Planurile naționale de redresare și reziliență care permit finanțarea proiectelor și reformelor în România și în toate statele membre nu ar fi fost posibile fără contribuția substanțială a Partidului Popular European și a grupului PPE din Parlamentul European, a afirmat eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) într-o declarație în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu privire la obiectivele grupului PPE pentru redresarea economică a Uniunii Europene post-COVID-19.

“Next Generation EU a fost înaintat de Comisia Europeană condusă de PPE pe baza unei propuneri a Germaniei, țară condusă de un cancelar PPE, și Franței”, a spus Motreanu, într-o trimitere clară atât la propunerea inițială de redresare de 500 de miliarde de euro semnată de cancelarul german Angela Merkel (PPE) și președintele francez Emmanuel Macron, cât și la planul în sine de 750 de miliarde de euro prezentat de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și membră a Partidului Popular European.

Începând de data de 28 octombrie, România a intrat în linie dreaptă pentru a accesa finanțările destinate redresării și transformării economiei sale după ce Consiliul UE a aprobat PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro al țării noastre, iar pre-finanțarea de 3,8 miliarde de euro va fi disponibilă până la finalul anului.

Însă, potrivit lui Motreanu, PNRR este un plan mult mai amplu decât fondurile nerambursabile pe care le oferă sau împrumuturile la o dobândă foarte mică. “Reformele și proiectele care au fost aprobate României și celorlalte state membre beneficiază și de sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru a putea fi implementate”, a subliniat el.

Europarlamentarul PPE s-a referit astfel la Instrumentul de Sprijin Tehnic al Comisiei Europene, care înlocuiește Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), un instrument considerat esențial în pregătirea și implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență post-pandemie ale statelor membre.

“El va oferi expertiză individualizată la fața locului, astfel încât statele membre să dispună de capacitatea instituțională și administrativă necesară pentru a elabora și a pune în aplicare reforme de promovare a creșterii și să poată consolida reziliența economiilor europene post-pandemie prin intermediul unor structuri administrative eficiente și funcționale”, a spus eurodeputatul român.

“În acest scop, România poate solicita, pe o bază voluntară, sprijin tehnic de la Comisie pentru a-și consolida capacitatea instituțională și administrativă în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. În contextul PNRR, Instrumentul va sprijini pregătirea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor legate de tranzițiile ecologice și digitale. Tipul de asistență disponibilă se referă, printre altele, la evaluări de impact sau bugetare sau consiliere strategică și juridică. De asemenea, Instrumentul asigură expertiză tehnică în cooperare cu organizațiile internaționale, experți din cadrul administrațiilor altor state membre și/sau cu sectorul privat”, a mai adăugat europarlamentarul liberal.

De menționat că oferta de sprijin tehnic nu presupune niciun cost financiar din partea statelor membre.

Din 2017, Comisia Europeană a oferit consultanță, prin intermediul PSRS, predecesorul IST, pentru 1200 de proiecte de reformă în UE, România având în implementare 54 de proiecte, dintre care 26 finalizate cu succes. Acest sprijin a vizat o gamă largă de domenii de politică, inclusiv reforma fiscală, pregătirea investițiilor în infrastructură, tranziția verde și obiectivele de dezvoltare durabilă, dezvoltarea regională, administrația publică și digitalizarea. S-a pus accentul, în special, pe consolidarea capacității Ministerului Finanțelor, a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a Băncii Naționale a României, a Autorității de Supraveghere Financiară, a Curții de Conturi, precum și a instituțiilor responsabile cu dezvoltarea economică, mediul, sănătatea, educația și serviciile sociale.

“Prin apartenența sa la UE și prin acest mecanism de redresare promovat puternic de PPE, România dispune practic de toate ingredientele pentru a se dezvolta: fonduri fără precedent, pachet de reforme, investiții și proiecte și sprijin tehnic din partea unora dintre cele mai reputate corpuri de experți internaționali, cele ale Comisiei Europene“, a conchis Dan Motreanu.

Dan Motreanu este membru al Parlamentului European din iulie 2019, el fiind parte a delegației europarlamentarilor români din Grupul PPE, a treia cea mai mare delegație națională din cadrul celei mai influente familii politice europene. În legislativul european, Motreanu ocupă poziția de vicepreședinte al Comisiei ENVI, fiind membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională și membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și cel mai vechi grup din Parlamentul European. Ca și în trecut, Grupul PPE continuă să se afle în prima linie a viitorului european. Astfel, ca parte a eforturilor pentru Conferința privind viitorul Europei, popularii europeni au lansat propria platformă “FutureofEurope“.

“Europenii se pot mândri cu realizările lor. Am fost martorii celei mai lungi perioade de pace, am creat și consolidat democrații acolo unde au existat cândva regimuri comuniste și fasciste, ne-am îmbunătățit sistemele de protecție socială, am gestionat provocările economice, creând milioane de locuri de muncă și am ridicat ștacheta pentru standardele mondiale de mediu. (…) Credem într-o Europă puternică și unită și dorim să o îmbunătățim pentru generațiile viitoare. Alăturați-vă nouă și aveți un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei” este îndemnul manifestului promovat de grupul PPE.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică și oportună pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei. Indiferent de locul de proveniență sau de activitate, acesta este locul în care să reflectați la viitorul pe care îl doriți pentru Uniunea Europeană. Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs, în limitele competențelor lor, recomandărilor formulate. Se preconizează că, până în primăvara anului 2022, conferința își va prezenta concluziile astfel încât să ofere orientări privind viitorul Europei.