Preşedintele francez Emmanuel Macron a indicat vineri la Lisabona că are în vedere o Europă construită în trei cercuri în următorii 10-15 ani, cu Franţa chemată să facă parte din ţările cele mai integrate, un cerc supranumit de liderul de la Elysee drept „inima reactorului”, dar și cu un cerc care să regăsească o Europă largă, mai puțin integrată, și din care să facă parte și Turcia și Rusia, informează AFP.
Întrebat despre viziunea sa asupra Europei în cursul unei „consultări cetăţeneşti”, alături de premierul portughez Antonio Costa, şeful statului francez a apreciat că arhitectura continentului va evolua în următorii ani prin trei cercuri, relatează Agerpres.
Cercul 1: O Europă largă, mai puțin integrată decât UE
Propunerea lui Macron este distinctă de logica dezbaterilor din ultimii ani privind o Europă cu geometrie variabilă și cu cercuri concentrice în care a fost propusă o Uniune cu mai multe viteze, a celor care avansează mai rapid în procesul de integrare europeană. Ideea președintelui francez, care a mai lansat propuneri similare precum ”inițiativa europeană”, în septembrie 2017, la Sorbona, creează un prim cerc, separat ca spațiu unic de reglementare de UE.
„Văd un cerc larg care poate fi dincolo de cei 27, ceva între Uniunea Europeană şi actualul Consiliul al Europei”, care va forma o „Europă largă, mai puţin integrată decât UE, dar foarte exigentă faţă de valorile sale”, a spus el.
Acest cerc va conta „fie în cadrul său, fie prin acorduri strânse de asociere, pe Turcia şi Rusia”, întrucât „dacă vrem pace trebuie să stabilizăm aceste două puteri”, a apreciat liderul francez.
Cercul 2: Fixat între actuala Uniunea Europeană și zona euro
Cel de-al doilea cerc va fi „fără îndoială undeva între actuala Uniune Europeană şi zona euro”, potrivit lui Macron.
Acesta va reprezenta o „piaţă unică puternică, cu o politică de suveranitate, comercială, de cercetare, inovare” şi cu o „adevărată libertate de circulaţie în cadrul său”.
Cercul 3: „Inima reactorului”
Al treilea cerc va fi „inima reactorului”, cu „o monedă comună, o piaţă a muncii mult mai integrată” şi cu o „adevărată convergenţă socială”. Ţările din componenţa sa vor „merge mai departe de logica zonei euro”, a apreciat preşedintele francez, sugerând că şi-ar dori ca Franţa să facă parte din acest cerc.
„Inima reactorului” indică nivelul superior al integrării europene așa cum și-o imaginează președintele francez.
În cursul dezbaterii, la care au participat circa 500 de persoane, între care numeroşi tineri, Emmanuel Macron a apreciat că destinul Europei se va juca în următorii cinci: „fie reformăm în profunzime Europa, fie acceptăm status quo-ul şi dezintegrarea sa treptată”.
Ambiția reformării Uniunii Europene și a aprofundării integrării europene a devenit o preocupare principală în ultimii ani. După referendum privind ieșirea Marii Britanii din UE, țările membre au lansat un amplu proces de reflecție la Bratislava în 2016 și la Roma în 2017, dar și prin viziuni instituționale precum Cartea Albă a Comisiei Europene cu cele cinci scenarii ale integrării.
Până în prezent, actualul președinte al Franței s-a distins în galeria liderilor europeni prin multiple propuneri pentru reformarea Uniunii Europene, de la adoptarea unui buget comun pentru zona euro la înființarea poziției unui ministru european de finanțe, până la anunțarea unei inițiative europene în care singura cale care va asigura viitorul este dată de reconstrucția unei Europe suverane, unite și democratice.
.
