Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus înființarea unui sistem european de apărare antiaeriană, după modelul sistemului israelian “Iron Dome”, în timpul unui interviu acordat în această dimineață postului Sky TV, relatează dpa, preluat de Agerpres. Mitsotakis a subliniat necesitatea unei strategii de apărare unificate în întreaga Europă pentru a se proteja împotriva unor potențiale amenințări.

În timpul apariției sale în mass-media, Mitsotakis și-a expus viziunea privind un sistem european de apărare aeriană care să acopere toate țările europene, similar cu “Iron Dome” israelian. El a subliniat importanța utilizării colective a resurselor europene pentru a asigura capacități de apărare aeriană pentru fiecare stat membru, independent de bugetele naționale.

Ministrul apărării, Nikos Dendias, a reluat declarațiile lui Mitsotakis, subliniind urgența implementării unui astfel de mecanism de apărare în Grecia și în întreaga Europă. Dendias a evidențiat necesitatea de a ne pregăti pentru potențiale atacuri la scară largă care implică drone și rachete, subliniind importanța strategiilor proactive de apărare.

Deși a recunoscut că dezvoltarea unui astfel de program va necesita timp, Dendias a precizat că în programul bugetar al țării până în 2030 au fost alocate fonduri pentru susținerea acestei inițiative. Acest lucru indică un angajament pe termen lung pentru consolidarea capacităților de apărare aeriană atât pe plan intern, cât și în contextul european mai larg.

Stabilitatea financiară în zona euro a beneficiat de îmbunătățirea perspectivelor economice, cu o inflație în scădere constantă și o revenire a încrederii investitorilor, potrivit raportului privind stabilitatea financiară pentru luna mai 2024, publicat astăzi de Banca Centrală Europeană. Cu toate acestea, perspectivele rămân fragile, întrucât posibilitatea unor șocuri economice și financiare este ridicată într-un mediu caracterizat de un grad ridicat de incertitudine geopolitică și în materie de politici la nivel mondial.

„Riscurile geopolitice continuă să umbrească perspectivele privind stabilitatea financiară”, a declarat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos. „Deși condițiile de stabilitate financiară s-au îmbunătățit în concordanță cu reducerea riscurilor de recesiune și cu scăderea inflației, rămâne esențial să consolidăm în continuare reziliența sistemului financiar în contextul incertitudinilor economice și geopolitice la nivel mondial.”

Piețele financiare rămân vulnerabile la noi șocuri negative. Deși așteptările privind relaxarea politicii monetare au stimulat optimismul în evaluarea riscurilor de către investitori, sentimentul s-ar putea schimba rapid. De exemplu, un stres geopolitic acut ar putea declanșa volatilitatea, creând potențialul unor reacții de piață supradimensionate, care ar putea fi amplificate de instituțiile nebancare cu fragilități structurale de lichiditate.

Condițiile financiare restrictive continuă să testeze rezistența unei cohorte de gospodării, firme și guverne vulnerabile din zona euro. La nivel agregat, ratele datoriei în raport cu PIB-ul gospodăriilor și firmelor din zona euro au scăzut sub nivelurile anterioare pandemiei, ceea ce contribuie la atenuarea preocupărilor legate de sustenabilitatea datoriei. În același timp, se preconizează că datoria suverană se va stabiliza la niveluri mai ridicate decât înainte de pandemie, ceea ce face ca finanțele publice să fie mai vulnerabile la șocuri negative. În general, costurile aferente plății datoriilor ar putea crește în continuare în toate sectoarele economice, deoarece datoriile care ajung la scadență continuă să fie reevaluate la ratele dobânzilor actuale, semnificativ mai mari. Între timp, piețele imobiliare sunt în curs de scădere. Segmentul comercial, în special, continuă să cunoască o corecție substanțială a prețurilor și nu pot fi excluse noi scăderi. În schimb, piețele proprietăților rezidențiale dau unele semne de stabilizare după ceea ce a fost până acum o corecție ordonată a prețurilor.

Băncile din zona euro au rămas stabile, dar evaluările slabe ale băncilor sugerează că investitorii sunt preocupați de durabilitatea profitabilității acestora. Provocările pentru băncile din zona euro pot proveni din trei surse. În primul rând, cresc îngrijorările cu privire la calitatea activelor bancare, având în vedere semnele de creștere a pierderilor în unele portofolii de credite care sunt mai sensibile la încetinirile ciclice, în special în cazul creditelor imobiliare comerciale. În al doilea rând, costurile de finanțare a băncilor par să rămână ridicate, chiar dacă ratele de politică monetară încep să scadă. Și, în al treilea rând, veniturile băncilor ar putea fi diminuate pe măsură ce veniturile din exploatare slăbesc din cauza creșterii încă reduse a împrumuturilor și a veniturilor mai mici din împrumuturile cu rată variabilă.

În general, sistemul bancar din zona euro este bine echipat pentru a face față acestor riscuri, având în vedere pozițiile solide de capital și de lichiditate. Pentru a menține și a consolida reziliența băncilor într-un mediu macrofinanciar incert, este recomandabil ca autoritățile macroprudențiale să mențină amortizoarele de capital existente pentru a se asigura că acestea sunt disponibile pentru bănci în cazul unor evoluții nefavorabile, împreună cu măsuri bazate pe debitori care să asigure standarde solide de creditare. Punerea în aplicare a unui cadru macroprudențial cuprinzător pentru entitățile nebancare și o supraveghere mai integrată la nivelul UE a acestor entități ar juca un rol important în atenuarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Un sector financiar nebancar rezilient ar sprijini progresul către o uniune a piețelor de capital în Europa, contribuind la asigurarea faptului că instituțiile nebancare oferă o sursă stabilă de finanțare pentru economia reală pe parcursul ciclului.

Ambasadorii țărilor membre la UE au convenit miercuri, în principiu, să includă patru instituții media rusești pe lista sa de sancțiuni, acuzându-le de propagandă, a declarat comisarul european pentru valori și transparență Vera Jourova pe platforma de socializare X, conform Reuters. 

”Patru rețele de propagandă cu legături cu Kremlinul (au fost) adăugate pe lista de sancțiuni: Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestija și Rossiyskaya Gazeta”, a spus Jourova, care a completat că va fi interzisă, în egală măsură, finanțarea de către Rusia a mass-mediei, organizațiilor neguvernamentale și partidelor politice din UE.

‼️Another sanctions package against #Russia approved at Coreper today!

4 #Kremlin-linked propaganda networks added to the sanctions list: Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestija and Rossiyskaya Gazeta.

Ban on Russian funding of EU media, NGOs and political parties.

— Věra Jourová (@VeraJourova) May 15, 2024

Ambele măsuri fac parte din cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia pe scară largă în Ucraina, declașantă în februarie 2022, potrivit unui document pe care Reuters l-a consultat săptămâna trecută.

Uniunea Europeană a luat deja măsuri similare împotriva Russia Today și Sputnik, care și-au pierdut dreptul de difuzare în UE.

În ceea ce privește instituțiile media rusești recent adăugate pe lista sancțiunilor, blocul european nu a precizat care sunt măsurile pe care le va aplica.

Decizia vine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europene, care urmează să aibă loc în perioada 6-9 iunie, și arată hotărârea Bruxelles-ului de a contracara dezinformarea, fenomen care a căpătat amploare. 

Să nu uităm că la sfârșitul lunii martie, premierul belgian Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a dezvăluit că membri ai Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă. 

Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și ale cărei tentacule erau întinse până în Parlamentul European.

Potrivit publicaţiei Denik N, responsabili politici europeni ce cooperează cu site-ul Voice of Europe, care a publicat apeluri ale unora dintre ei pentru încetarea ajutorării Ucrainei, au fost plătiţi din fonduri ruse, care au finanţat de asemenea campanii pentru viitoarele alegeri europene.

Conștient de acest pericol, Parlamentul European a adoptat deja noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine.