Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, pledează pentru plăți directe egale pentru fermierii din Uniunea Europeană.
Apelul său a fost transmis Comisiei Europene în cadrul unei audieri publice comune a comisiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și pentru petiții (PETI) din Parlamentul European, tema fiind inegalitatea plăților directe între statele membre ale Uniunii Europene.
Dezbaterea are loc ca urmare a unor petiții depuse de către cetățeni din Lituania, respectiv Polonia. Fermierii din țările din Est primesc în continuare plăți directe la hectar sub media UE. De la aderarea ”noilor state membre” în 2004, aceste diferențe există și au fost chiar mai pronunțate decât astăzi.
În intervenția sa, Daniel Buda a calificat diferențele de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest drept ”impardonabile”.
”Există o nemulțumire profundă a fermierilor din Estul Europei, cu privire la aceste diferențe de plăți, pe care le consider impardonabile. Fermierii din Estul Europei folosesc aceleași îngrășăminte chimice, la aceleași costuri și acționează pe aceeași piață de desfacere. Trebuie sa corectăm această nedreptate profundă astfel încât fermierii din Uniunea Europeană să beneficieze de aceleași plăți directe deoarece costurile sunt la fel”, a argumentat vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European.
Acesta a amintit că reforma Politicii Agricole Comune, care este în curs de negociere, va vedea un alt pas de convergență.
Conform concluziilor Consiliului European din iulie 2020 privind CFM, toate statele membre cu plăți directe la hectar sub 90% din media UE vor închide 50% din diferența dintre nivelul actual al plăților directe directe și 90% din UE media în șase etape egale începând cu 2022. Această convergență va fi finanțată proporțional de toate statele membre. Cu toate acestea, chiar și la sfârșitul următoarei perioade de programare, plățile directe nu vor fi complet egale în toate statele membre ale UE.
În luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a adoptat o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.
Prin această poziție, eurodeputații au punctat că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.
În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.
Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.
