România are nevoie disperată azi de măsurile de criză propuse de USR și este o dezamăgire că partidele au ales să-și urmărească propriile ambiții, a afirmat Dacian Cioloș, miercuri, după ce Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru cabinetul USR al premierului desemnat de președintele Klaus Iohannis.
“Am fost în Parlament, unde toate partidele au vorbit despre soluții, ca să voteze în final împotriva soluției pe care noi am propus-o și pe care chiar au apreciat-o. Pentru că asta este ceea ce noi am propus: măsuri clare de criză pentru un guvern cu un mandat scurt”, a scris Cioloș, pe Facebook, într-o primă reacție la votul din plen.
Președintele Uniunii Salvați România a asigurat că împreună cu USR va continua să căute soluții pentru toate aceste crize suprapuse.
“Parlamentul avea ocazia să le arate astăzi cetățenilor României că pot conta pe clasa politică. S-a mai ratat o șansă, din păcate. Am auzit la PSD că eu, cel care am venit cu o soluție, sunt cel care blochează soluția pe care ei nu au prezentat-o niciodată. Sunt politicieni rupți de realitate care nu înțeleg ce rău le fac celor care i-au votat. Noi suntem aici și vom continua să luptăm indiferent cât de dificilă e această luptă. Mai devreme sau mai târziu, se vor trezi și ei, dar din păcate prețul trezirii lor va fi plătit de cetățeni: în decese, facturi umflate, școli fără căldură”, a continuat Cioloș
El s-a arătat dezamăgit și de parlamentarii PNL care “nu au venit cu o propunere de prim-ministru, dar au ales să stea în bănci atunci când am propus noi una”.
“Acum nu ne rămâne decât să așteptăm decizia președintelui Iohannis. Nu discut ipoteze pe care alți actori politici nu au fost în stare să le pună pe masă și au respins o propunere concretă. Ne vom pronunța asupra situației după ce vom afla ce propune președintele Iohannis”, a conchis eurodeputatul Dacian Cioloș.
Plenul reunit al Parlamentului României nu a acordat votul de încredere Guvernului premierului desemnat Dacian Cioloș, într-un rezultat anticipat având în vedere că liderul USR a venit cu un guvern minoritar și a fost susținut numai de cei 80 de parlamentari ai formațiunii sale.
După audierile din comisiile de specialitate, care au avut loc marți, premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis și miniștrii propuși de Dacian Cioloș au picat testul Parlamentului pentru votul de învestitură, pentru care ar fi avut nevoie de minim 234 de voturi pentru.
Guvernul monocolor al fostului premier din perioada 2015-2017 a primit doar 88 de voturi pentru. 184 de voturi au fost împotrivă. Din totalul de 466 de parlamentari au fost prezenți 343 și doar 272 și-au exprimat votul.
Potrivit procedurilor constituționale, președintele Klaus Iohannis este așteptat acum să convoace noi consultări cu partidele parlamentare.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 11 octombrie, după consultările cu partidele politice, că îl desemnează pe președintele USR Dacian Cioloș drept candidat pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României. Desemnarea a venit după ce guvernul condus de noul președinte al PNL, Florin Cîțu, a fost demis prin moțiune de cenzură cu cel mai mare număr de voturi (281) din istoria postdecembristă a țării. Succesul moțiunii împotriva guvernului Cîțu a fost posibil după retragerea USR de la guvernare la mijlocul lunii septembrie.
Intitulat “Un guvern al responsabilității naționale”, programul de guvernare propus de Dacian Cioloș și USR cuprindea măsuri precum un pact național pentru vaccinare, măsuri pentru reechilibrarea prețurilor la energie, desființarea SIIJ, reformarea CSM și prevalența dreptului european, digitalizarea sănătății, susținerea parcursului european al Republicii Moldova și crearea unui fond pentru democrație, realizarea Codului patrimoniului și regândirea sistemului de finanțare culturală, alegeri locale în două tururi și Parlament cu 300 de aleși, desființarea inspectoratelor școlare, dezvoltarea industriei de apărare, prioritizarea achizițiilor militare în regim off-set, o nouă lege a sportului și strategia națională pentru tineri.
De asemenea, USR a propus în domeniul infrastructurii de transport – măsura de investiţii în infrastructură rutieră – realizarea a 434 de kilometri de autostradă, 52 de staţii electrice, 625 de hectare perdele forestiere şi 18 parcări securizate cu ajutorul celor 3,095 de miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
