Connect with us

Dan Motreanu

Dan Motreanu: România va beneficia de 25,49 milioane euro pentru sprijinirea fermierilor, în contextul creșterii prețurilor și a costurilor de producție

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

România va beneficia de 25,49 milioane euro pentru sprijinirea fermierilor, în contextul creșterii prețurilor și a costurilor de producție, informează eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

Comisia Europeană a lansat miercuri un pachet de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele.

 

„Disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece uniunea este în mare măsură autonomă în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate acestea, sectorul agricol UE este un importator net de anumite produse, precum furajele proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția și riscă să ducă la creșterea prețurilor la alimente”, explică eurodeputatul Dan Motreanu.

Acesta enumeră principalele măsuri propuse de Comisie:

  • sprijin financiar în valoare de 500 de milioane EUR (din rezerva de urgență PAC) pentru sprijinirea fermierilor cei mai afectați de consecințele războiului din Ucraina. României ii revin 25 490 649€
  • mai multe avansuri din plățile directe, precum și din măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, acordate fermierilor începând de la 16 octombrie 2022
  • măsuri de piață de tip „plasă de siguranță” pentru sprijinirea pieței cărnii de porc, având în vedere situația deosebit de dificilă a sectorului. Între 25 martie și 29 aprilie, o parte din costurile de depozitare a cărnii de porc pot fi acoperite sub condiția de a le scoate din circuit pentru 2-5 luni.
  • o derogare temporară in 2022 pentru a permite producția agricolă pe pârloage pentru a spori capacitatea de producție UE
  • flexibilități temporare în legătură cu cerințele de import existente privind hrana pentru animale
  • statele membre pot reduce TVA-ul până la 0% la alimente și pot încuraja operatorii economici să limiteze creșterea prețurilor cu amănuntul la produsele alimentare
  • țările UE pot utiliza finanțare din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru a furniza asistență alimentară și/sau materială de bază grupurilor celor mai vulnerabile de cetățeni
  • investiții în cercetare și în inovare pentru a înlocui utilizarea îngrășămintelor sintetice prin Programul Orizont Europa. Sporirea eficienței de utilizare a azotului, tranziția la amoniacul verde pentru îngrășăminte și valorificarea biomasei prin PAC 2023-2027
  • un nou cadru temporar de criză pentru fermieri, producători de îngrășăminte și sectorul pescăresc, care permite acordarea de ajutoare de pentru atenuarea creșterilor costurilor factorilor de producție

„Prețurile la îngrășăminte și aprovizionarea cu îngrășăminte a fermierilor vor fi monitorizate pentru a se asigura faptul că perspectivele de recoltă la nivelul UE nu sunt periclitate. Totodată, Comisia a propus ca statele UE să comunice lunar date privind stocurile private de produse esențiale pentru alimente și furaje, pentru a avea o imagine de ansamblu precisă și în timp util a disponibilității acestora”, mai spune eurodeputatul Dan Motreanu.

4949

6 shares

Like

Comment

Share

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030, a anunțat eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), după votul, de miercuri, din plenul Parlamentului European, asupra a două propuneri legislative cheie ale pachetului „Fit for 55”, respectiv revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM).

 

„Am votat astăzi la Bruxelles, două propuneri legislative care stau la baza pachetului Fit for 55 – menit să ajusteze politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Este vorba, în primul rând, despre revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) (…) În al doilea rând, am votat pentru înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM)”, a afirmat eurodeputatul Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook.

ETS stimulează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția de energie electrică, a celor generate de industriile mari consumatoare de energie și de transportul maritim și aerian. Potrivit acestuia, principalele prevederi adoptate ieri se referă la:

  • Suplimentarea cu 2,5 % a Fondului pentru modernizare (în plus față de cele 2 % alocate în prezent – care reprezintă aproximativ €48 de miliarde până în 2030, la un preț de €75/tona de carbon). Fondul finanțează tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, printre care și România.
  • Consolidarea Fondului de investiții în domeniul climei (fost Fond de inovare), cu obiectivul de a sprijini inovarea în domeniul tehnicilor, proceselor și tehnologiilor care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectoarelor din cadrul ETS;
  • Instituirea unui nou fond pentru sectorul maritim (Ocean Fund) care va sprijini investițiile în industria maritimă și în decarbonizarea acesteia;
  • Asigurarea unei piețe de comercializare a certificatelor de emisii echitabilă și funcțională, așa cum a dorit Grupul PPE, care prevede o intervenție mai rapidă pe piață în caz de volatilitate excesivă a prețurilor și o mai bună monitorizare;

În al doilea rând, în ceea ce privește înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM), Dan Motreanu explică că acesta „va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul în UE al unei game specifice de produse”.

„Ne asigurăm astfel că acțiunile ambițioase adoptate în UE în domeniul climei nu vor duce la relocarea industriei și a producției din statele europene în alte țări ale lumii care nu au o taxă pe carbon, precum cea din ETS. Scopul urmărit este de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de a spori astfel acțiunea internațională pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a evidențiat eurodeputatul PPE.

Potrivit acestuia, principalele prevederi ale raportului CBAM se referă la:

  • Sectoarele acoperite: electricitate, fier și oțel, produse de rafinărie (benzină, motorină și kerosen), ciment, aluminiu, produse chimice organice de bază, hidrogen, polimeri și îngrășăminte;
  • Comisia Europeană va trebui să stabilească un calendar pentru includerea treptată în CBAM a tuturor mărfurilor acoperite de sectorul EU ETS până în 2030;
  • Introducerea treptată a CBAM în perioada 2027-2032 și implicit eliminarea treptată a alocării de certificate cu titlu gratuit pentru sectoarele și industriile europene vizate, cu o scădere redusă în primii ani (7% în 2027 și 9% în 2028) cu scopul de a nu prejudicia industria europeana în cazul în care CBAM nu funcționează eficient;
  • Menținerea competitivității exporturilor UE în țări terțe care nu au același nivel de taxare a carbonului (sau deloc) prin alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit pentru export.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Voi susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu va susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară. În acest sens, îi va cere comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să pună în discuție acest subiect în cadrul Comisiei Europene, a afirmat acesta, într-o postare pe Facebook.

 

Inițiativa eurodeputatului vine în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

„În calitate de europarlamentar, voi susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară. Voi cere Comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să pună în discuție acest subiect în cadrul Comisiei Europene. Comisia Europeană a propus deja modificarea Regulamentului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie pentru redresarea post-pandemie a UE și finanțarea PNRR-urilor statelor membre, pentru a permite integrarea unor capitole dedicate REPowerEU în aceste planuri. În cadrul acestei modificări, este necesară și posibilitatea integrării securității alimentare. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina generează efecte economice care pot afecta securitatea alimentară. Vorbim de o amenințare nouă, care nu exista la momentul în care a fost elaborat Mecanismul de Redresare și Reziliență”, afirmă Dan Motreanu.

Demersul pe care îl pregătește este în strânsă legătură cu planurile Guvernului României.

„În această perioadă, președinția franceză a UE a trimis chestionare fiecăruia dintre statele membre cu privire la capitolul acesta de independență energetică. Noi, în cadrul acelui chestionar, am ridicat problema aceasta a securității alimentare. Încercăm să punem în discuția Comisiei Europene securitatea alimentară și măsurile pe care fiecare stat membru ar trebui să le adopte pentru reziliența sistemelor agricole și pentru tipurile de investiții specifice pe care fiecare țară îl are”, a declarat Marcel Ioan Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Dacă demersul României va avea succes, prin PNRR va putea fi finanțat inclusiv sistemul de irigații, mai spune eurodeputatul, care îl citează pe ministrul Boloș.

„România nu este în situația în care are o astfel de problemă cu privire la securitatea alimentară, țara noastră are un potențial agricol uriaș, care poate fi valorificat dacă asigurăm investițiile în infrastructură specifice, iar irigațiile, din acest punct de vedere, sunt o astfel de investiție. Discutăm și de alte tipuri de investiții specifice, cum ar fi cele legate de procesare, de sprijin acordat fermierilor sub diverse forme, inclusiv de calificarea resurselor umane pe domeniul acesta foarte important pentru România”, a precizat Marcel Ioan Boloș.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: La Congresul PPE, am votat, alături de colegii din toată Europa, pentru susținerea aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

România, Bulgaria și Croația au susținerea Partidului Popular European (PPE) pentru aderarea la spațiul Schengen, potrivit unui mesaj transmis, miercuri, de eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), pe Facebook. Totodată, acesta subliniază că cele trei țări au îndeplinit condițiile tehnice cerute pentru acest pas. 

 

„La Congresul PPE care se desfășoară la Rotterdam, am votat, alături de colegii din toată Europa, pentru susținerea aderării României, Croației și Bulgariei la spațiul Schengen. Toate condițiile au fost îndeplinite, locul României, Coației și Bulgariei este în spațiul Schengen. Aderarea României la spațiul Schengen este preocuparea noastră constantă, a parlamentarilor români din Grupul PPE din Parlamentul European”, scrie eurodeputatul Dan Motreanu, pe Facebook.

Mai exact, congresul PPE a adoptat o rezoluție de poziție în care își afirmă explicit sprijinul pentru aderarea României la spațiul Schengen.

„La propunerea PNL, congresul a votat un amendament potrivit căruia România, Croația și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen și așteaptă în continuare adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului. <<Locul Bulgariei, Croației și României este în spațiul Schengen, mai ales acum, când ne confruntăm cu multe provocări umanitare și de securitate la granițele UE>>, menționează rezoluția”, mai precizează eurodeputatul.

Tot miercuri, premierul Nicolae Ciucă a cerut, Rotterdam, sprijinul Partidului Popular European la nivelul tuturor instituțiilor UE pentru ca România să fie primită în spațiul Schengen.

Nicolae Ciucă a subliniat că România a îndeplinit deja criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen, lucru confirmat de Comisia Europeană și de Parlamentul European, care și-au exprimat în repetate rânduri sprijinul instituțional în vederea acestui pas.

În context, premierul a vorbit despre eforturile depuse de România pentru gestionarea valului de persoane care fug din calea războiului din Ucraina, de la invazia rusă din 24 februarie.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat Raportul privind situația spațiului Schengen în 2022, prin care a remintit importanța finalizării spațiului Schengen, solicitând statelor membre din Consiliul UE să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite.

Amintim că președinția Comisiei Europene și a Parlamentului European este exercitată de Ursula von der Leyen, respectiv Roberta Metsola, politicieni care fac parte din familia popularilor europeni, și pe a căror conducere se bazează și România pentru îndeplinirea obiectivelor sale de aprofundare a integrării europene, precum aderarea la spațiul Schengen. De altfel, în cadrul întâlnirilor avute de premierul Nicolae Ciucă cu cei doi lideri politici, în marja Congresului de la Rotterdam, acesta a reiterat faptul că România se bazează pe sprijinul lor instituțional. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA16 mins ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA55 mins ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.1 hour ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G72 hours ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G72 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA16 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G716 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending