Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Cu doar 100 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, CE pune în aplicare un plan de contingență pentru a atenua consecințele unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunțat că a adoptat o serie de măsuri, cu precădere în domeniul serviciilor financiare, transporturilor aeriene și vamal, pentru atenuarea consecințelor în eventualitatea absenței unui acord cu Marea Britanie privind Brexit-ul, a anunțat Executivul comunitar prin intermediul unui comunicat.

Foto: Facebook/ Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania

Trebuie precizat faptul că prezentarea acestor planuri vine în contextul în care pe scena politică britanică domină tensiunea, premierul Theresa May nereușind să convingă parlamentarii să dea votul de încredere acordului pe care echipa de negocieri a Guvernului de la Londra a reușit să îl obțină cu UE la data de 25 noimebrie.

Dovadă în acest sens stă faptul că liderul executivului britanic, conștient de opoziția pe care o întâmpină, a amânat în ultimul moment votul privind ratificarea acordului de ieșire de către Legislativul Marii Britanii, justificând însăși May că întâmpină o opoziție fermă, atât din partea Partidului Laburist, cât și din partea unor membri ai propriului partid, cel Conservator, dar și a partenerilor care îi asigură Theresei May majoritatea în Parlament, partidul nord-irlandez DUP.

Principala nemulțumire invocată constant este aceea privind așa-numita ”backstop solution” (soluție de avarie”, convenită de negociatorii britanici și cei europeni, privind granița dintre Irlanda (stat membru UE) și Irlanda de Nord ( regiune componentă a Regatului Unit).

Pachetul, prezentant cu doar 100 de zile înainte ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, include 14 măsuri care vizează un număr limitat de domenii, în eventualitatea în care scenariul no deal ar crea perturbări majore pentru cetățenii și întreprinderile din UE-27. Pritnre aceste domenii se numără serviciile financiare, transportul aerian, vama și politica privind clima.

Aceste măsuri nu vor atenua – și nu au capacitatea de a diminua – impactul global al unui scenariu no deal, nu compensează în vreun fel lipsa de pregătire a părților interesate și nici nu reproduc toate avantajele conferite de statutul de stat membru al UE sau condițiile unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. Măsurile se limitează la anumite domenii în care sunt absolut necesare pentru protejarea intereselor vitale ale UE și în care măsurile de pregătire, în sine, nu sunt suficiente. Ca regulă generală, acestea vor avea un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. Aceste măsuri iau în considerare discuțiile cu statele membre și completează măsurile de pregătire care au fost deja adoptate, astfel cum se prevede în cele două comunicări anterioare privind pregătirile pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

În săptămânile următoare, Comisia va continua să pună în aplicare planul său de contingență și va monitoriza necesitatea unor măsuri suplimentare, sprijinind, în continuare, statele membre în activitatea lor de pregătire.

Drepturile cetățenilor au prioritate: dreptul de ședere și coordonarea securității sociale

Pe parcursul rundelor de negocieri și cel al activității sale de pregătire pentru un scenariu no deal și pentru situații neprevăzute, Comisia Europeană a acordat o atenție specială cetățenilor. Comisia Europeană a invitat astfel statele să adopte o abordare în ceea ce privește drepturile cetățenilor europeni.

Executivul european îndeamnă statele membre să ia măsuri pentru a se asigura că cetățenii Regatului Unit care, la data retragerii, își au reședința legală în UE vor continua să fie considerați rezidenți legali. Statele membre ar trebui să adopte o abordare pragmatică în ceea ce privește acordarea statutului de rezident temporar. Se reamintește faptul că deja Comisia a adoptat o propunere de regulament care scutește resortisanții Regatului Unit de obligația de a deține viză, cu condiția ca toți cetățenii UE să fie, de asemenea, scutiți de obligația de a deține o viză pentru Regatul Unit.

În ceea ce privește coordonarea securității sociale, Comisia consideră că este necesar ca statele membre să ia toate măsurile posibile pentru a asigura securitatea juridică și pentru a proteja drepturile dobândite de cetățenii din UE-27 și de resortisanții Regatului Unit care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de 30 martie 2019.

Reglementarea sectorială

Servicii financiare

După o analiză aprofundată a riscurilor legate de un scenariu no deal în sectorul financiar, Comisia a constatat că, pentru a proteja stabilitatea financiară în UE-27, este necesar doar un număr limitat de măsuri de contingență.

Prin urmare, Comisia a adoptat următoarele acte:

– o decizie de echivalare temporară și condiționată, pentru o perioadă fixă, limitată la 12 luni, care să asigure faptul că nu va exista nicio perturbare imediată a compensării centrale a instrumentelor financiare derivate;

– o decizie de echivalare temporară și condiționată, pentru o perioadă fixă, limitată la 24 de luni, care să asigure faptul că nu va exista nicio perturbare imediată a serviciilor depozitarilor centrali pentru operatorii din UE care recurg în prezent la operatori din Regatul Unit;

– două regulamente delegate care facilitează novația, pentru o perioadă fixă, de 12 luni, a unor contracte derivate extrabursiere, prin care se transferă un contract al unei contrapărți stabilite în Regatul Unit către o contraparte stabilită în UE-27.

Transporturi

Comisia a adoptat două măsuri care vor evita întreruperea totală a traficului aerian între UE și Regatul Unit, în cazul unui scenariu no deal. Aceste măsuri vor asigura doar conectivitatea de bază și nu vor reproduce în niciun fel avantajele semnificative pe care le conferă statutul de membru al cerului unic european. Măsurile sunt condiționate de acordarea, de către Regatul Unit, a unor drepturi echivalente transportatorilor aerieni din UE, precum și de asigurarea unor condiții de concurență loială de către acesta.

– O propunere de regulament privind asigurarea temporară (pentru o perioadă de 12 luni) a furnizării anumitor servicii aeriene între Regatul Unit și UE

– O propunere de regulament privind prelungirea temporară (pentru o perioadă de 9 luni) a valabilității anumitor licențe de siguranță a aviației

Comisia a adoptat, de asemenea, o propunere de regulament care vizează să le permită operatorilor din Regatul Unit să transporte temporar (timp de nouă luni) mărfuri în UE, cu condiția ca Regatul Unit să confere drepturi echivalente operatorilor de transport rutier din UE și să respecte condițiile de concurență loială.

Vamă și exportul de mărfuri

În lipsa unui acord, toate actele legislative relevante ale UE privind importul și exportul de mărfuri se vor aplica în cazul mărfurilor care circulă între UE și Regatul Unit. Comisia a adoptat următoarele măsuri tehnice:

– un regulament delegat pentru a include mările din jurul Regatului Unit în dispozițiile privind termenele în care trebuie depuse declarațiile sumare de intrare și declarațiile prealabile la ieșire, înainte de intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii sau de părăsirea acestuia;

– o propunere de regulament prin care Regatul Unit este inclus pe lista țărilor pentru care autorizația generală de export al produselor cu dublă utilizare este valabilă pe întreg teritoriul UE.

Cu toate acestea, este esențial ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a fi în măsură să aplice Codul vamal al Uniunii și normele relevante privind impozitarea indirectă în ceea ce privește Regatul Unit.

Politica UE în domeniul climei

Comisia a adoptat următoarele acte în domeniul legislației UE privind clima, pentru a se asigura că un scenariu no deal nu va afecta buna funcționare și integritatea de mediu a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii:

– o decizie privind suspendarea temporară pentru Regatul Unit a alocării cu titlu gratuit a certificatelor de emisii, a licitării și a schimbului de credite internaționale începând cu 1 ianuarie 2019;

– o decizie de punere în aplicare care permite o alocare adecvată a cotelor anuale pentru întreprinderile din Regatul Unit, în scopul asigurării accesului acestora la piața UE-27 (până la 31 decembrie 2020);

– un regulament de punere în aplicare care să asigure faptul că în raportarea efectuată de întreprinderi se face distincție între piața UE și piața Regatului Unit, pentru a se permite o alocare corectă a cotelor în viitor.

Programul PEACE

Comisia și-a reiterat angajamentul de a asigura continuarea, indiferent de scenariul final, a programelor actuale la care participă comitatele de graniță ale Irlandei și Irlanda de Nord. Dată fiind importanța programului PEACE, Comisia a prezentat o propunere de regulament privind continuarea acestui program în Irlanda de Nord până la sfârșitul anului 2020, în lipsa unui acord. În ceea ce privește perioada de după 2020, Comisia a propus deja, ca parte a propunerilor sale privind următorul cadru financiar multianual, continuarea și consolidarea sprijinului transfrontalier pentru pace și reconciliere în comitatele de graniță ale Irlandei și în Irlanda de Nord.

Nu doar Uniunea Europeană este cea care se pregătește pentru a ieșire dezordonată a Marii Britanii din comunitatea europeană, ci și Guvernul de la Londra.

Să nu uităm că Executivul britanic a scrisori pentru peste 140.000 de firme, cerându-le acestora să-și pregătească o strategi pentru Brexit.

Trebuie punctat, de asemenea, că ministrul britanic al Apărării, a anunțat că va pune în stare de alertă 3.500 de militari, în eventualitatea în care ministerul va fi nevoit să ofere ajutor altor departamente ale guvernului, de exemplu porturi și aeroporturi, în eventualitatea în care scenariul în care Marea Britanie va părăsi UE fără un acord devine realitate.

Parlamentul de la Londra va vota în săptămâna 14-20 ianuarie acordul de retragere a Regatului Unit din comunitatea europeană.

Foto: Parliament UK

Riscul ca acesta să fie respins rămâne, însă, unul foarte mare. În ultima dezbatere parlamentară pe acest an, liderul opoziției britanice, președintele Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, și-a pierdut cumpătul și a folosit cuvinte jignitoare la adresa premierului Theresa May, semn că în Londra domnește tensiunea politică ce nu anunță nimic bun.

Cum scenariul blocării acordului devine tot mai plauzibil, numărul vocilor care solicită un al doilea referendum privind apartenența Regatului Unit la UE devine din ce în ce mai mare.

Premierul britanic a respins cu vehemență această idee, cerându-le parlamentarilor ”să nu rupem încrederea poporului britanic”.

Problema organizării unui al doilea referendum se lovește în acest moment de cel două probleme: pe de o parte, cea legată de timp, pe de altă parte, cea legată de dorința lui May de a supraviețui politic Brexit-ului și, de ce nu, de a capitaliza acest moment, în eventualitatea puțin probabilă, având în vedere dinamica evenimentelor din ultima perioadă, ca ieșirea Marii Britanii din UE să se producă într-o formă ordonată.

În ceea ce privește prima chestiune, nu mai există suficient timp pentru stabilirea detaliilor referitoare la desfășurarea unui al doilea referendum.

Cu privire la cel de-al doilea aspect, pornind de la premisa că May ar fi de acord, dincolo de celelalte aspecte organizatorice, de a desfășura un al doilea referendum, premierul britanic și-ar recunoaște propriul eșec în a gestiona dosarul Brexit-ului, asumat odată cu toamna anului 2016, după demisia predecesorului său, David Cameron.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Parisul, prima destinație a președintelui ales al Comisiei Europene. Emmanuel Macron, către Ursula von der Leyen: ”Sunteți încarnarea acestei noi Europe”

Published

on

© Video Capture/ Elysee

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început primul său voiaj politic în capitalele europene în noua sa calitate cu o vizită la Paris, unde a discutat cu președintele francez și principalul său susținător, Emmanuel Macron, despre provocările pe care Uniunea Europeană, în mandatul viitoare Comisii Europene, le va avea de înfruntat.

von der Leyen, cea care a fost propusă de Emmanuel Macron în cadrul negocierilor din Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, a precizat că vizita la Paris este prima în noua sa calitate.

Sunt aici după votul din Parlamentul European. Prima mea vizită este aici, în Franța, la Paris și după voi merge în Polonia și în Croația. Vreau să vă mulțumesc pentru susținerea pe care mi-ați oferit-o în zilele și săptămânile trecute”, i-a spus von der Leyen lui Macron într-o scurtă conferință de presă susținută în curtea Palatului Elysee.

”Suntem de acord că lucrăm împreună pentru o Europă care este puternică, unită, o Europă ambițioasă în privința climei. În mod egal, o Europă ambițioasă și în ce privește digitalul, economia, securitatea și apărarea. Cred că este important ca această Europă să își ia locul în această lume. O Europă care are relații puternice cu vecinii săi, cu Africa, care vrea relații stabile transatlantice. O Europă care are o strategie adevărată în privința Chinei și a Rusiei. Pentru toate acestea, avem nevoie de o Europă unită și puternică”, a completat președinta aleasă a executivului european. 

La rândul său, Emmanuel Macron a vorbit despre noi investiții în domeniile digital și inteligență artificială și despre o Europă care să își ”îmbrățișeze ambițiile” pe care Ursula von der Leyen ”le-a evocat în discursul său” din Parlamentul European.

”Franța se regăsește totalmente în ce susțineți. O Europă mai unită, mai suverană și mai democratică” a spus Macron, referindu-se la convențiile democratice pentru Europa, o mai veche prioritate a sa preluată de grupul Renew Europe în Parlamentul European și formulată drept cerință pentru von der Leyen în schimbul susținerii acesteia la șefia Comisiei Europene.

”Dumneavoastră sunteți încarnarea acestei noi Europe”, a mai completat Macron, menționând că după ce Simone Veil a fost prima femeie președintă a Parlamentului European în 1979, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene.

La 16 iulie 2019, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia Emmanuel Macron cu acea ocazie, el fiin cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe Manfred Weber, candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța: Ministerul Agriculturii de la Paris cere Comisiei Europene subvenții în avans de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față secetei

Published

on

© EU Agriculture / https://twitter.com/EUAgri/status/1143074124329304064

Franţa va cere Comisiei Europene să devanseze plata unor subvenţii de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă secetei care afectează culturile şi locurile de păşunat, a anunţat luni Ministerul Agriculturii de la Paris, transmite Reuters, realtează Agerpres.

Vremea excesiv de călduroasă din Franţa va prelungi seceta care a afectat ţara în ultimele luni, inclusiv generarea energiei nucleare şi sectorul agricol. Săptămâna trecută, în 73 de departamente din cele 96 ale Franţei au fost instituite restricţii de apă, fiind interzise, printre altele, umplerea piscinelor, spălarea vehiculelor în alte locuri decât în spălătoriile profesionale, stropirea grădinii etc.

Deja seceta a afectat sever anul trecut recolta de cereale a celui mai mare producător din UE.

“Trebuie să-i ajutăm pe fermierii care se confruntă cu probleme în această perioadă dificilă, în special pe cei care nu-şi mai pot hrăni animalele sau folosesc deja nutreţul pus deoparte pentru toamnă sau iarnă”, a afirmat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, într-un interviu acordat publicaţiei Le Parisien.

“În general, 50% din ajutorul legat de Politica Agricolă Comună (PAC) este alocat la mijlocul lunii octombrie. Vom cere UE să majoreze acest procent de la 50% la 70% până în 16 octombrie. Acesta va reprezenta un miliard de euro plăţi suplimentare în avans”, a precizat Guillaume.

În momentul înființării pieței comune prin Tratatul de la Roma, în 1958, agricultura celor șase state membre fondatoare era caracterizată printr-o puternică intervenție a statului. Pentru includerea produselor agricole în libera circulație a mărfurilor, menținând în același timp intervenția statului în sectorul agricol, era necesar să se elimine mecanismele de intervenție naționale incompatibile cu piața comună și ca acestea să fie transpuse la nivel comunitar: acesta a fost motivul principal al apariției PAC.

De altfel, intervenția în agricultură se baza pe principiul, foarte răspândit la acea vreme, al specificității sectorului, dependent în mare măsură de condițiile climatice schimbătoare și de constrângerile geografice, supus unor dezechilibre sistemice între cerere și ofertă și caracterizat, prin urmare, de volatilitatea ridicată a prețurilor și a veniturilor.

Mai multe informații despre Politca Agricolă Comună (PAC).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă susține că va încerca să negocieze tot ce este posibil ca România să obțină un portofoliu important de comisar european

Published

on

© European Parliament

România trebuie să lupte pentru a obţine un portofoliu important de comisar european, menţionând că pentru ţara noastră energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult, a declarat Premierul Viorica Dăncilă sâmbătă la postul de televiziune Antena 3, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a spus că România nu a dus până la final mandatul de comisar pe politică regională şi că ar putea să solicite încă o dată acest portofoliu.

“Trebuie să subliniez că România, prin decizia preşedintelui Juncker, nu trebuia să mai vină cu un comisar interimar. Am şi primit scrisoare de la domnul Juncker, mi se sublinia că e perioadă scurtă şi nu trebuie să mai avem un comisar european. Nu am fost de acord cu acest lucru. I-am scris preşedintelui Juncker o scrisoare în care am arătat că, conform tratatului, fiecare stat membru trebuie să aibă un comisar chiar pentru o perioadă mai mică şi România nu poate să rămână nereprezentată, având în vedere că se iau decizii importante la Bruxelles. (…) Am trimis această scrisoare şi cu o propunere de comisar intermediar, am primit acceptul, l-am desemnat pe domnul Mircea Paşcu pentru a ocupa această poziţie de comisar intermediar, având în vedere experienţa pe care o are în Parlamentul European – a fost vicepreşedinte al PE. Am înţeles că nu-i va fi repartizat un portofoliu, eu cred că este important că avem un comisar care participă la colegiul comisarilor, unde se iau toate deciziile”, a afirmat Dăncilă.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Citiți și: Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Ea a mai spus că faptul că România nu şi-a dus până la capăt portofoliul de Politică regională ar putea reprezenta o oportunitate. “Eu aş transforma-o într-o oportunitate. Nu am dus până la final mandatul pe politici regionale, deci am putea să solicităm încă o dată acest portofoliul deosebit de important“, a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că România trebuie să lupte să obţină un portofoliu important: “Să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o când am Preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi să spunem că nu avem încredere că putem obţine un portofoliu important. Cred că pentru România energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult. Şi dacă mă uit pe noua configuraţie a conducerii instituţiilor europene, nu prea văd din Europa Centrală şi de Est, ar fi normalitate măcar pentru Europa Centrală şi de Est să avem portofolii mult mai puternice. (…) Categoric voi încerca să negociez tot ce este posibil pentru România“, a mai declarat Dăncilă.

Întrebată dacă a discutat despre un nume de comisar european din partea României, Dăncilă a spus: “Nu am discutat despre un nume de comisar, am înţeles că există această dorinţă de a avea egalitate de şanse şi că ar fi de preferat dacă am merge cu un comisar femeie pentru a obţine un portofoliu mai important, dar urmărim îndeaproape şi să începem negocierile

Reamintim că Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului, iar Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending