Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Cu doar 100 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, CE pune în aplicare un plan de contingență pentru a atenua consecințele unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunțat că a adoptat o serie de măsuri, cu precădere în domeniul serviciilor financiare, transporturilor aeriene și vamal, pentru atenuarea consecințelor în eventualitatea absenței unui acord cu Marea Britanie privind Brexit-ul, a anunțat Executivul comunitar prin intermediul unui comunicat.

Foto: Facebook/ Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania

Trebuie precizat faptul că prezentarea acestor planuri vine în contextul în care pe scena politică britanică domină tensiunea, premierul Theresa May nereușind să convingă parlamentarii să dea votul de încredere acordului pe care echipa de negocieri a Guvernului de la Londra a reușit să îl obțină cu UE la data de 25 noimebrie.

Dovadă în acest sens stă faptul că liderul executivului britanic, conștient de opoziția pe care o întâmpină, a amânat în ultimul moment votul privind ratificarea acordului de ieșire de către Legislativul Marii Britanii, justificând însăși May că întâmpină o opoziție fermă, atât din partea Partidului Laburist, cât și din partea unor membri ai propriului partid, cel Conservator, dar și a partenerilor care îi asigură Theresei May majoritatea în Parlament, partidul nord-irlandez DUP.

Principala nemulțumire invocată constant este aceea privind așa-numita ”backstop solution” (soluție de avarie”, convenită de negociatorii britanici și cei europeni, privind granița dintre Irlanda (stat membru UE) și Irlanda de Nord ( regiune componentă a Regatului Unit).

Pachetul, prezentant cu doar 100 de zile înainte ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, include 14 măsuri care vizează un număr limitat de domenii, în eventualitatea în care scenariul no deal ar crea perturbări majore pentru cetățenii și întreprinderile din UE-27. Pritnre aceste domenii se numără serviciile financiare, transportul aerian, vama și politica privind clima.

Aceste măsuri nu vor atenua – și nu au capacitatea de a diminua – impactul global al unui scenariu no deal, nu compensează în vreun fel lipsa de pregătire a părților interesate și nici nu reproduc toate avantajele conferite de statutul de stat membru al UE sau condițiile unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Măsurile se limitează la anumite domenii în care sunt absolut necesare pentru protejarea intereselor vitale ale UE și în care măsurile de pregătire, în sine, nu sunt suficiente. Ca regulă generală, acestea vor avea un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. Aceste măsuri iau în considerare discuțiile cu statele membre și completează măsurile de pregătire care au fost deja adoptate, astfel cum se prevede în cele două comunicări anterioare privind pregătirile pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

În săptămânile următoare, Comisia va continua să pună în aplicare planul său de contingență și va monitoriza necesitatea unor măsuri suplimentare, sprijinind, în continuare, statele membre în activitatea lor de pregătire.

Drepturile cetățenilor au prioritate: dreptul de ședere și coordonarea securității sociale

Pe parcursul rundelor de negocieri și cel al activității sale de pregătire pentru un scenariu no deal și pentru situații neprevăzute, Comisia Europeană a acordat o atenție specială cetățenilor. Comisia Europeană a invitat astfel statele să adopte o abordare în ceea ce privește drepturile cetățenilor europeni.

Executivul european îndeamnă statele membre să ia măsuri pentru a se asigura că cetățenii Regatului Unit care, la data retragerii, își au reședința legală în UE vor continua să fie considerați rezidenți legali. Statele membre ar trebui să adopte o abordare pragmatică în ceea ce privește acordarea statutului de rezident temporar. Se reamintește faptul că deja Comisia a adoptat o propunere de regulament care scutește resortisanții Regatului Unit de obligația de a deține viză, cu condiția ca toți cetățenii UE să fie, de asemenea, scutiți de obligația de a deține o viză pentru Regatul Unit.

În ceea ce privește coordonarea securității sociale, Comisia consideră că este necesar ca statele membre să ia toate măsurile posibile pentru a asigura securitatea juridică și pentru a proteja drepturile dobândite de cetățenii din UE-27 și de resortisanții Regatului Unit care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de 30 martie 2019.

Reglementarea sectorială

Servicii financiare

După o analiză aprofundată a riscurilor legate de un scenariu no deal în sectorul financiar, Comisia a constatat că, pentru a proteja stabilitatea financiară în UE-27, este necesar doar un număr limitat de măsuri de contingență.

Prin urmare, Comisia a adoptat următoarele acte:

– o decizie de echivalare temporară și condiționată, pentru o perioadă fixă, limitată la 12 luni, care să asigure faptul că nu va exista nicio perturbare imediată a compensării centrale a instrumentelor financiare derivate;

– o decizie de echivalare temporară și condiționată, pentru o perioadă fixă, limitată la 24 de luni, care să asigure faptul că nu va exista nicio perturbare imediată a serviciilor depozitarilor centrali pentru operatorii din UE care recurg în prezent la operatori din Regatul Unit;

– două regulamente delegate care facilitează novația, pentru o perioadă fixă, de 12 luni, a unor contracte derivate extrabursiere, prin care se transferă un contract al unei contrapărți stabilite în Regatul Unit către o contraparte stabilită în UE-27.

Transporturi

Comisia a adoptat două măsuri care vor evita întreruperea totală a traficului aerian între UE și Regatul Unit, în cazul unui scenariu no deal. Aceste măsuri vor asigura doar conectivitatea de bază și nu vor reproduce în niciun fel avantajele semnificative pe care le conferă statutul de membru al cerului unic european. Măsurile sunt condiționate de acordarea, de către Regatul Unit, a unor drepturi echivalente transportatorilor aerieni din UE, precum și de asigurarea unor condiții de concurență loială de către acesta.

– O propunere de regulament privind asigurarea temporară (pentru o perioadă de 12 luni) a furnizării anumitor servicii aeriene între Regatul Unit și UE

– O propunere de regulament privind prelungirea temporară (pentru o perioadă de 9 luni) a valabilității anumitor licențe de siguranță a aviației

Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere de regulament care vizează să le permită operatorilor din Regatul Unit să transporte temporar (timp de nouă luni) mărfuri în UE, cu condiția ca Regatul Unit să confere drepturi echivalente operatorilor de transport rutier din UE și să respecte condițiile de concurență loială.

Vamă și exportul de mărfuri

În lipsa unui acord, toate actele legislative relevante ale UE privind importul și exportul de mărfuri se vor aplica în cazul mărfurilor care circulă între UE și Regatul Unit. Comisia a adoptat următoarele măsuri tehnice:

– un regulament delegat pentru a include mările din jurul Regatului Unit în dispozițiile privind termenele în care trebuie depuse declarațiile sumare de intrare și declarațiile prealabile la ieșire, înainte de intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii sau de părăsirea acestuia;

– o propunere de regulament prin care Regatul Unit este inclus pe lista țărilor pentru care autorizația generală de export al produselor cu dublă utilizare este valabilă pe întreg teritoriul UE.

Cu toate acestea, este esențial ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a fi în măsură să aplice Codul vamal al Uniunii și normele relevante privind impozitarea indirectă în ceea ce privește Regatul Unit.

Politica UE în domeniul climei

Comisia a adoptat următoarele acte în domeniul legislației UE privind clima, pentru a se asigura că un scenariu no deal nu va afecta buna funcționare și integritatea de mediu a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii:

– o decizie privind suspendarea temporară pentru Regatul Unit a alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii, a licitării și a schimbului de credite internaționale începând cu 1 ianuarie 2019;

– o decizie de punere în aplicare care permite o alocare adecvată a cotelor anuale pentru întreprinderile din Regatul Unit, în scopul asigurării accesului acestora la piața UE-27 (până la 31 decembrie 2020);

– un regulament de punere în aplicare care să asigure faptul că în raportarea efectuată de întreprinderi se face distincție între piața UE și piața Regatului Unit, pentru a se permite o alocare corectă a cotelor în viitor.

Programul PEACE

Comisia și-a reiterat angajamentul de a asigura continuarea, indiferent de scenariul final, a programelor actuale la care participă comitatele de graniță ale Irlandei și Irlanda de Nord. Dată fiind importanța programului PEACE, Comisia a prezentat o propunere de regulament privind continuarea acestui program în Irlanda de Nord până la sfârșitul anului 2020, în lipsa unui acord. În ceea ce privește perioada de după 2020, Comisia a propus deja, ca parte a propunerilor sale privind următorul cadru financiar multianual, continuarea și consolidarea sprijinului transfrontalier pentru pace și reconciliere în comitatele de graniță ale Irlandei și în Irlanda de Nord.

Nu doar Uniunea Europeană este cea care se pregătește pentru a ieșire dezordonată a Marii Britanii din comunitatea europeană, ci și Guvernul de la Londra.

Să nu uităm că Executivul britanic a scrisori pentru peste 140.000 de firme, cerându-le acestora să-și pregătească o strategi pentru Brexit.

Trebuie punctat, de asemenea, că ministrul britanic al Apărării, a anunțat că va pune în stare de alertă 3.500 de militari, în eventualitatea în care ministerul va fi nevoit să ofere ajutor altor departamente ale guvernului, de exemplu porturi și aeroporturi, în eventualitatea în care scenariul în care Marea Britanie va părăsi UE fără un acord devine realitate.

Parlamentul de la Londra va vota în săptămâna 14-20 ianuarie acordul de retragere a Regatului Unit din comunitatea europeană.

Foto: Parliament UK

Riscul ca acesta să fie respins rămâne, însă, unul foarte mare. În ultima dezbatere parlamentară pe acest an, liderul opoziției britanice, președintele Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, și-a pierdut cumpătul și a folosit cuvinte jignitoare la adresa premierului Theresa May, semn că în Londra domnește tensiunea politică ce nu anunță nimic bun.

Cum scenariul blocării acordului devine tot mai plauzibil, numărul vocilor care solicită un al doilea referendum privind apartenența Regatului Unit la UE devine din ce în ce mai mare.

Premierul britanic a respins cu vehemență această idee, cerându-le parlamentarilor ”să nu rupem încrederea poporului britanic”.

Problema organizării unui al doilea referendum se lovește în acest moment de cel două probleme: pe de o parte, cea legată de timp, pe de altă parte, cea legată de dorința lui May de a supraviețui politic Brexit-ului și, de ce nu, de a capitaliza acest moment, în eventualitatea puțin probabilă, având în vedere dinamica evenimentelor din ultima perioadă, ca ieșirea Marii Britanii din UE să se producă într-o formă ordonată.

În ceea ce privește prima chestiune, nu mai există suficient timp pentru stabilirea detaliilor referitoare la desfășurarea unui al doilea referendum.

Cu privire la cel de-al doilea aspect, pornind de la premisa că May ar fi de acord, dincolo de celelalte aspecte organizatorice, de a desfășura un al doilea referendum, premierul britanic și-ar recunoaște propriul eșec în a gestiona dosarul Brexit-ului, asumat odată cu toamna anului 2016, după demisia predecesorului său, David Cameron.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană relaxează condițiile privind achizițiile publice pentru echipamente medicale de protecție și ventilatoare respiratorii

Published

on

Achizitorii publici din statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziţie soluţii flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie, de medicamente şi de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România remis CaleaEuropeană.ro.

“Astăzi, 1 aprilie, Comisia pune la dispoziţie orientări cu privire la modul de utilizare a tuturor posibilităţilor oferite de cadrul UE privind achiziţiile publice, având în vedere situaţia de urgenţă cauzată de pandemia de coronavirus. Legislaţia UE le oferă deja achizitorilor publici din statele membre soluţii flexibile pentru satisfacerea rapidă a unor nevoi urgente, cum ar fi achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie, de medicamente şi de ventilatoare, pentru a le furniza celor care au nevoie de acestea în cel mai scurt timp posibil”, menţionează executivul european

Comisarul european responsabil cu piaţa internă, Thierry Breton, subliniază că, pe fondul crizei actuale declanşată de coronavirus, este normele europene vor permite achizitorilor publici să facă achiziţii în termen de câteva zile, “chiar şi ore, dacă este necesar”.

“Achizitorii publici se confruntă, în situaţia de urgenţă actuală, cu o presiune imensă de a asigura disponibilitatea unor echipamente individuale de protecţie, cum ar fi măşti şi mănuşi de protecţie, ventilatoare şi alte materiale medicale pentru toţi cei care lucrează neobosit în timpul acestei crize. Doresc să îi ajut prin explicaţii complete cu privire la toate mecanismele de flexibilitate şi soluţiile oferite de cadrul UE privind achiziţiile publice pentru cumpărarea unor astfel de materiale cât mai repede. Criza actuală declanşată de coronavirus reprezintă o urgenţă extremă şi imprevizibilă – tocmai pentru o astfel de situaţie, normele noastre europene le permit achizitorilor publici să facă achiziţii în termen de câteva zile, chiar şi ore, dacă este necesar. Invit toţi achizitorii publici să exploateze la maximum aceste flexibilităţi şi să nu ezite să solicite orientări suplimentare din partea Comisiei, dacă este necesar”, susţine Breton.

Conform Comisiei Europene, prin soluţiile oferite achizitorilor publici se urmăreşte scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziţii fără publicarea prealabilă a anunţurilor de licitaţie, în circumstanţe excepţionale.

“Orientările evidenţiază opţiunile şi mecanismele de flexibilitate prevăzute de legislaţia UE. Acestea oferă o imagine de ansamblu a diferitelor proceduri de licitaţie pe care le au la dispoziţie achizitorii publici, inclusiv termenele-limită aplicabile. Orientările evidenţiază posibilităţi care variază de la scurtarea considerabilă a termenelor-limită general aplicabile, până la a face achiziţii fără publicarea prealabilă a anunţurilor de licitaţie, în circumstanţe excepţionale, cum ar fi urgenţa extremă legată de lupta împotriva coronavirusului. Oferă, de asemenea, clarificări cu privire la modul în care achizitorii publici ar putea găsi soluţii şi modalităţi alternative de a intra în contact cu piaţa, în această situaţie în care ne confruntăm cu o penurie de bunuri esenţiale”, se precizează în comunicatul oficial.

Comisia Europeană a lansat la 17 martie achiziții publice comune cu statele membre pentru echipamente medicale, truse de testare și ventilatoare respiratorii. Ulterior, executivul european a precizat că achiziția comună de echipamente individuale de protecție, lansată în contextul crizei COVID-19, s-a dovedit a fi un succes, iar primele materiale medicale licitate vor sosi în câteva săptămâni

Producătorii au făcut oferte care acoperă și, în unele cazuri, chiar depășesc cantitățile solicitate de statele membre care participă la procedura de achiziții publice, iar achizițiile comune acoperă măștile de tip 2 și 3, mănuși, ochelari de protecție, viziere, măști chirurgicale și salopete, preciza executivul european într-un comunicat.

25 state membre, între care și România, participă la această procedură de achiziție comună.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen atrage atenția că ”dezinformarea poate costa vieți”: Este un val masiv care crește din incertitudine și anxietate

Published

on

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de profesie medic, a atras atenția că ”dezinformarea poate costa vieți” și i-a îndemnat pe cetățeni să aibă încredere în ”autoritățile sanitare din țara dumneavoastră, în Organizația Mondială a Sănătății, în publicațiile de presă cu renume privind informarea corectă.”

Într-un video postat pe pagina sa de Facebook, von der Leyen semnalează că ”circulă un număr tot mai mare de știri false cu privire la pandemia de coronavirus, în special online. Este un val masiv care crește din incertitudine, anxietate și dintr-un flux de știri în continuă schimbare.”

Citiți și:
COVID-19. Raport oficial: Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi

”Mă îngrijorează că unele dintre acestea pot fi cu adevărat dăunătoare: de exemplu afirmația falsă potrivit căreia băutul de înălbitor vindecă virusul. Băutul de înălbitor poate cauza decesul. De asemenea, mă îngrijorează faptul că cei care fac astfel de afirmații false exploatează temerile cetățenilor cu privire la virus doar ca să facă bani. Aceste practici trebuie să înceteze”, a menționat președintele Comisiei Europene, care a precizat că Uniunea Europeană colaborează cu platformele online pentru a combate răspândirea acestor informații și le invită ”să își intensifice acțiunile de combatere a dezinformării cu privire la coronavirus”.

”Cei care răspândesc informații false vă pot face rău. Dezinformarea poate costa vieți. Împreună, putem lămuri lucrurile”, a mai spus von der Leyen care a anunțat că executivul european a lansat o secțiune dedicată luptei împotriva dezinformării privind pandemia de coronavirus, cu ”detalii și date despre unele dintre știrile pe care le vedeți”. Așadar:

  • UE accelerează achiziționarea și distribuirea de echipamente medicale pentru statele sale membre. Pentru a răspunde nevoii de echipamente medicale (măști, mănuși și combinezoane), Comisia a lansat mai multe proceduri comune de achiziții publice. În prezent, producătorii au făcut oferte de articole de protecție a ochilor și a căilor respiratorii care acoperă sau depășesc cantitățile solicitate. O parte din aceste echipamente vor fi deja disponibile după două săptămâni de la semnarea contractelor de către statele membre.
  • UE muncește non-stop pentru a suplimenta stocul de materiale medicale. Operațiunea de protecție civilă „RescUE” va permite constituirea unui stoc de echipamente medicale de importanță vitală și va gestiona distribuirea sa pentru a garanta că acestea ajung acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. De asemenea, depunem eforturi pentru a accelera producția de noi echipamente medicale în continuu. Bugetul inițial alocat de UE pentru constituirea acestui stoc este de 80 de milioane de euro. În momentul în care China a solicitat ajutor din partea UE, nu am refuzat. Iar acum China ne ajută la rândul său. Solidaritatea internațională este un lucru bun. Dar să nu uităm de solidaritatea dintre statele UE: spitalele din Germania acceptă pacienți din Italia, medicii din Italia primesc măști din Franța și Austria și exemplele ar putea continua. Solidaritatea la nivelul UE salvează vieți.
  •  Țările UE rămân partenerii cei mai buni și își intensifică solidaritatea. Pentru a ajuta toate statele membre UE, au fost mobilizate sume importante sub formă de asistență financiară, medicală și personală. Printre altele, este vorba de mobilizarea bugetului UE prin alocarea a 37 de miliarde de euro către Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus care oferă asistență specifică statelor membre. În plus, 1 miliard de euro va fi redirecționat de la bugetul UE sub formă de garanție pentru Fondul European de Investiții cu scopul de a încuraja băncile să furnizeze lichidități pentru cel puțin 100 000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie din Europa.
  • Criza provocată de coronavirus nu prevestește dispariția spațiului Schengen. Dimpotrivă, vedem cât de indispensabil este spațiul Schengen pentru economia și modul de viață european. În situația excepțională actuală, multe state membre ale UE au introdus controale temporare la frontieră pentru a încetini răspândirea coronavirusului, însă Comisia se asigură că lanțurile de aprovizionare la nivelul UE continuă să funcționeze și că este asigurat fluxul permanent de mărfuri și servicii esențiale. Introducerea coridoarelor prioritare („green lanes”) le va permite tuturor vehiculelor de transport de marfă să efectueze controalele vamale la frontierele interne ale spațiului Schengen în cel mult 15 minute.
  • Dacă sunt colectate date mobile, se vor respecta întotdeauna drepturile cetățenilor în ceea ce privește protecția vieții private și a datelor. Comisia le-a solicitat companiilor de telecomunicații să furnizeze metadate mobile anonimizate și agregate, ceea ce va contribui la analizarea modelelor de răspândire a virusului. Aceasta nu înseamnă că a fost suprimată protecția: aceste date nu ar permite urmărirea sau monitorizarea utilizatorilor individuali. Rezultatele vor fi puse la dispoziția statelor membre. Acest proiect va respecta întru totul Regulamentul general al UE privind protecția datelor și legislația privind confidențialitatea în mediul electronic, iar seturile de date individuale ale cetățenilor nu vor fi niciodată identificate.
  • UE și statele membre se ocupă de aspecte diferite, dar se coordonează între ele. Competența de a adopta legi la nivel de țară pentru a aborda criza provocată de coronavirus le aparține în întregime statelor membre. Comisia nu are dreptul de a interveni în legislația națională și în deciziile statelor membre cu privire la anumite domenii, cum ar fi sănătatea. Pe de altă parte, UE poate elabora politici europene și inițiative paneuropene rapide și coordonate pentru a face față crizei, împreună cu statele membre. De exemplu, decizia de a instaura „izolarea” și de a închide frontierele unei țări este luată la nivel național, în timp ce decizia de a mobiliza fonduri UE (140 de milioane de euro) pentru găsirea unui vaccin, a unor noi tratamente și a unor teste de diagnosticare este luată la nivelul Uniunii.
  • COVID-19 nu este adus în Europa de migranți. Coronavirusul se transmite de la o persoană infectată la alta prin secreții ale aparatului respirator (în timpul strănutului, al tusei sau prin expirare) și nu este transportat de către o populație sau un anumit grup. Dacă ați citit că virusul este răspândit în mod deliberat de migranți sau de grupuri etnice specifice, vă asigurăm că nu există niciun temei științific în acest sens. De fapt, COVID-19 este o criză globală care necesită solidaritate la nivel mondial.

Avertismentele  transmise de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la fake news vin în contextul în care cea mai recentă actualizare a raportului realizat de echipa Serviciului European de Acțiune Externă, East Stratcom, arată că Rusia și China continuă să utilizeze criza sanitată provocată de pandemia de coronavirus pentru a difuza fake news.

”În Uniunea Europeană și nu numai, mesajele de dezinformare (disinformation) urmăresc să alimenteze (…) neîncrederea în capacitatea instituțiilor democratice de a oferi răspunsuri eficiente pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Unii actori statali sau sprijiniți de state exploatează această criză sanitară pentru a-și promova interesele geopolitice, de cele mai multe ori punând la îndoială credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi”, precizează experții din cadrul East Stratcom.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Solidaritatea europeană în acțiune: Germania a donat României 100.000 de măști în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Germany in the EU/ Facebook

Germania a donat un număr de 100.000 de măști României ca parte a sprijinului și a solidărității pe care Berlinul o demonstrează cu celelalte state membre ale Uniunii Europene afectate de pandemia de coronavirus, cel mai mare sprijin fiind alocat Italiei, țara cea mai afectată.

Potrivit unui document intitulat “COVID-19: Solidaritatea europeană în acțiune”,  Germania a trimis Italiei 7 tone de măști și alte echipamente de protecție.

“A mai donat, de asemenea, echipamente individuale de protecție Elveției, Austriei (8 milioane de mănuși), României (100 000 de măști) și Suediei (60 000 de măști)”, se mai arată în textul menționat.

Citiți și Comisia Europeană: Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști de protecție decât China

Tot în ce privește Germania, mai multe orașe și landuri din Germania tratează pacienți în stare gravă din Italia și Franța, punând la dispoziția pacienților italieni și francezi propriile paturi de terapie intensivă.

Cazurile din Italia sunt tratate în Saxonia, Brandenburg, Berlin, Bavaria, Hessa, Renania de Nord-Westfalia și Saxonia Inferioară.

Ministerul german al afacerilor externe a confirmat că un număr de 73 de paturi de terapie intensivă sunt ocupate de pacienți italieni.

În orașul Leipzig, au sosit doi pacienți din Bergamo, din nordul Italiei. Hessa a preluat 10 pacienți din regiunea parteneră Emilia-Romagna. Pacienții francezi de la terapie intensivă sunt tratați în landurile Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Hessa și Saarland.

De asemenea, Franța a donat Italiei 1 milion de măști și 20 000 de costume de protecție, iar Austria a transportat 1,5 milioane de măști în Italia. Totodată, Cehia a oferit 10 000 de costume de protecție Italiei și alte 10 000 de costume Spaniei.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending