Eurodeputatul Gabriela Firea pledează pentru reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății și a solicitat Comisiei Europene, alături de alți colegi eurodeputați, clarificări despre monitorizarea Programului-cadru pentru cercetare și inovare al UE (PC10), care va contribui la reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății.

„Peste 500.000 de femei din România suferă de endometrioză, peste 8.000 de români sunt afectați de boli rare, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în țara noastră. O femeie așteaptă între șapte și zece ani pentru diagnosticarea unor afecțiuni grave, precum endometrioza. Femeile se confruntă cu provocări multiple care le afectează negativ bunăstarea, diagnostice întârziate, subestimarea durerii, disparități în cercetare și acces limitat la servicii medicale esențiale”, a transmis eurodeputatul social-democrat într-o postare pe pagina de Facebook. 

Deputatul european subliniază că femeilie din România petrec mai mult timp în condiții de sănătate precară, chiar dacă trăiesc, în medie, cu cinci ani mai mult decât bărbații: „Disparitățile din cercetare indică faptul că femeile sunt adesea sub-reprezentate în studiile clinice, ceea ce duce la un risc crescut de reacții adverse și tratamente mai puțin eficiente. Este alarmant faptul că doar 1% din cercetare și inovare în sănătate, în afara oncologiei, este dedicată afecțiunilor specifice femeilor, astfel încât, am întrebat Comisia Europeană, ce măsuri concrete are pentru a extinde domeniul de cercetare.”

În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei). În acest clasament mai suntem urmați doar de Latvia și Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în 2023, respectiv 2021, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană. 

Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer, la nivel european, sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații). 

„Este imperativ să dezvoltăm politici europene ambițioase, care să asigure accesul echitabil la servicii medicale esențiale pentru toate femeile. Politicile publice pentru femei, pentru familii în general, conțin empatie și e bine să avem cât mai multe doamne în posturi cheie, așa cum este Roberta Metsola, președinta Parlamentului European”, a conchis europarlamentarul Gabriela Firea.

Necesitatea introducerii conceptului de „gender medicine” a fost reiterată și la nivel național, la nivel parlamentar. La nivelul UE, chiar și atunci când bărbații și femeile suferă de aceeași boală, femeile sunt diagnosticate, în medie, cu patru ani mai târziu decât bărbații pentru peste 700 de boli. Când implementarea programelor de screening nu este asumată și finanțată, statisticile confirmă că femeile din România mor din cauza unor forme prevenibile de cancer. Astfel, tinere, mame, surori sau bunici își pierd viața, mult prea devreme, pentru că nu au avut acces la programele de screening, sau nu au fost informate cu privire la campaniile de vaccinare care se derulează la nivel național. 

Amendamentele eurodeputatului Dan Motreanu, depuse la rezoluția privind Consolidarea zonelor rurale din UE prin intermediul politicii de coeziune, au fost aprobate astăzi de Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European. „Susțin dezvoltarea satului românesc cu ajutorul banilor europeni, printr-o alocare adaptată nevoilor reale din teren”, a declarat europarlamentarul liberal. 

Deputatul european a cerut Comisiei Europene și statelor membre să acorde o prioritate reală Planulului de Acțiune Rurală al UE: „Acesta conține măsuri precum promovarea satelor inteligente, îmbunătățirea accesului la servicii publice, sprijinirea tinerilor fermieri, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, atragerea profesioniștilor în mediul rural și combaterea sărăciei.”

De asemenea, Dan Motreanu a atras atenția că zonele rurale sunt în continuare subfinanțate și tratate secundar în politicile europene: „Am susținut sprijinirea dezvoltării satelor prin digitalizare, inițiative sociale și economice, spații de lucru moderne și atragerea de tineri și profesioniști.”

Acesta a mai solicitat o strategie europeană rurală clară, cu resurse dedicate pentru modernizarea agriculturii, sprijinirea IMM-urilor rurale, diversificare economică și lanțuri scurte de aprovizionare.

A fost propus un plan de acțiune împotriva exodului creierelor și măsuri pentru acces la terenuri agricole, locuințe, educație și finanțare.

Reducerea birocrației pentru accesarea fondurilor europene s-a regăsit printre amendamentele depuse. Totodată, Dan Motreanu a propus noi instrumente financiare pentru tinerii fermieri, femei și actorii din lanțul agroalimentar: „Am subliniat nevoia de a moderniza transportul rutier, feroviar și maritim, pentru a reduce izolarea satelor și a facilita accesul la servicii de bază.”

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, atenționează că „orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută”.

„Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută, pentru că ar anula tot ce am construit și toate speranțele pe care le mai putem avea. Am încredere că putem merge mai departe cu fruntea sus, fideli valorilor noastre social-democrate, și că putem construi, împreună, o Românie europeană, dreaptă și respectată”, a transmis europarlamentarul social-democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Partidul Socialiștilor Europeni și grupul S&D din Parlamentul European, din care face parte și Partidul Social-Democrat, și-au reafirmat luni poziția fermă și neclintită împotriva naționalismului de extremă dreapta, a populismului și extremismului în contextul în care “cetățenii români se îndreaptă spre un moment electoral crucial odată cu alegerile prezidențiale din 18 mai”.

Înaintea acestui moment decisiv pentru România și pentru Europa, liderii PES și S&D sunt convinși că “partidul membru român, PSD, alături de membrii și susținătorii săi, își vor demonstra angajamentul activ față de alternativa pro-europeană”, se arată într-un comunicat comun al socialiștilor europeni.

Liderul partidului naționalist AUR, George Simion, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, din postura de candidat pro-european independent, se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, un scrutin echivalent cu orientarea strategică a României în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Pentru calificarea în finala prezidențială, Nicușor Dan l-a devansat pe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR.

PNL și UDMR, partide afiliate la Partidul Popular European, și-au manifestat imediat susținerea pentru Nicușor Dan, însă Partidul Social-Democrat, care a decis ieșirea de la guvernare, nu și-a asumat sprijinul pentru candidatul pro-european.