Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Cu doar 100 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, CE pune în aplicare un plan de contingență pentru a atenua consecințele unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunțat că a adoptat o serie de măsuri, cu precădere în domeniul serviciilor financiare, transporturilor aeriene și vamal, pentru atenuarea consecințelor în eventualitatea absenței unui acord cu Marea Britanie privind Brexit-ul, a anunțat Executivul comunitar prin intermediul unui comunicat.

Foto: Facebook/ Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania

Trebuie precizat faptul că prezentarea acestor planuri vine în contextul în care pe scena politică britanică domină tensiunea, premierul Theresa May nereușind să convingă parlamentarii să dea votul de încredere acordului pe care echipa de negocieri a Guvernului de la Londra a reușit să îl obțină cu UE la data de 25 noimebrie.

Dovadă în acest sens stă faptul că liderul executivului britanic, conștient de opoziția pe care o întâmpină, a amânat în ultimul moment votul privind ratificarea acordului de ieșire de către Legislativul Marii Britanii, justificând însăși May că întâmpină o opoziție fermă, atât din partea Partidului Laburist, cât și din partea unor membri ai propriului partid, cel Conservator, dar și a partenerilor care îi asigură Theresei May majoritatea în Parlament, partidul nord-irlandez DUP.

Principala nemulțumire invocată constant este aceea privind așa-numita ”backstop solution” (soluție de avarie”, convenită de negociatorii britanici și cei europeni, privind granița dintre Irlanda (stat membru UE) și Irlanda de Nord ( regiune componentă a Regatului Unit).

Pachetul, prezentant cu doar 100 de zile înainte ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, include 14 măsuri care vizează un număr limitat de domenii, în eventualitatea în care scenariul no deal ar crea perturbări majore pentru cetățenii și întreprinderile din UE-27. Pritnre aceste domenii se numără serviciile financiare, transportul aerian, vama și politica privind clima.

Aceste măsuri nu vor atenua – și nu au capacitatea de a diminua – impactul global al unui scenariu no deal, nu compensează în vreun fel lipsa de pregătire a părților interesate și nici nu reproduc toate avantajele conferite de statutul de stat membru al UE sau condițiile unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Măsurile se limitează la anumite domenii în care sunt absolut necesare pentru protejarea intereselor vitale ale UE și în care măsurile de pregătire, în sine, nu sunt suficiente. Ca regulă generală, acestea vor avea un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. Aceste măsuri iau în considerare discuțiile cu statele membre și completează măsurile de pregătire care au fost deja adoptate, astfel cum se prevede în cele două comunicări anterioare privind pregătirile pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

În săptămânile următoare, Comisia va continua să pună în aplicare planul său de contingență și va monitoriza necesitatea unor măsuri suplimentare, sprijinind, în continuare, statele membre în activitatea lor de pregătire.

Drepturile cetățenilor au prioritate: dreptul de ședere și coordonarea securității sociale

Pe parcursul rundelor de negocieri și cel al activității sale de pregătire pentru un scenariu no deal și pentru situații neprevăzute, Comisia Europeană a acordat o atenție specială cetățenilor. Comisia Europeană a invitat astfel statele să adopte o abordare în ceea ce privește drepturile cetățenilor europeni.

Executivul european îndeamnă statele membre să ia măsuri pentru a se asigura că cetățenii Regatului Unit care, la data retragerii, își au reședința legală în UE vor continua să fie considerați rezidenți legali. Statele membre ar trebui să adopte o abordare pragmatică în ceea ce privește acordarea statutului de rezident temporar. Se reamintește faptul că deja Comisia a adoptat o propunere de regulament care scutește resortisanții Regatului Unit de obligația de a deține viză, cu condiția ca toți cetățenii UE să fie, de asemenea, scutiți de obligația de a deține o viză pentru Regatul Unit.

În ceea ce privește coordonarea securității sociale, Comisia consideră că este necesar ca statele membre să ia toate măsurile posibile pentru a asigura securitatea juridică și pentru a proteja drepturile dobândite de cetățenii din UE-27 și de resortisanții Regatului Unit care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de 30 martie 2019.

Reglementarea sectorială

Servicii financiare

După o analiză aprofundată a riscurilor legate de un scenariu no deal în sectorul financiar, Comisia a constatat că, pentru a proteja stabilitatea financiară în UE-27, este necesar doar un număr limitat de măsuri de contingență.

Prin urmare, Comisia a adoptat următoarele acte:

– o decizie de echivalare temporară și condiționată, pentru o perioadă fixă, limitată la 12 luni, care să asigure faptul că nu va exista nicio perturbare imediată a compensării centrale a instrumentelor financiare derivate;

– o decizie de echivalare temporară și condiționată, pentru o perioadă fixă, limitată la 24 de luni, care să asigure faptul că nu va exista nicio perturbare imediată a serviciilor depozitarilor centrali pentru operatorii din UE care recurg în prezent la operatori din Regatul Unit;

– două regulamente delegate care facilitează novația, pentru o perioadă fixă, de 12 luni, a unor contracte derivate extrabursiere, prin care se transferă un contract al unei contrapărți stabilite în Regatul Unit către o contraparte stabilită în UE-27.

Transporturi

Comisia a adoptat două măsuri care vor evita întreruperea totală a traficului aerian între UE și Regatul Unit, în cazul unui scenariu no deal. Aceste măsuri vor asigura doar conectivitatea de bază și nu vor reproduce în niciun fel avantajele semnificative pe care le conferă statutul de membru al cerului unic european. Măsurile sunt condiționate de acordarea, de către Regatul Unit, a unor drepturi echivalente transportatorilor aerieni din UE, precum și de asigurarea unor condiții de concurență loială de către acesta.

– O propunere de regulament privind asigurarea temporară (pentru o perioadă de 12 luni) a furnizării anumitor servicii aeriene între Regatul Unit și UE

– O propunere de regulament privind prelungirea temporară (pentru o perioadă de 9 luni) a valabilității anumitor licențe de siguranță a aviației

Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere de regulament care vizează să le permită operatorilor din Regatul Unit să transporte temporar (timp de nouă luni) mărfuri în UE, cu condiția ca Regatul Unit să confere drepturi echivalente operatorilor de transport rutier din UE și să respecte condițiile de concurență loială.

Vamă și exportul de mărfuri

În lipsa unui acord, toate actele legislative relevante ale UE privind importul și exportul de mărfuri se vor aplica în cazul mărfurilor care circulă între UE și Regatul Unit. Comisia a adoptat următoarele măsuri tehnice:

– un regulament delegat pentru a include mările din jurul Regatului Unit în dispozițiile privind termenele în care trebuie depuse declarațiile sumare de intrare și declarațiile prealabile la ieșire, înainte de intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii sau de părăsirea acestuia;

– o propunere de regulament prin care Regatul Unit este inclus pe lista țărilor pentru care autorizația generală de export al produselor cu dublă utilizare este valabilă pe întreg teritoriul UE.

Cu toate acestea, este esențial ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a fi în măsură să aplice Codul vamal al Uniunii și normele relevante privind impozitarea indirectă în ceea ce privește Regatul Unit.

Politica UE în domeniul climei

Comisia a adoptat următoarele acte în domeniul legislației UE privind clima, pentru a se asigura că un scenariu no deal nu va afecta buna funcționare și integritatea de mediu a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii:

– o decizie privind suspendarea temporară pentru Regatul Unit a alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii, a licitării și a schimbului de credite internaționale începând cu 1 ianuarie 2019;

– o decizie de punere în aplicare care permite o alocare adecvată a cotelor anuale pentru întreprinderile din Regatul Unit, în scopul asigurării accesului acestora la piața UE-27 (până la 31 decembrie 2020);

– un regulament de punere în aplicare care să asigure faptul că în raportarea efectuată de întreprinderi se face distincție între piața UE și piața Regatului Unit, pentru a se permite o alocare corectă a cotelor în viitor.

Programul PEACE

Comisia și-a reiterat angajamentul de a asigura continuarea, indiferent de scenariul final, a programelor actuale la care participă comitatele de graniță ale Irlandei și Irlanda de Nord. Dată fiind importanța programului PEACE, Comisia a prezentat o propunere de regulament privind continuarea acestui program în Irlanda de Nord până la sfârșitul anului 2020, în lipsa unui acord. În ceea ce privește perioada de după 2020, Comisia a propus deja, ca parte a propunerilor sale privind următorul cadru financiar multianual, continuarea și consolidarea sprijinului transfrontalier pentru pace și reconciliere în comitatele de graniță ale Irlandei și în Irlanda de Nord.

Nu doar Uniunea Europeană este cea care se pregătește pentru a ieșire dezordonată a Marii Britanii din comunitatea europeană, ci și Guvernul de la Londra.

Să nu uităm că Executivul britanic a scrisori pentru peste 140.000 de firme, cerându-le acestora să-și pregătească o strategi pentru Brexit.

Trebuie punctat, de asemenea, că ministrul britanic al Apărării, a anunțat că va pune în stare de alertă 3.500 de militari, în eventualitatea în care ministerul va fi nevoit să ofere ajutor altor departamente ale guvernului, de exemplu porturi și aeroporturi, în eventualitatea în care scenariul în care Marea Britanie va părăsi UE fără un acord devine realitate.

Parlamentul de la Londra va vota în săptămâna 14-20 ianuarie acordul de retragere a Regatului Unit din comunitatea europeană.

Foto: Parliament UK

Riscul ca acesta să fie respins rămâne, însă, unul foarte mare. În ultima dezbatere parlamentară pe acest an, liderul opoziției britanice, președintele Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, și-a pierdut cumpătul și a folosit cuvinte jignitoare la adresa premierului Theresa May, semn că în Londra domnește tensiunea politică ce nu anunță nimic bun.

Cum scenariul blocării acordului devine tot mai plauzibil, numărul vocilor care solicită un al doilea referendum privind apartenența Regatului Unit la UE devine din ce în ce mai mare.

Premierul britanic a respins cu vehemență această idee, cerându-le parlamentarilor ”să nu rupem încrederea poporului britanic”.

Problema organizării unui al doilea referendum se lovește în acest moment de cel două probleme: pe de o parte, cea legată de timp, pe de altă parte, cea legată de dorința lui May de a supraviețui politic Brexit-ului și, de ce nu, de a capitaliza acest moment, în eventualitatea puțin probabilă, având în vedere dinamica evenimentelor din ultima perioadă, ca ieșirea Marii Britanii din UE să se producă într-o formă ordonată.

În ceea ce privește prima chestiune, nu mai există suficient timp pentru stabilirea detaliilor referitoare la desfășurarea unui al doilea referendum.

Cu privire la cel de-al doilea aspect, pornind de la premisa că May ar fi de acord, dincolo de celelalte aspecte organizatorice, de a desfășura un al doilea referendum, premierul britanic și-ar recunoaște propriul eșec în a gestiona dosarul Brexit-ului, asumat odată cu toamna anului 2016, după demisia predecesorului său, David Cameron.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Raport al Curții de Conturi Europene: România, a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor cu fonduri europene. Comisarul Corina Crețu: ”Avem toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România este a doua țară din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor detectate și raportate, ca procent din fondurile politicii de coeziune primite de statele membre ale UE în perioada de programare 2007-2013, fiind devansată doar de la Slovacia, arată un raport al Curții de Conturi Europene publicat joi.

Potrivit documentului, un procent de 1,1% din totalul fondurilor europene primite de România în primii șapte ani de la aderarea la UE reprezintă fraude. Deși situată pe locul al doilea la acest capitol, diferența nivelului de fraudă în raport cu Slovacia este aproape dublă, de 2,13%.

Spre comparație, cel mai scăzut nivel de fraudă – de 0% – îl înregistrăm în Luxemburg, Finlanda, Irlanda și Suedia.

Într-o reacție la raportul Curții, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, a atenționat că executivul european ”are toleranţă zero faţă de fraude cu bugetul UE şi se aşteaptă la acelaşi nivel de angajament din partea statelor membre, responsabile de gestionarea adecvată a fondurilor politicii de coeziune”.

”Suntem aici pentru a reaminti statelor membre ce obligaţii au şi pentru a oferi sprijin permanent şi un set de instrumente a căror utilitate a fost recunoscută de Curtea de Conturi Europeană. De asemenea, suntem aici pentru a alerta OLAF, Oficiul european de luptă antifraudă, atunci când avem suspiciuni, şi pentru a recupera fondurile UE atunci când frauda este dovedită”, a mai spus Crețu. (Declarația sa integrală este disponibilă aici)

În raport, România este menționată de 12 ori, fiind precizat și faptul că, pentru redactarea raportului, experții Curții au vizitat șapte state membre: Bulgaria, Franța, Ungaria, Grecia, Letonia, România și Spania.

Documentul precizează că ”România are o strategie națională antifraudă, dar aceasta nu mai este de actualitate”.

Ce alte referiri la România cuprinde raportul Curții de Conturi Europene?

– În unul dintre programele operaționale auditate în România, organisme intermediare care exercită funcții similare prin delegare și gestionează finanțări similare au furnizat evaluări ale riscului de fraudă cu rezultate diferite;

– Curtea a discutat despre utilizarea pactelor de integritate cu organizații ale societății civile din Letonia, România și Ungaria, care au fost în general în favoarea acestei inițiative.

– În România, Agenția Națională de Integritate a dezvoltat un sistem informatic („PREVENT”) care compară informațiile privind achizițiile publice furnizate de autoritățile contractante și ofertanți cu informații din alte baze de date naționale (de exemplu, Oficiul Registrului Comerțului). Utilizarea sistemului în legătură cu 839 de proceduri de achiziții publice finanțate de UE a permis agenției să emită, în scop de corectare sau de investigare, 42 de avertismente de integritate;

– Curtea a identificat inconsecvențe în ceea ce privește utilizarea de către statele membre a actelor juridice sau administrative pentru a declanșa raportarea către Comisie. De exemplu, România nu raportează în mod sistematic în IMS investigațiile în curs sau deciziile de începere a urmăririi penale. Așa cum prevede legislația din România, suspiciunile de fraudă sunt înregistrate numai atunci când o autoritate de management, autoritatea de audit, AFCOS sau OLAF emite un raport de control/anchetă suplimentar separat, chiar dacă există deja o investigație în curs sau una care s-a încheiat. În consecință, raportarea în IMS este întârziată în mod nejustificat și unele cazuri aflate pe rolul instanțelor ar putea fi complet excluse din sistem.

– În cinci dintre statele membre vizitate de Curte, AFCOS-urile nu erau suficient de bine informate cu privire la evoluția anchetelor în cazurile raportate Comisiei. În România și în Ungaria Curtea nu a identificat niciun mecanism formal de cooperare sistematică între autoritățile de management, AFCOS și organele de anchetă și cele de urmărire penală, astfel încât AFCOS nu avea o imagine de ansamblu completă asupra anchetelor în curs care implicau proiecte finanțate de UE. Acestea fiind spuse, AFCOS din România contactează periodic organele de urmărire penală pentru a obține informații cu privire la evoluția anchetelor în curs despre care are cunoștință. În Spania, AFCOS adoptă, de asemenea, o abordare proactivă, solicitând date cu privire la anchetele în curs. În pofida acestui fapt, el nu este în măsură să garanteze transmiterea de informații actualizate către Comisie. 

– AFCOS din România desfășoară activități de coordonare exclusiv pe baza unor acorduri bilaterale încheiate cu fiecare dintre autoritățile responsabile de programe, dar nu există niciun mecanism național de coordonare multilaterală care să implice toate părțile interesate.

Raportul special al Curții de Conturi Europene privind ”Combaterea fraudei legate de cheltuielile în domeniul politicii de coeziune a UE: autoritățile de management trebuie să consolideze detectarea, reacția și coordonarea” este disponibil aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amandează 5 bănci cu 1,07 miliarde de euro pentru manipularea pieței valutare. „Comportamentul acestora a subminat integritatea sectorului în detrimentul economiei europene și al consumatorilor”

Published

on

©️ Facebook/ Comisia Europeana

Comisia Europeană a aplicat două amenzi, în valoare totală de 1,07 miliarde de euro (1,2 miliarde de dolari), băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank of Scotland (RBS), deoarece au manipulat piața valutară pentru 11 valute: euro, lira sterlină, yenul japonez, francul elveţian, dolarul din SUA, Canada, Noua Zeelandă şi Australia, coroana daneză, norvegiană şi suedeză, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Banca elveţiană UBS nu a fost amendată deoarece a informat executivul comunitar despre existenţa celor două carteluri înfiinţate de Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan şi Royal Bank of Scotland.

Conform Comisiei Europene, prima decizie (așa-numita convenție “Forex – Three Way Banana Split”) impune o amendă totală de 811 197 000 de EURO băncilor Barclays, Royal Bank of Scotland (RBS), Citigroup și JPMorgan.

Cea de-a doua decizie (așa-numita convenție “Forex-Essex Express”) impune o amendă totală de 257 682 000 de EURO pentru Barclays, RBS și MUFG Bank (fostă Bank of Tokyo-Mitsubishi).

Cele mai mari amenzi au fost aplicate băncilor americane Citigroup (311 milioane de euro) şi JP Morgan (229 milioane de euro).

Comisarul Margrethe Vestager, responsabil de politica în domeniul concurenței, a declarat: “Companiile și oamenii depind de bănci pentru a face schimb de bani pentru a efectua tranzacții în țări străine. Activitățile de tranzacționare pe „spot” valutar sunt una dintre cele mai mari piețe din lume, în valoare de miliarde de euro în fiecare zi. Astăzi am amendat Barclays, Banca Regală a Scoției, Citigroup, JPMorgan și MUFG Bank, iar aceste decizii trimit un mesaj ferm că executivul comunitar nu va tolera comportamentul manipulativ în niciun sector al piețelor financiare. Comportamentul acestor bănci a subminat integritatea sectorului, în detrimentul economiei europene și al consumatorilor”.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Manfred Weber vrea să întoarcă fila ”Comisiei ultimei șanse”, construind o Comisie ”a unui nou început”: Vreau să fiu un președinte al cetățenilor

Published

on

Candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber a promis miercuri că viitoarea Comisie va fi cea ”a unui nou început”, întorcând astfel fila ”Comisiei ultimei șanse”, o trimitere la formularea folosită de Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Executivului european, invocată în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, în 2014.

În cadrul dezbaterii televizate de 90 de minute, unde au participat toți cei șase candidați ”cap de listă” și care a avut loc în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles, Manfred Weber și-a prezentat platforma politică, bazată pe o largă solidaritate în cadrul Uniunii Europene, pentru a gestiona provocările precum șomajul în rândul tinerilor, migrația, argumentând totodată în favoarea compromisului pe subiecte precum comerțul și schimbările climatice pentru a menține implicarea tuturor părților interesate.

”Bunicul meu mi-ar spune: Manfred, aceasta este cea mai bună Europă pe care am avut-o vreodată. Avem încă de lucru: vreau să deschid un nou capitol democratic pentru UE. Văd o Uniune Europeană puternică, inteligentă și amabilă. Vreau să fiu un președinte al cetățenilor”, a spus candidatul popularilor europeni.

Manfred Weber a invocat necesitatea unui mecanism puternic pentru protejarea democrației. ”Naționalismul a revenit, La alegerile de anul acesta, trebuie să luptăm înpotriva celor care vor să distrugă Europa”, a mai spus liderul PPE.

În ceea ce privește adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, Weber s-a propunțat în favoarea unui ”nou proces de decizie cu un mecanism nou, cu majoritate”, chestiune invocată încă din octombrie 2018. 

Citiți și:
Jean-Claude Juncker propune soluția votului cu majoritate calificată pentru ca UE să fie mai eficientă în materie de politică externă
Manfred Weber, candidat la șefia Comisiei Europene, susține propunerea lui Juncker și vrea ca UE să ia deciziile cu majoritate de voturi

Cele 90 de minute de discuţii politicoase şi ocazional aprinse au fost marginalizate în statele membre mari, dezbaterea fiind difuzată pe canale cu audienţă scăzută sau în mediul online, iar interacţiunile din social media au fost în număr de câteva zeci de mii, un număr infim în comparaţie cu cele 427 de milioane de cetăţeni europeni aşteptaţi la urne în perioada 23-26 mai. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending