Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European consideră că este ”foarte important pentru oricine dorește să investească în agricultură să știe clar pe ce se bazează, care sunt pașii de urmat, obligațiile”.

În cadrul comisiei mai sus amintite s-a dezbătut modificarea Regulamentului (CE) nr. 1217/2009 al Consiliului în ceea ce privește transformarea Rețelei de informații contabile agricole în Rețeaua de date privind durabilitatea agricolă.

Rețeaua de informații contabile agricole este o sursă unică de date microeconomice și contabile obținute în fiecare an de la peste 80.000 de ferme din UE. Aceasta face posibilă evaluarea situațiilor economice și financiare ale fermelor încă din 1965. Comisia pune la dispoziție metodologia armonizată și chestionarul comun, iar statele membre colectează, verifică și transmit datele. Rețeaua de date privind durabilitatea agricolă va adăuga la toate acestea o dimensiune socială și de mediu.

În data de 22 iunie 2022, Comisia a aprobat o depunere de regulament privind transformarea rețelei de informații contabile agricole în rețeaua de date privind durabilitatea agricolă, permițându-ne să înțelegem mai bine modul în care funcționează PAC.

”Vă aduceți aminte că în mandatul trecut a fost o discuție în cadrul comisiei AGRI, în care cei de la Curtea de Conturi  încercau într-o formă sau alta să pună sub semnul întrebării eficiența politicii de coeziune. În mod greșit au făcut acest lucru pentru că probabil nu au avut date suficiente din teren. Aceste date despre care noi vorbim astăzi evident că vin și ne arată care este eficiența Politicii de Coeziune în teren. Pe de altă parte, în opinia mea, domnule director, trebuie să ne canalizăm atenția față de ceea ce înseamnă stabilirea unor direcții de acțiune pentru viitorii fermieri dar și pentru autorități. Atunci când cineva dorește să investească în agricultură sau să-și dezvolte anumite proiecte, trebuie să știe pe ce date se bazează. Care a fost evoluția în zona lui sau regiunea unde vrea să investească legat de un anumit subiect? Mai mult, este foarte important să discutăm de ceea ce înseamnă zonarea unor culturi și vă spun asta din expertiza pe care am întreprins-o în teren”, a subliniat Daniel Buda.

Acesta a atras atenția că  de foarte multe ori ”am văzut ferme înființate în diverse zone, care nu se pretau atât de bine cum s-ar fi predat în altă parte” pentru că nimeni nu i-a sfătuit pe fermieri să investească în altă parte, unde ar fi fost asigurat succesul.

”Apreciez că aceste date sunt absolut necesare și importante pentru luarea deciziilor pe viitor. Nu poți să iei decizii, nu poți să îmbunătățești decizia pe care dorești să o iei, fără să ai datele relevante din tren, astfel încât să îți poți baza pe ceva direcția de acțiune pe care tu vrei să o iei. Vă felicit și voi rămâne mai departe partenerul dumneavoastră în această direcție! Pentru că, repet, apreciez că este foarte foarte importantă furnizarea de date relevante pentru sector”, a conchis eurodeputatul. 

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European pledează pentru reducerea birocrației în vederea protejării produselor agricole prin intermediul indicațiilor geografice, ”centura de siguranță pentru consumatori”.

”Mulțumesc Comisiei pentru expunerea făcută și dl. Paolo De Castro. Așadar am câteva comentarii de făcut legat de ce înseamnă indicațiile geografice. Eu cred că trebuie să privim aceste indicații geografice în logica unei centuri de siguranță pentru consumatori, că acele produse, într-adevăr se bucură de niște calități excepționale. Pentru că spunea mai devreme Comisia că avem dificultăți în a conștientiza opinia publică cu privire la avantajele acestei indicații geografice, pentru că în PAC avem promovarea produselor organice, eu cred că ar fi foarte bine să ne gândim să punem împreună promovarea produselor organice cu ceea ce înseamnă indicațiile geografice. Tocmai pentru a conștientiza până la urmă opinia publică despre avantajele consumului de produse care să aibă calități excepționale”, a punctat Buda.

Acesta a subliniat nevoia de a ne ”îndrepta în acele zone care nu funcționează”.

”Ați spus la un moment dat că aveți probleme cu vinul pentru că producătorii de vin ei sunt deja nișați pe piețele lor. Ați încercat să vedeți ce se întâmplă și în alte sectoare, de exemplu, la mierea de albine, care este extrem de mult falsificată? Pentru că ar trebui să ne îndreptăm în acele zone care nu funcționează. În altă ordine de idei și în final, aș vrea să vă spun câteva chestiuni legate de birocrație, i-am certat puțin pe fermierii din România și pe procesatorii de acolo că nu accesează această chestiune a indicațiilor geografice și mi-au spus: <<Domnule Buda, e foarte mare birocrația!>>. N-ar fi bine, oare să standardizăm, pe de o parte aceste proceduri birocratice minimale la nivelul statelor membre? Și de asemenea și dumneavoastră la nivel european să o simplificați? Astfel încât să fie accesibile pentru fermieri și pentru consumator sau pentru procesatorii. Pentru că altfel mergem mai departe în aceeași logică. Am auzit foarte multe dezbateri pe această chestiune, birocrației, birocrație… Hai să o simplificăm fir-ar să fie odată”, a fost invitația lansată de eurodeputatul român.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European cere Comisiei Europene să se adapteze situației provocate de război și să flexibilizeze accesarea banilor din Fondul pentru o tranziție justă.

Acesta a participat joi la o discuție despre progresele făcute în implementarea acestui fond, dezbatere ce a avut loc în comisia mai sus amintită.

Fondul pentru o tranziție justă reprezintă un nou instrument financiar în cadrul Politicii de Coeziune, care are scopul de a oferi sprijin teritoriilor care se confruntă cu provocări socioeconomice majore, în urma tranziției către neutralitatea climatică. Acest fond facilitează punerea în aplicare a Pactului verde european, care are drept obiectiv ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

”Domnule președinte mulțumesc pentru că și dumneavoastră și alți colegi ați ridicat problema presiunii puse pe umerii cetățenilor europeni, cât vor mai rezista ei. În Olanda avem zeci de mii de fermieri care sunt în stradă și din păcate autoritățile din Olanda au folosit armele împotriva lor. Aceasta este doar o scânteie, dar una care se poate transforma într-un foc foarte mare la nivel european. Eu sper că cei de la Comisia Europeană văd acest lucru atunci când merg mai departe cu regulamente sau cu ceea ce au stabilit înainte de război. Stimată Comisie Europeană, trebuie să înțelegeți că ceea ce am prevăzut și ne-am dorit cu toții înainte de război s-a schimbat radical în aceste momente. Nu mai putem discuta în contextul acelorași condiții de atunci. Și atunci am fost într-o situație destul de delicată și vă dau exemplul României. Noi aveam 30% din producția de energie electrică pe bază de cărbune”, a subliniat Buda în intervenția sa.

Acesta a explicat că ”vântul nu o să bată mai mult după adoptarea acestui regulament privind o tranziție justă și nici soarele nu o să ardă mai mult după acest fond”.

”Haideți să vedem cât de realistă este implementarea a ceea ce decidem la nivel european astfel încât statele membre să se poată conforma și să facă față la aceste chestiuni”, a fost invitația lansată de eurodeputat.

De asemenea, acesta a întrebat-o pe reprezentanta Comisiei Europene, Catherine Wendt, director general la DG REGIO, cum comentează faptul că ”Germania și Austria, pe bună dreptate spun eu, au redeschis minele de cărbuni?”

”Pentru că trebuie să facem față unei situații în care nu mai avem gaz rusesc.  Trebuie să vedem așadar care sunt mecanismele pe care trebuie să le punem la dispoziția statelor membre să poată să reziste în această perioadă dificilă. N-am putea discuta totuși de o flexibilizare a condițiilor de accesare a acestor fonduri, astfel încât acestea să devină apropiabile statelor membre, sau chiar de o schimbare de paradigmă? Pentru că dacă rămânem mai departe ancorați în ceea ce am stabilit înainte de război, în opinia mea, o sa fie un eșec”, a avertizat Daniel Buda.

Oficialul Comisiei Europene a subliniat că ”situația cu securitatea energetică, ne dă motive să accelerăm tranziția spre neutralitatea climatică”.

”Obiectivele pentru 2030-2050 rămân în vigoare. S-ar putea să avem de-a face cu o reconfigurare minoră, pe termen scurt a eliminării treptate a cărbunelui. Dacă obiectivele pentru 2030-2050 sunt respectate, asta nu schimbă nevoia de sprijin din partea Fondului pentru tranziție justă. Insistăm și cerem ca în toate fondurile teritoriale de tranziție, să existe o descriere a procesului de tranziție la nivel național și să se demonstreze impactul negativ în teritoriu până în 2030. Pentru regiunile miniere, sigur că este o legătură cu impactul tranziției asupra regiunii respective. În unele state membre se prevede folosirea cărbunelui în continuare, pentru a face față situației actuale”, a conchis Catherine Wendt.