Extinderea UE a fost un succes în ansamblu, însă persistă o prăpastie economică între țările membre, a subliniat miercuri vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, răspunzător pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La 20 de ani de la aderarea la UE a a 10 țări din Europa Centrală și de Est, este clar că extinderea a fost o decizie corectă ”atât din punct de vedere geopolitic, cât și economic”, a declarat comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat în cadrul emisiunii POLITICO’s Brussels Playbook, adăugând că este imperativ ca UE să acționeze rapid și în ceea ce privește aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniune.

Cu toate acestea, oficialul european a semnalat că blocul european se confruntă cu inegalități în materie de creștere și cu ”provocări în materie de competitivitate” în rândul membrilor săi actuali, care ar putea să-l afecteze pe termen lung.

”Ne aflăm în fața unei transformări verzi și digitale a economiilor noastre (…) și este foarte important ca în acest proces să nu lăsăm țări și regiuni în urmă”, a declarat Dombrovskis, în contextul celebrării a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE.

Țările europene mai bogate care încearcă să concureze cu subvențiile americane și chinezești riscă să distrugă condițiile de concurență echitabilă ale pieței unice, a adăugat el.

”Nu toate țările au posibilități egale. Țările din sud și țările din est nu vor putea să își subvenționeze companiile la fel de masiv ca Germania sau Franța”, a declarat Dombrovskis.

El a adăugat că UE ar trebui să analizeze instrumente de finanțare la nivelul întregii Uniuni pentru a proteja aceste condiții de concurență echitabilă. ”Din punctul meu de vedere, cu cât există mai multă flexibilitate în ceea ce privește ajutoarele de stat, cu atât mai multă flexibilitate trebuie să existe pentru redistribuiri prin bugetul UE”, a spus Dombrovskis.

Referindu-se la impactul geopolitic al extinderii UE, comisarul leton a afirmat că aceasta ”a făcut din UE un actor global mai puternic și mai mare. Și a plasat ferm noile state membre în cadrul lumii democratice occidentale”.

Referindu-se la țările baltice, Dombrovskis a declarat că extinderea a fost posibilă în 2004 deoarece a avut loc într-o perioadă scurtă în care Rusia era mai puțin autoritară.

”Am folosit această fereastră geopolitică de oportunitate, la scurt timp după ce ne-am recăpătat independența, în direcția integrării în UE și NATO”, a spus Dombrovskis. Dar unele țări au fost lăsate în urmă ”în zona gri, între Rusia și Occident”, a continuat el.

Dombrovskis a susținut că este important ca UE să acționeze rapid în ceea ce privește candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova de a adera la Uniune.

UE a demarat discuțiile de aderare cu cele două țări în decembrie, dar acestea așteaptă ca cele 27 de capitale europene să ajungă la un acord asupra cadrelor de negociere care stabilesc liniile directoare și principiile de bază pentru discuțiile de aderare, înainte ca negocierile să poată începe în mod oficial. Dombrovskis a susținut că, în mod ideal, acest lucru ar trebui să se realizeze până la summitul Consiliului European din iunie.

”Lumea este cu ochii pe noi. Acum nu este momentul să tergiversăm”, a spus el.

Constatând lipsa de lideri din țările din Europa Centrală și de Est la Bruxelles, el a cerut, de asemenea, ca UE să numească pe cineva din această regiune într-unul dintre posturile de conducere după alegerile europarlamentare din iunie.

Citiți și: Moldova, Ucraina și Balcanii au “fereastra istorică” de a-și lega viitorul de UE, apreciază șeful diplomației europene la 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE

Două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”: UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune

La 1 mai 2004, Uniunea Europeană a marcat cel de-al cincilea val de extindere din istoria sa cu acceptarea celui mai mare număr de țări în familia europeană: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

La trei ani distanță, în 2007, România și Bulgaria aveau să devină și ele membre, urmate în 2013 de Croația.

În contextul războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, procesul de extindere a Uniunii Europene a revenit pe lista priorităților decidenților politici. Așa se face că șefii de stat sau de guvern au hotărât în cadrul Consiliului European din octombrie 2023 că este nevoie de lansarea unui proces de reflecție privind agenda strategică a UE pentru perioada 2024-2029, cu extinderea UE printre lista de priorități.

Pentru a fluidiza și facilita aceste consultări, Comisia Europeană a oferit o bază de dialog, propunând în martie 2024 o reformă “pre-extindere” a UE, axată pe integrarea treptată a țărilor candidate în piața unică și pe un mecanism de decizie cu majoritate calificată fără a periclita interesele strategice naționale.

Parlamentarii georgieni au adoptat miercuri o nou[ legislație controversată care ar califica grupurile societății civile finanțate de Occident drept agenți străini, în pofida indignării publice în creștere și a avertismentelor repetate că această măsură ar dinamita aspirațiile țării la Uniunea Europeană, anunță Politico Europe.

În cadrul celui de-al doilea vot în plen asupra proiectului de lege, parlamentarii din această țară din Caucazul de Sud au susținut propunerile guvernului cu 83-23, deschizând calea pentru ca legea să fie adoptată în următoarele săptămâni, chiar dacă mii de persoane au protestat în fața Adunării Naționale din capitala Tbilisi.

Autoritățile au folosit spray-uri cu piper și tunuri cu apă asupra a mii de protestatari din fața parlamentului georgian.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat violențele din Tbilisi.

”Urmăresc cu mare îngrijorare situația din Georgia și condamn violențele de pe străzile din Tbilisi. Cetățenii georgieni își demonstrează atașamentul puternic față de democrație. Guvernul georgian ar trebui să țină cont de acest mesaj clar. Uniunea Europeană și-a exprimat, de asemenea, în mod clar îngrijorarea cu privire la legea privind influența străină. Poporul georgian dorește un viitor european pentru țara sa. În semn de recunoaștere a acestor aspirații, Consiliul European din decembrie a acordat Georgiei statutul de țară candidată și a stabilit o cale clară pentru deschiderea negocierilor de aderare. Ne așteptăm ca guvernul georgian să acționeze rapid cu privire la măsurile pe care s-a angajat să le ia în calitate de țară candidată. Georgia se află la o răscruce de drumuri. Ea ar trebui să mențină cursul pe drumul spre Europa”, a menționat aceasta într-un comunicat dat publicității de instituția pe care o conduce.

Președinta georgiană pro-europeană Salome Zourabichvili a lansat un apel la adresa manifestanților să ”stea departe de ușile Parlamentului”, deoarece „legea este deja adoptată prin a doua lectură”. Ea a cerut manifestanților să mențină protestul pașnic pe bulevardul central Rustaveli.

”Lupta noastră este această lege, ea se află în cadrul alegerilor, în cadrul fiecărei legi adoptate de guvern care ne îndepărtează de calea europeană”, a menționat aceasta.

Măsurile legii se vor aplica ONG-urilor, instituțiilor media și grupurilor de campanie care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate, va mai avea nevoie de un al treilea vot pentru a deveni lege.

Dar acum se așteaptă ca acest lucru să fie o formalitate, având în vedere că partidul de guvernământ Visul Georgian are majoritate și în această țară din Caucazul de Sud cutuma depunerii amendamentelor nu este des întâlnită.

Luni, comisia pentru afaceri juridice a parlamentului a dat undă verde legii după o audiere acerbă, în cadrul căreia parlamentari din opoziție au fost scoși din sală și li s-a interzis să pună întrebări din motive procedurale.

Între timp, ONG-uri și apărători ai drepturilor omului au declarat că li s-a refuzat posibilitatea de a prezenta argumente cu privire la potențialul impact al legii asupra activității lor, acuzându-l pe deputatul partidului Visul georgian și președintele comisiei, Anri Okhanashvili, că le-a ”cenzurat” vocile.

De asemenea, jurnaliștilor din mass-media online, care ar putea fi cei mai afectați de proiectul de lege, li s-a interzis accesul în parlament.

Proiectul de lege a fost propus inițial anul trecut, dar a fost retras de guvern după proteste publice de amploare și condamnări internaționale.

În timp ce Visul georgian susține că este necesar pentru a asigura transparența și pentru a proteja democrația fragilă a țării, criticii spun că proiectul de lege seamănă cu normele rusești privind ”agenții străini”, care au fost folosite pentru a închide grupurile societății civile și pentru a reprima vocile critice.

Când proiectul a fost reintrodus la începutul acestei luni, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că adoptarea proiectului de lege ar încălca termenii în baza cărora Georgiei i-a fost acordat statutul de candidat la aderarea la UE.

Marți seară, poliția a încercat să pună capăt demonstrațiilor pașnice din fața clădirii parlamentului din Tbilisi, folosind gaze lacrimogene și scuturi pentru a dispersa cu forța protestatarii.

S-a confirmat că cel puțin 63 de persoane au fost reținute, în timp ce un politician de rang înalt din opoziție a rămas cu un ochi umflat și fără dinți după ce ar fi fost bătut de ofițeri.

Ombudsmanul pentru drepturile omului al țării a acuzat autoritățile că au folosit o forță ”disproporționată” împotriva mulțimii, în timp ce Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a îndemnat partidul de guvernământ Visul georgian să se asigure că este respectat dreptul la întruniri pașnice.

Urmând exemplul Kievului, Tbilisi a decis la 3 martie 2022 să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană, angajându-se pe o cale cu sens unic a valorilor democratice.

La distanță de câteva luni, mai precis pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană a luat hotărârea de a-i oferi acestei țări din Caucaz o perspectivă de a deveni membră a Uniunii Europene, pentru ca pe 8 noiembrie 2023, să decidă recomandarea acordării statului de țară candidată, după ce a constat progresele înregistrate de Tbilisi, decizie adoptată ulterior de liderii UE la 15 decembrie 2023. 

Viitoarea preşedinţie poloneză a Consiliului Uniunii Europene, funcţie ce va fi asigurată în prima jumătate din 2025, se va concentra pe consolidarea cooperării cu SUA şi Ucraina, a anunţat miercuri preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, relatează DPA.

”Ar trebui să organizăm două summituri europene în Polonia pentru a evidenţia cele mai importante elemente ale dezvoltării Europei pentru viitor”, a declarat Duda într-un discurs pentru celebrarea a 20 de ani de la aderarea Poloniei la UE, potrivit Agerpres.

El a precizat că primul summit ar urma să se concentreze pe relaţiile dintre UE şi SUA, iar al doilea va fi dedicat reconstrucţiei Ucrainei, ţară atacată de Rusia în mod nejustificat şi neprovocat în februarie 2022.

Această abordare a lui Duda, care s-a aflat recent la New York pentru o întâlnire cu candidatul republican și ex-președintele Donald Trump, reprezintă o reconfirmare a poziției exprimate în februarie 2023, la un an de la invazia rusă în Ucraina, când l-a găzduit la Varșovia pe președintele american Joe Biden, căruia i-a transmis că președinția Poloniei la Consiliul UE din 2025 va avea deviza consolidării legăturii transatlantice.

Polonia va asigura președinția Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, după președinția Ungariei lui Viktor Orban.

Susţinătoare fermă a Kievului, Polonia doreşte să vadă progrese în procesul de aderare a Ucrainei la UE.

Andrzej Duda este apropiat de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune care a condus guvernul polonez până la alegerile de anul trecut. Centristul Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a devenit prim-ministru în luna decembrie.

La 1 mai 2004, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Malta şi Cipru au aderat la Uniunea Europeană.

”Prezenţa noastră în UE a contribuit la dezvoltarea dinamică a Poloniei în ultimii 20 de ani într-o manieră care nu poate fi supraestimată”, a spus Duda, citat de agenţia de presă PAP.