Connect with us

U.E.

De Ziua Europei, președintele Franței Emmanuel Macron evocă ”spiritul european de a îndrăzni și de a acționa pentru viitor” de acum 70 de ani: Europa a fost creată pentru a depăși crizele, ieri, astăzi și mâine

Published

on

Emmanuel Macron, președintele Franței – stat al cărui fost ministru de externe, Robert Schuman punea la 9 mai 1950 piatra de temelie a construcției europeane prin declarația care avea, în timp, să îi poarte numele – a făcut apel într-un mesaj însuflețit la ”spiritul european” care a dus la fondarea Uniunii Europene de astăzi, pentru a depăși această perioadă critică provocată de criza COVID-19. 

”Europa a fost creată pentru a depăși crizele, de ieri, de astăzi și de mâine. Să îndrăznească, să se reinventeze, să ne unească și să acționeze pentru viitor. Acesta este spiritul european de care avem nevoie astăzi”, a transmis Emmanuel Macron într-un mesaj video postat pe pagina Consiliului European, în contextul în care, din cauza pandemiei de coronavirus, ceremoniile de marcare a acestui eveniment istoric s-au mutat în online. 

Luna martie are o puternică încărcătură simbolico-istorică pentru cetățenii Europei, un continent marcat în secoul trecut de două conflagrații mondiale.

La 8 mai 1945, Germania nazistă capitula în fața Aliaților, într-un moment ce simboliza Ziua Victoriei sau sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa și începutul unei noi ere.

La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe la acea vreme, ce avea să devină primul președinte al instituției care a precedat Parlamentul European, era protagonistul declarației, ce astăzi îi poartă numele, care prevedea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului (CECO). Membrii noului organism urmau să își gestioneze împreună cele două resurse.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), înfiinţată la acea vreme de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Cu un an în urmă, Sibiul a fost pentru o zi locul de întâlnire al celor mai puternici oameni din Europa, cei 27 de premieri, președinți, alături lideri de la Bruxelles adoptând declarația de la Sibiu, un document în 10 puncte, reprezentând 10 promisiuni față de cetățenii europeni. Astfel liderii europeni se angajau să protejeze ”modul de viață european, democrația și statul de drept”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Belarus: Miniștrii de externe din țările UE au amânat decizia sancțiunilor până la summitul liderilor europeni. România susține că “sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând”

Published

on

© European Union 2020

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat luni că sancțiunile în ce privește situația din Blearus trebuie să intre în vigoare cât mai curând și a avertizat că orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, precedată de o întrunire informală cu candidata opoziției Svetlana Tihanovskaia la alegerile din Belarus, și care a avut pe agendă relațiile externe ale UE, inclusiv situațiile din Belarus și din estul Mării Mediterane, relațiile UE-China și UE-Africa, precum și cazul Navalnîi.

Vorbind într-o conferință de presă după reuniune, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a spus că statele membre ale UE au discutat problema sancțiunilor în privința situației din Belarus, însă o decizie nu a putut fi convenită, nefiind întrunită unanimitatea.

“Deși există o voință clară pentru sancțiuni, nu a fost posibil să facem asta pentru că unanimitatea nu a fost întrunită. Problema va trebui discutată de șefii de stat sau de guvern la Consiliul European din această săptămână”, a spus Înaltul Reprezentant al UE, precizând însă că statele membre sunt ferme în decizia lor de a nu-l recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept președinte al Belarusului.

Joi și vineri, cei 27 de șefii de stat sau de guvern din UE se vor întruni la Bruxelles pentru un Consiliu European special consacrat relațiilor externe, îndeosebi situației din estul Mării Mediterane și a diferendului maritim între Grecia și Turcia și situației din Belarus. 

Bogdan Aurescu: Sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând

În ce privește țara noastră,  “ministrul român a transmis solidaritatea României cu societatea civilă din Belarus, care își apără drepturile, în ciuda represiunilor. A subliniat că sancțiunile trebuie să intre în vigoare cât mai curând, în conformitate cu cele discutate și agreate la reuniunea Gymnich de la Berlin, orice întârziere în adoptarea acestora riscând să aducă cu sine evoluții nedorite“, se arată într-un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, “ministrul Bogdan Aurescu a menționat sprijinul acordat deja de România pentru societatea civilă și mass-media independentă din Belarus și a subliniat necesitatea continuării asistenței UE pentru acestea. A informat asupra susținerii părții române pentru o misiune OSCE de facilitare a dialogului național. A reiterat prezentarea Declarației Comune de astăzi a Președinților României, Poloniei și Lituaniei privind Belarus, accentuând asupra nevoii unei susțineri de către UE prin elaborarea unui pachet de asistență economică pentru Belarus – astfel cum se propune în Declarația Comună“, mai arată sursa citată.

Înaintea reuniunii, a avut loc, la invitația Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, un mic dejun informal cu Svetlana Tihanovskaia, reprezentant de marcă al opoziției din Belarus. Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat îngrijorarea părții române cu privire la încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către autorități. A arătat că Belarus trece printr-o perioadă de transformări pe calea modernizării și democratizării, iar această evoluție trebuie să se bucure de întreaga susținere a UE și a statelor membre. De asemenea, a exprimat susținerea pentru adoptarea sancțiunilor împotriva celor vinovați de fraudarea alegerilor și represiunea contra manifestanților pașnici. Totodată, a prezentat textul Declarației Comune a Președinților României, Poloniei și Lituaniei adoptată în această dimineață, care propune un pachet cuprinzător de asistență economică pentru un Belarus democratic din partea UE – o contribuție concretă și utilă la dezbaterea despre modalitățile de susținere a procesului de democratizare din Belarus.

În context, lidera opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia le-a cerut statelor membre ale Uniunii Europene să boicoteze financiar guvernul de la Minsk

În cadrul reuniunii, în intervenția sa la punctul “Afaceri curente”, ministrul Bogdan Aurescu a abordat mai întâi tensiunile din Mediterana de Est. Astfel, a reiterat apelul la detensionare și dezescaladare și a susținut eforturile diplomatice ale Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, ale Președintelui Consiliului European și ale Germaniei în scopul reluării dialogului direct. A pledat pentru o abordare echilibrată care să permită crearea spațiului politic pentru negocieri.

Citiți și România, scrisoare către Înaltul Reprezentant al UE privind otrăvirea lui Navalnîi. Bogdan Aurescu pledează pentru “eventuale sancțiuni” UE împotriva Rusiei

Referitor la relațiile UE-Rusia, șeful diplomației române a abordat cazul Navalnîi, ministrul Bogdan Aurescu evidențiind necesitatea ca UE să solicite Rusiei să-și asume responsabilitatea de a asigura o investigație imparțială, transparentă și cuprinzătoare a cazului și să coopereze deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice. Ministrul Aurescu s-a alăturat celorlalți miniștri care au arătat că este util ca UE să adopte o poziție activă cu privire la acest subiect și să examineze posibilitatea de a adopta eventuale măsuri restrictive, dacă va fi necesar.

Miniștrii de externe europeni au dezbătut și alte subiecte de actualitate, precum situația din Liban, relațiile UE-China, situația din Hong Kong și situația din Venezuela.

Totodată, au avut discuții pe tema situației din Libia, a viitorului relațiilor Uniunea Europeană-Uniunea Africană și a evoluțiilor din Belarus.

În ceea ce privește Libia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unității UE privind dosarul libian, pe toate componentele sale. România susține eforturile ONU și ale Germaniei de mediere în cadrul dosarului, ministrul Aurescu apreciind necesară folosirea ferestrei de oportunitate generate de acordul de încetare a focului, care reprezintă o etapă către trecerea spre discuții politice de substanță, de natură să ducă la o soluționare durabilă a conflictului.

Referitor la relațiile UE-Uniunea Africană, poziția părții române este în sensul încheierii unui Acord Post-Cotonou modern și ambițios. Este, de asemenea, necesară consolidarea și adaptarea strategiei de comunicare față de Africa, ținând cont de faptul că UE este cel mai mare donator pentru Africa.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii de externe au dezbătut relațiile UE cu vecinătatea sudică. Poziția părții române este că discuția pe acest subiect este oportună, la aniversarea a 25 de ani de la lansarea Procesului Barcelona, dar și în contextul adoptării Instrumentului de Dezvoltare și Cooperare Internațională (NDICI). De altfel, regiunea se confruntă cu provocări complexe, sprijinul UE fiind esențial. Viitorul relațiilor cu regiunea ar trebui să țină cont de cele mai urgente preocupări ale vecinătății sudice, instabilitatea și insecuritatea care afectează o serie de state ale regiunii având un impact negativ și asupra UE. De asemenea, identificarea modalităților de revitalizare a parteneriatului cu regiunea trebuie să ia în calcul impactul pandemiei de COVID-19, cu accent prioritar pe refacerea economiilor din vecinătatea sudică prin utilizarea mecanismelor și instrumentelor financiare existente.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii

Published

on

©European Commission/ Twitter

Comisia a adoptat luni o versiune revizuită a Orientărilor privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii după 2021 („Orientările privind ETS”). Acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, odată cu începerea noii perioade de comercializare din cadrul ETS, și vor înlocui orientările anterioare, adoptate în 2012.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, controlul UE în materie de ajutoare de stat joacă un rol important în ceea ce privește asigurarea faptului că Europa își îndeplinește obiectivele prevăzute în Pactul verde.

Comisia Europeană consideră că, pentru a profita pe deplin de avantajele oferite de fondurile publice limitate, este esențial ca normele privind ajutoarele de stat să își aducă în continuare contribuția. Acest lucru înseamnă asigurarea faptului că banii publici nu elimină cheltuielile private și menținerea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică, reducând totodată la minimum costurile suportate de contribuabili.

Orientările privind ETS vizează reducerea riscului de ”relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situație în care întreprinderile își mută producția în țări din afara UE cu politici mai puțin ambițioase privind clima, ceea ce duce la o activitate economică mai scăzută în UE și nu permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

În special, orientările le permit statelor membre să compenseze întreprinderile din sectoarele expuse riscurilor pentru o parte din prețurile mai mari ale energiei electrice care rezultă din semnalele privind prețul carbonului create de EU ETS (așa-numitele ”costuri indirecte ale emisiilor”).

În același timp, supracompensarea întreprinderilor ar risca să fie incompatibilă cu semnalele privind prețul create de EU ETS pentru a promova o decarbonizare a economiei care să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor și ar risca să genereze denaturări nejustificate ale concurenței pe piața unică.

În acest context, Orientările revizuite privind ETS:

  1. vor direcționa ajutoarele numai către sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte ridicate ale emisiilor și a expunerii semnificative a acestora la comerțul internațional. Pe baza unei metodologii obiective, sunt eligibile 10 sectoare și 20 de subsectoare (comparativ cu 14 sectoare și 7 subsectoare, în temeiul orientărilor anterioare);
  2. vor asigura o rată de compensare stabilă de 75 % în noua perioadă (redusă de la 85 %, cât era la începutul perioadei anterioare de comercializare din cadrul ETS) și vor exclude compensațiile pentru tehnologiile ineficiente, pentru a stimula în continuare întreprinderile să fie eficiente din punct de vedere energetic, și
  3. vor condiționa acordarea compensării de depunerea de către întreprinderile în cauză a unor eforturi suplimentare de decarbonizare, cum ar fi respectarea recomandărilor efectuate în urma auditului privind eficiența lor energetică.

De asemenea, orientările țin seama de particularitățile întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în conformitate cu Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, prin exceptarea acestora de la noua cerință privind condiționalitatea, în vederea limitării sarcinii lor administrative.

În conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, Comisia a finalizat o analiză amplă și o evaluare a impactului, efectuate cu sprijinul unui consultant extern. În acest context, Comisia a organizat numeroase consultări, inclusiv o consultare publică bazată pe un chestionar și o consultare specifică, pentru a colecta contribuțiile sectoarelor interesate. De asemenea, în cadrul unei consultări publice desfășurate în perioada 14 ianuarie-­10 martie 2020, Comisia a solicitat opiniile părților interesate relevante cu privire la orientările revizuite. 

În prezent, Comisia evaluează și revizuiește și alte orientări privind ajutoarele de stat, inclusiv Orientările privind ajutoarele de stat pentru energie și mediu, pentru a se asigura că acestea sunt pe deplin aliniate cu obiectivele verzi și digitale ale Comisiei.

Continue Reading

S&D

Miniștrii afacerilor europene din PES solicită un ”mecanism puternic privind statul de drept”: Respectul pentru democrație și statul de drept trebuie să fie în centrul strategiei de redresare

Published

on

©pes.eu

Viitorul bugetul multianual pentru perioada 2021-2027 și planul de redresare a UE trebuie să promoveze și sporească respectul pentru statul de drept, au transmis luni miniștrii afacerilor europene din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni, reuniți în format de videoconferință.

Potrivit unui comunicat al PES, aceștia au discutat și despre situația tensionată din Mediterana de Est și evoluțiile politice din Belarus și au convenit că este nevoie de o abordare comună privind diferitele restricții de călătorie reimpuse de unele state membre în contextul unei recrudescențe a epidemiei COVID-19 pe continentul european.

”Europa nu mai trebuie să tolereze încălcarea drepturilor omului. Cetățenii merită să trăiască în societăți unde există independența justiției, libertatea presei, fără a se teme de acte de violențe împotriva lor sau a celor dragi. Respectul pentru democrație și statul de drept trebuie să fie chintesența planului de redresarea a Europei. (…) Avem nevoie de un mecanism puternic privind statul de drept pentru ne asigura că fondurile europene sunt folosite corect. Acest lucru nu ar trebui să fie negociabil”, a transmis președintele întâlnirii și ministru finlandez al Afacerilor Europene, Tytti Tuppurainen.

Miniștrii PES au convenit să se coordoneze înainte de reuniunea Consiliul Afaceri Generale (CAG), care va avea loc înaintea summitului Consiliului European, din 24-25 septembrie, unde șefii de stat sau de guvern vor discuta, între altele despre situația din Mediterana de Est și evoluțiile din Belarus, precum și relația UE-Rusia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending