Connect with us

U.E.

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

Published

on

© pes.eu

În ajunul Summitului Social de la Porto, social-democrații au organizat o întrevedere pentru a stabili o agendă ambițioasă pentru drepturile sociale.

Potrivit unui comunicat al PES, prim-miniștrii, membri ai Parlamentului European, sindicaliști și muncitori din sectoare esențiale au participat la un eveniment hibrid intitulat ”De la Göteborg la Porto: Calea către o Europă socială” în cadrul căruia au discutat despre punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.

Prin intermediul acestui pilon, social-democrații depun eforturi pentru a pune capăt sărăciei în rândul copiilor, inegalității de gen și deceselor la locul de muncă, asigurând în același timp locuri de muncă decente, salarii echitabile și ”dreptul cetățenilor de a se deconecta”.

Așadar, Summitul Social de la Porto, convocat de premierul Antonio Costa, reprezintă oportunitatea de a pune Europa pe o cale mai echitabilă.

”Porto (n.r. summitul social) va reprezenta un punct de cotitură pentru Europa: oamenii trebuie să reprezinte o prioritate, dincolo de PIB, deoarece creșterea economică contează doar dacă îmbunătățește viața de zi cu zi a oamenilor. Nu există loc mai bun decât Portugalia pentru a arăta că o criză poate fi rezolvată prin solidaritate. După ani de austeritate, pandemia de COVID-19 a scos la iveală adevărul: doar politici sociale puternice pot contribui la înfruntarea crizei. Avem nevoie de o plasă socială pentru a scoate milioane de europeni din sărăcie și pentru a asigura salarii decente pentru așa-numiții muncitori săraci. Nu este posibil ca un copil din patru în UE să fie expus riscului de excluziune socială. Și trebuie să oferim sprijin pentru acei muncitori ale căror afaceri mici au fost afectate de restricțiile impuse ca urmare a pandemiei. Sper că liderii vor asculta apelul Summitului Social de la Porto și vor da un nou impuls drepturilor sociale”, a transmis președintele Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe García.

La rândul său, președintele PES, Serghei Stanișev, a subliniat că Summitul Social de la Porto ”reprezintă următorul mare pas pentru a asigura drepturi sociale puternice despre care credem că ar trebui să le aibă toți cetățenii. Prim-ministrul Costa a readus Europa socială în fruntea agendei. De la proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale, în urma evenimentului organizat de premierul Stefan Löfven la Göteborg, am cerut ca acest pilon să fie tradus în politici concrete pentru cetățeni. Comisarul european Nicolas Schmit a avansat acest lucru prin planul de acțiune al Comisiei. Iar acum, acest summit reprezintă o oportunitate de a face noi pași. Criza COVID-19 a scos la iveală inegalitățile din societățile noastre. A evidențiat importanța serviciilor publice, efectele subfinanțării, necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă și multe altele. Acum, luptăm din greu pentru a depăși această criză, dar odată depășită, nu ne putem întoarce la <<business as usual>>. Summitul din Porto trebuie să deschidă calea către o Europă mai dreaptă și mai echitabilă pentru toți”, a precizat Stanișev.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii martie agenda ambițioasă pentru realizarea unei Europe sociale puternice, axate pe locuri de muncă și competențe adaptate exigențelor viitorului, și deschide calea către o redresare socioeconomică echitabilă, rezilientă și favorabilă incluziunii.

Planul propune, de asemenea, obiective principale în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030.

Este o ocazie pentru Europa să își actualizeze cadrul de reglementare în domeniul social, integrând totodată cu succes transformările determinate de noile evoluții societale, tehnologice și economice și de consecințele socioeconomice ale pandemiei.

Obiectivele UE pentru concretizarea unei ambiții comune până în 2030

Planul de acțiune stabilește trei obiective principale pe care UE trebuie să le îndeplinească până în 2030:

  1. cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
  2. cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare;
  3. numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puțin 15 milioane.

Noile obiective principale pentru 2030 sunt compatibile cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și susțin ambiția comună de a realiza o Europă socială puternică. Aceste obiective, împreună cu un tablou de bord social revizuit, îi vor permite Comisiei să monitorizeze progresele statelor membre în cadrul semestrului european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Published

on

© EU Climate Action/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, informează comunicatul oficial.

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Este necesar ca sectorul agricol să contribuie la dezideratul Uniunii privind o mai bună protecție a mediului, însă pentru atingerea acestor obiective nu trebuie sacrificate întregi sectoare de activitate, firme sau locuri de muncă, a atenționat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu în contextul dezbaterilor și adoptării unei rezoluții în Parlamentul European privind Strategia “De la fermă la consumator”. 

“Sunt de acord că este necesar ca sectorul agricol să contribuie la dezideratul Uniunii privind o mai bună protecție a mediului și asigurarea unei vieți cât mai sănătoase pentru toți cetățenii. Și este adevărat că agricultura are un rol important, de la calitatea alimentelor până la reducerea cantității de poluanți eliberați în mediul înconjurător. Nu sunt însă de acord ca pentru atingerea acestor obiective să sacrificăm întregi sectoare de activitate, firme sau locuri de muncă”, a afirmat Marinescu, într-o contribuție scrisă la dezbaterea asupra raportului Farm to Fork Strategy ce a avut loc săptămâna trecută în sesiunea plenară a Parlamentului European.

El a indicat că “nu poate susține un raport inițiativă proprie a PE, precum raportul De la fermă la consumator, care impune fermierilor numeroase restricții fără a avea la bază studii serioase care să identifice efectele acestor măsuri și pornind de aici să propună soluții reale și adecvate“.

“Deja avem o criză energetică, în mare parte cauzată de lipsa de realism a pachetului Pregătiți pentru 55%. Sunt convins că nimeni nu își dorește și o criză alimentară, cauzată de impunerea restricțiilor de mediu fără o analiză serioasă”, a subliniat eurodeputatul

Marinescu a mai spus că nu poate fi impusă obligativitatea reducerii pesticidelor fără termene clare și perioade tranzitorii, nu poate fi rezervată cel puțin 10% din suprafața agricolă pentru peisajul cu diversitate ridicată fără măsuri compensatorii și nu pot fi reduse abrupt efectivele fermelor de animale fără a asigura stabilitatea aprovizionării pieței europene.

Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluție prin care salută Strategia “De la fermă la consumator” și subliniază că este important să producem alimente sănătoase în mod sustenabil. Rezoluția a trecut cu 452 voturi pentru, 170 împotrivă și 76 abțineri.

Miza este atingerea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv a celor referitoare la climă, biodiversitate, poluare zero și sănătate publică.

Eurodeputații au subliniat că este nevoie de o sustenabilitate crescută în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente. Ei au reiterat că noi toți – de la fermieri la consumatori – avem un rol de jucat în acest demers. Eurodeputații doresc o garanție că fermierii pot câștiga o cotă-parte echitabilă din profitul asociat alimentelor produse sustenabil. Astfel, ei îndeamnă Comisia să depună mai multe eforturi – inclusiv prin adaptarea normelor referitoare la concurență – pentru a întări poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească legislația privind calitatea vieții animalelor de fermă

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, consideră că Executivul european ar trebui să îmbunătățească legislația UE privind calitatea vieții animalelor de fermă.

”Directivele europene privind găinile ouătoare, porcinele și vițeii au permis introducerea de schimbări pozitive structurale în ceea ce privește modul de creștere a animalelor. În același timp, directiva generală și directiva privind puii de carne au avut un impact redus asupra calității vieții animalelor de fermă. Proiectul de raport pe care l-am votat astăzi in Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European invită Comisia să îmbunătățească aceste directive. Nu dorim o reglementare mai strictă, ci obiective și indicatori mai clari. Va rămâne astfel mai puțină marjă de interpretare, iar directivele vor putea fi implementate uniform în toate statele membre”, a precizat eurodeputatul român, membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Legislativul european.

În acest context, Comisia Europeană a fost invitată să propună ”un cadru comunitar pentru etichetarea voluntară a calității vieții animalelor, realist din punct de vedere tehnic. În prezent, sistemele de etichetare legate de calitatea vieții animalelor diferă de la țară la țară, sunt toate voluntare și includ aspecte precum trasabilitatea, sustenabilitatea și sănătatea.”

Dan Motreanu consideră că ”măsurile noi, chiar voluntare, trebuie însoțite de stimulente financiare suplimentare din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).”

”Investițiile în îmbunătățirea calității vieții animalelor duc la costuri de producție mai ridicate pentru fermieri. De aceea, sprijinul financiar sau profitul economic de pe piață sunt esențiale pentru a permite crescătorilor să investească în îmbunătățirea calității vieții animalelor”, a completat acesta.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA24 mins ago

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

ROMÂNIA29 mins ago

Eurostat: Româncele de peste 50 ani, printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI48 mins ago

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Dan Motreanu56 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească legislația privind calitatea vieții animalelor de fermă

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană investește 1,5 miliarde de euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate pentru a stimula tranziția verde a Europei

GENERAL2 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

U.E.4 hours ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

GENERAL2 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA22 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA23 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending