Danemarca a început desfășurarea de drone maritime autonome plutitoare în Marea Baltică, ca măsură de protecție a infrastructurii subacvatice și pentru consolidarea supravegherii maritime în contextul riscurilor crescânde de atacuri hibride atribuite Rusiei, relatează The Guardian.
Este pentru prima dată când aceste vehicule sunt utilizate în scopuri de apărare în apele europene. Saildrone, compania californiană care produce aceste nave fără pilot de 10 metri lungime, a mai colaborat anterior cu marina americană în operațiuni de combatere a traficului de droguri și a pescuitului ilegal.
„Scopul acestor dispozitive este de a avea ochi și urechi acolo unde anterior nu aveam acces”, a declarat Richard Jenkins, directorul general al Saildrone. Dotate cu inteligență artificială, camere, senzori și radar, acest tip de drone oferă o imagine detaliată a activității maritime, mai precisă decât cea furnizată de sateliți.
Pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei – nave petroliere vechi folosite pentru a ocoli sancțiunile prin transportul de țiței către China și India – dronele plutitoare pot verifica identitatea navelor și pot detecta mișcări suspecte, care ar putea indica sabotaje subacvatice asupra conductelor sau cablurilor de date.
„Vedem cum flotele comerciale sunt folosite tot mai mult în scopuri militare”, a subliniat Jenkins. „Fie că e vorba de trafic de mărfuri ilegale ori de tentative de sabotaj al infrastructurii, trebuie să putem urmări aceste activități.”
Danemarca va testa operațional patru astfel de drone în Marea Baltică, pe timpul verii, pentru a spori capacitatea sa de colectare a informațiilor și supraveghere maritimă, potrivit Ministerului Apărării danez.
Totuși, parteneriatul cu firma americană a stârnit controverse în rândul experților danezi în tehnologie și securitate cibernetică.
„Problema cu companiile americane este că trebuie să se supună legilor americane. Președintele SUA poate cere datele sau poate închide accesul oricând”, a avertizat David Heinemeier Hansson, antreprenor și inginer software, într-un interviu pentru televiziunea publică DR.
La rândul său, Jacob Herbst, președintele Consiliului danez pentru securitate cibernetică, a afirmat: „În contextul internațional actual, este vital să alegem cu mare grijă furnizorii americani în astfel de domenii sensibile.”
Jenkins a încercat să calmeze îngrijorările, subliniind că nu primesc date clasificate în Danemarca și că datele sunt complet criptate.
Dronele sunt alimentate cu energie solară, vânt sau motorină, pot rămâne în larg mai bine de un an, dar misiunile tipice durează în jur de 100 de zile. Potrivit companiei, ar fi necesare între 10 și 20 de drone pentru a acoperi întreaga Mare Baltică.
