere de regulament care vizează să le permită operatorilor din Regatul Unit să transporte temporar (timp de nouă luni) mărfuri în UE, cu condiția ca Regatul Unit să confere drepturi echivalente operatorilor de transport rutier din UE și să respecte condițiile de concurență loială.

Vamă și exportul de mărfuri

În lipsa unui acord, toate actele legislative relevante ale UE privind importul și exportul de mărfuri se vor aplica în cazul mărfurilor care circulă între UE și Regatul Unit. Comisia a adoptat următoarele măsuri tehnice:

– un regulament delegat pentru a include mările din jurul Regatului Unit în dispozițiile privind termenele în care trebuie depuse declarațiile sumare de intrare și declarațiile prealabile la ieșire, înainte de intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii sau de părăsirea acestuia;

– o propunere de regulament prin care Regatul Unit este inclus pe lista țărilor pentru care autorizația generală de export al produselor cu dublă utilizare este valabilă pe întreg teritoriul UE.

Cu toate acestea, este esențial ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a fi în măsură să aplice Codul vamal al Uniunii și normele relevante privind impozitarea indirectă în ceea ce privește Regatul Unit.

Politica UE în domeniul climei

Comisia a adoptat următoarele acte în domeniul legislației UE privind clima, pentru a se asigura că un scenariu no deal nu va afecta buna funcționare și integritatea de mediu a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii:

– o decizie privind suspendarea temporară pentru Regatul Unit a alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii, a licitării și a schimbului de credite internaționale începând cu 1 ianuarie 2019;

– o decizie de punere în aplicare care permite o alocare adecvată a cotelor anuale pentru întreprinderile din Regatul Unit, în scopul asigurării accesului acestora la piața UE-27 (până la 31 decembrie 2020);

– un regulament de punere în aplicare care să asigure faptul că în raportarea efectuată de întreprinderi se face distincție între piața UE și piața Regatului Unit, pentru a se permite o alocare corectă a cotelor în viitor.

Programul PEACE

Comisia și-a reiterat angajamentul de a asigura continuarea, indiferent de scenariul final, a programelor actuale la care participă comitatele de graniță ale Irlandei și Irlanda de Nord. Dată fiind importanța programului PEACE, Comisia a prezentat o propunere de regulament privind continuarea acestui program în Irlanda de Nord până la sfârșitul anului 2020, în lipsa unui acord. În ceea ce privește perioada de după 2020, Comisia a propus deja, ca parte a propunerilor sale privind următorul cadru financiar multianual, continuarea și consolidarea sprijinului transfrontalier pentru pace și reconciliere în comitatele de graniță ale Irlandei și în Irlanda de Nord.

Nu doar Uniunea Europeană este cea care se pregătește pentru a ieșire dezordonată a Marii Britanii din comunitatea europeană, ci și Guvernul de la Londra.

Să nu uităm că Executivul britanic a scrisori pentru peste 140.000 de firme, cerându-le acestora să-și pregătească o strategi pentru Brexit.

Trebuie punctat, de asemenea, că ministrul britanic al Apărării, a anunțat că va pune în stare de alertă 3.500 de militari, în eventualitatea în care ministerul va fi nevoit să ofere ajutor altor departamente ale guvernului, de exemplu porturi și aeroporturi, în eventualitatea în care scenariul în care Marea Britanie va părăsi UE fără un acord devine realitate.

Parlamentul de la Londra va vota în săptămâna 14-20 ianuarie acordul de retragere a Regatului Unit din comunitatea europeană.

Foto: Parliament UK

Riscul ca acesta să fie respins rămâne, însă, unul foarte mare. În ultima dezbatere parlamentară pe acest an, liderul opoziției britanice, președintele Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, și-a pierdut cumpătul și a folosit cuvinte jignitoare la adresa premierului Theresa May, semn că în Londra domnește tensiunea politică ce nu anunță nimic bun.

Cum scenariul blocării acordului devine tot mai plauzibil, numărul vocilor care solicită un al doilea referendum privind apartenența Regatului Unit la UE devine din ce în ce mai mare.

Premierul britanic a respins cu vehemență această idee, cerându-le parlamentarilor ”să nu rupem încrederea poporului britanic”.

Problema organizării unui al doilea referendum se lovește în acest moment de cel două probleme: pe de o parte, cea legată de timp, pe de altă parte, cea legată de dorința lui May de a supraviețui politic Brexit-ului și, de ce nu, de a capitaliza acest moment, în eventualitatea puțin probabilă, având în vedere dinamica evenimentelor din ultima perioadă, ca ieșirea Marii Britanii din UE să se producă într-o formă ordonată.

În ceea ce privește prima chestiune, nu mai există suficient timp pentru stabilirea detaliilor referitoare la desfășurarea unui al doilea referendum.

Cu privire la cel de-al doilea aspect, pornind de la premisa că May ar fi de acord, dincolo de celelalte aspecte organizatorice, de a desfășura un al doilea referendum, premierul britanic și-ar recunoaște propriul eșec în a gestiona dosarul Brexit-ului, asumat odată cu toamna anului 2016, după demisia predecesorului său, David Cameron.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending