Connect with us

U.E.

Decizie oficială: Consiliul UE a actualizat lista țărilor pentru care ar trebui eliminate restricțiile de călătorie, precum SUA

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei revizuiri în conformitate cu recomandarea privind ridicarea treptată a restricțiilor temporare pentru călătoriile neesențiale în Uniunea Europeană, Consiliul UE a actualizat vineri lista țărilor, a regiunilor administrative speciale și a altor entități și autorități teritoriale pentru care ar trebui ridicate restricțiile de călătorie, informează comunicatul oficial. 

După cum se stipulează în recomandarea Consiliului, această listă va continua să fie revizuită la fiecare două săptămâni și, după caz, actualizată.

Pe baza criteriilor și condițiilor stabilite în recomandare, începând cu 18 iunie 2021, statele membre ar trebui să ridice treptat restricțiile de călătorie la frontierele externe pentru rezidenții următoarelor țări terțe:

  • Albania
  • Australia
  • Israel
  • Japonia
  • Liban
  • Noua Zeelandă
  • Republica Macedonia de Nord
  • Rwanda
  • Serbia
  • Singapore
  • Coreea de Sud
  • Tailanda
  • Statele Unite ale Americii
  • China , sub rezerva confirmării reciprocității 

Tot în acest sens, Uniunea Europeană a dat undă verde miercuri introducerii Statelor Unite pe lista ţărilor terţe ai căror călători, chiar şi nevaccinaţi împotriva COVID-19, pot intra pe teritoriul UE. 

Restricțiile de călătorie ar trebui, de asemenea, să fie ridicate treptat pentru regiunile administrative speciale ale Chinei, Hong Kong și Macao. Condiția de reciprocitate pentru aceste regiuni administrative speciale a fost eliminată.

De asemenea, în categoria entităților și autorităților teritoriale care nu sunt recunoscute ca state de cel puțin un stat membru, restricțiile de călătorie pentru Taiwan ar trebui ridicate treptat.

În sensul prezentei recomandări, rezidenții din Andorra, Monaco, San Marino și Vatican ar trebui să fie considerați rezidenți ai Uniunii Europene.

Criteriile pentru determinarea țărilor terțe pentru care ar trebui să fie ridicată actuala restricție de călătorie au fost actualizate la 20 mai 2021. Acestea se referă la situația epidemiologică și la răspunsul global la COVID-19, precum și la fiabilitatea informațiilor și a surselor de date disponibile. Reciprocitatea ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare de la caz la caz.

Țările asociate Schengen (Islanda, Lichtenstein, Norvegia, Elveția) participă, de asemenea, la această recomandare.

Recomandarea Consiliului nu este un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic. Autoritățile statelor membre rămân responsabile pentru punerea în aplicare a conținutului recomandării. Acestea pot, în deplină transparență, să ridice doar progresiv restricțiile de călătorie față de țările enumerate.

Un stat membru nu ar trebui să decidă ridicarea restricțiilor de călătorie pentru țările terțe nelistate înainte ca acest lucru să fie decis în mod coordonat.

CONSILIUL UE

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Miniștrii economiei și finanțelor vor discuta joi, 28 octombrie, despre punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și vor desfășura un schimb de opinii cu privire la planurile de redresare și reziliență pentru Estonia, Finlanda și România, informează Consiliul UE într-un comunicat.

Planurile vor fi ulterior adoptate prin procedură scrisă, mai arată sursa citată.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. Șeful statului a afirmat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan.

Președintele a susținut vineri declarații de presă la sosirea la cea de-a doua zi a lucrărilor Consiliului European de toamnă și a explicat concluziile adoptate joi prin care liderii statelor membre au cerut Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil.

“Noi știm de acasă că avem o problemă cu preturile la energie, mai ales cu preţurile la electricitate şi adevărul este că noi am găsit acasă soluţiile pentru familiile cu venituri mici, familiile vulnerabile cum se spune, avem o legislație gata pregătită şi vor fi compensate facturile, vor exista posibilități de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă. Însă chestiunea din păcate nu este așa simplă”, a afirmat Iohannis.

Șeful statului a mai spus că a solicitat Comisiei Europene un plan pentru situația în care prețurile la energie vor continua să crească, pledând pentru un mix între soluții naționale și soluții europene ferme.

“Dacă preţurile la energie vor creşte în continuare automat aceste creșteri se vor reflecta şi în alte preţuri şi cred că acesta nu este lucrul dorit nici de politicieni, nici de oamenii simpli. În consecinţă am fost foarte ferm şi foarte clar ieri în discuţiile de la Consiliu. Trebuie să găsim pe lângă soluțiile naţionale, deci soluţiile pe care le găsește fiecare acasă, trebuie să găsim şi abordări şi soluţii europene ferme. În acest sens, am solicitat să avem un plan clar pentru această iarnă, să verificăm de ce au crescut prețurile, unde s-a greșit ca să nu se repete și să luăm măsuri să mergem înspre soluții sustenabile, adică să găsim soluții pentru ca aceste prețuri să revină la normalitate”, a mai declarat el având în vedere că liderii au discutat și comunicarea adoptată de Comisia Europeană săptămâna trecută și care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial.

Se preconizează că această creștere va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Concluziile adoptate joi mai stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”, o mențiune care amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.

“Este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluții intermediare. Este foarte posibil și asta ne dorim ca undeva, în 2040 – 2050, sursele regenerabile – energia solară, energia vântului și așa mai departe – să reprezinte o parte foarte mare din producția de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, și opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear“, a afirmat președintele Iohannis, el fiind unul dintre liderii care a solicitat includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Astfel, Klaus Iohannis a mai arătat că “noi în România suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generare de electricitate și în industrie” și a solicitat finanțarea proiectelor bazate pe energie nucleare și a gaze naturale prin mecanisme europene.

“Trebuie să avem clar energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisie să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă în această toamnă. (…) România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare. Cum s-a exprimat Franța, ne-am exprimat și noi. Noi suntem în grupul de state care promovează nuclear și gaz ca măsuri de tranziție. Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri. Sunt două grupuri, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Noi vom dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. Optimal a fi să beneficiem și de finanțare și de fonduri europene”, a mai explicat președintele.

“Este, pe de altă parte, clar că alte chestiuni care țin de combaterea schimbărilor climatice trebuie abordate mai repede, mai bine și mai rafinat. Se discută, bunăoară, despre taxarea carbonului la granița Uniunii Europene. Adică să nu importăm mărfuri care sunt produse undeva în afară și producția produce multă poluare. Aceste lucruri trebuie taxate, însă aici trebuie să avem grijă să nu omorâm economia noastră europeană cu astfel de măsuri. Deci un întreg complex foarte complicat. Eu sunt foarte hotărât să rămân foarte implicată în temă și pentru România este o chestiune foarte, foarte importantă. Eu vreau să combatem ceea ce se numește sărăcia energetică, adică orice român să își poată permite energia, curentul, gazul și încălzirea și să fie disponibile, pe de altă parte să fim una din țările care se implică efectiv pentru combaterea schimbărilor climatice”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

Clasamentul european Influence Index 2021 îl plasează pe europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe) în top 10 cei mai influenți eurodeputați în domeniul politicii de sănătate.

Activ pe dosare cheie în domeniul sănătății – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) și Planul european de combatere a cancerului – Nicu Ștefănuță este numit noul star al politicii de sănătate la nivel european. Europarlamentarul român ocupă locul 7 din cei 705 eurodeputați aleși, în materie de influență politică și socială în sănătatea publică și devine, astfel, cel mai influent europarlamentar român domeniu, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

„Europa trebuie să fie despre oameni și oamenii așteaptă sănătate din partea Uniunii Europene, în momentele acestea critice. De aceea m-am bătut, din martie 2020, să avem tot ce ne trebuie cu ajutorul Europei: vaccinuri, rezerve de medicamente, tratamente pentru cancerele de care românii suferă și, acum, ajutor medical de urgență pentru combaterea valului patru al pandemiei de COVID-19. Sunt reprezentantul românilor și românii îmi cer asta, îmi cer sănătate europeană”, declară Nicu Ștefănuță.

Influence Index 2021 este primul clasament care, cu ajutorul datelor oferite de agenția de comunicare BCW Brussels și VoteWatch Europe, a măsurat influența eurodeputaților prin cele două dimensiuni ale sale: influența politică (capacitatea de a schimba legislația și de câștiga voturi) și influența socială (capacitatea de a ajunge la oameni).

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO6 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE35 mins ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță1 hour ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.2 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

NATO6 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ24 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending