Dacă Bruxelles-ul retrage Budapestei cele 10 miliarde de euro din fondurile europene, va trebui să recupereze până la 137 de miliarde de euro de la Polonia, a declarat pentru Politico ministrul ungar pentru afaceri europene.
În decembrie 2023, Comisia Europeană a luat o decizie extrem de controversată de a debloca 10 miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei, care fuseseră înghețate din cauza deficiențelor în materie de stat de drept și a regresului în ceea ce privește independența justiției.
Membrii Parlamentului European au condamnat ceea ce părea a fi o decizie politică, oferită ca un gest de bunăvoință față de prim-ministrul Viktor Orban chiar înaintea unui summit crucial, în cadrul căruia UE avea nevoie de sprijinul său pentru ajutorul acordat Ucrainei.
Pe 12 februarie, avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Tamara Capeta, a recomandat anularea deciziei, ceea ce înseamnă că Ungaria ar putea fi nevoită să restituie fondurile dacă instanța va urma această recomandare în hotărârea sa definitivă din următoarele luni. Orban a calificat ideea unei restituiri drept „absurdă”.
Janos Boka, ministrul ungar pentru afaceri europene, a declarat pentru Politico că recuperarea celor 10 miliarde de euro de la guvernul eurosceptic de la Budapesta ar însemna că Bruxelles-ul ar trebui să recupereze fonduri și de la Polonia, condusă de premierul pro-UE Donald Tusk.
„Considerăm că decizia Comisiei a fost legală… opinia, cred eu, este excesivă din punct de vedere juridic”, a declarat Boka.
El a avertizat că „dacă opinia avocatului general va fi respectată, atunci Comisia ar fi obligată din punct de vedere juridic să înghețe și toate fondurile UE destinate Poloniei, lucru pe care, în orice caz, nu cred că Comisia este dispusă să îl facă”.
Avizul juridic privind Ungaria afirmă că Comisia a greșit când a deblocat fondurile „înainte ca reformele legislative necesare să fi intrat în vigoare sau să fi fost aplicate”, a declarat Capeta în februarie.
Boka a spus că acest lucru pare să descrie și situația din Polonia.
În februarie 2024, Comisia Europeană a deblocat fonduri înghețate în valoare de 137 de miliarde de euro pentru guvernul condus de Tusk, în schimbul unor reforme judiciare promise.
Însă acestea au fost blocate de atunci de președintele Karol Nawrocki, pe fondul agravării tensiunilor dintre cei doi — ceea ce pune sub semnul întrebării accesul Poloniei la fondurile UE.
„Este foarte ușor să obții fonduri europene dacă aceștia vor să ți le acorde, așa cum am putut vedea în cazul Poloniei, unde au reușit să obțină fondurile cu un plan de acțiune de o pagină și jumătate, care încă nu a fost pus în aplicare din cauza unor dificultăți legislative”, a declarat Boka.
În esență, acesta este motivul pentru care Boka a afirmat că este convins că „Curtea nu va pronunța nicio hotărâre care ar pune Polonia într-o situație dificilă”.
Boka riscă să părăsească funcția odată cu Orban după alegerile din 12 aprilie, liderul opoziției, Peter Magyar, conducând în sondaje cu o platformă care vizează deblocarea fondurilor UE, combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului de sănătate și a educației.
Comisia Europeană a blocat separat încă 18 miliarde de euro din fondurile destinate Ungariei — 7,6 miliarde de euro din fondurile de coeziune și 10,4 miliarde de euro din pachetul de redresare în urma pandemiei de coronavirus.
Boka a acuzat, de asemenea, Comisia că a decis „să nu se angajeze în discuții constructive (privind fondurile UE) pe măsură ce alegerile se apropiau”.
El a adăugat că, dacă partidul Fidesz al lui Orbán ar câștiga alegerile, „nici noi, nici Comisia nu vom avea altă opțiune decât să ne așezăm la masă și să discutăm cum putem avansa în acest proces”.
Experții juridici sunt precauți în evaluarea impactului potențial al unei astfel de hotărâri, menționând că fondurile destinate Poloniei și Ungariei au fost înghețate în temeiul unor cadre juridice diferite.
Cu toate acestea, există un consens larg asupra faptului că este probabil ca acest caz să creeze un fel de precedent cu privire la modul în care Comisia gestionează plățile din fondurile UE către statele membre.
