Ambasadorul Uniunii Europene în Statele Unite, David O’Sullivan, și mai mulți diplomați de top au susținut o decizie a Trezoriei SUA de a înlătura de pe lista sancțiunilor compania Rusal, un gigant rus în domeniul aluminiului deținut de un oligarh rus care are legături strânse cu Vladimir Putin.
Potrivit Politico Europe, anterior acestei decizii, O’Sullivan și ceilalți ambasadori au trimis o scrisoare pe 4 ianuarie lui Chuck Schumer, liderul minorității democrate din Senatul american, argumentând că de la momentul impunerii sancțiunilor asupra acestei companii, centralele de aluminiu din Europa “s-au confruntat cu prețuri crescute și provocări semnificative” cum ar fi menținerea operațiunilor, tranzacțiile de brokeraj și păstrarea clienților.

Alături de O’Sullivan, scrisoarea este semnată de ambasadorii Austriei, Franței, Germaniei, Irlandei, Italiei, Marii Britanii și Suediei.
Ameliorarea sancțiunilor asupra întreprinderilor Rusal și En +, holding-ul care deține jumătate din întreprinderea Rusal și care este legat și de oligarhul Oleg Deripaska, “va proteja aceste centrale și locurile de muncă a 75.000 de muncitori” în întreaga UE și “va păstra lanțurile de aprovizionare existente care altminteri ar putea fi rutate de China “, se arată în scrisoarea cu pricina.
Potrivit sursei citate, scrisoarea a fost transmisă înainte ca secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, să fie chemat în fața Camerei Reprezentanților pentru a explica de ce Trezoreria SUA a anunțat posibilitatea ridicării sancțiunilor cu privire la trei firme controlate de Deripaska, unul dintre asociații lui Putin care au fost incluși pe lista de sancțiuni ca urmare a implicării Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016.
De altfel, Mnuchin a declarat presei că a primit ”comentarii din partea europenilor cu privire la aceste sancțiuni”.
Totuși, în scrisoarea transmisă, diplomații europeni menționează că Uniunea Europeană și statele membre ”sunt angajate în menținerea unui regim transatlantic robust de sancțiuni economice împotriva Rusiei” și precizează că nivelul de ”cooperare și coordonare cu Statele Unite a rămas un pilon central în obținerea unei schimbări de comportament din partea Rusiei”.
Scrisoarea apare și în contextul în care administrația Trump a decis să reducă rangul diplomatic al Delegației UE în Statele Unite. De altfel, anul 2018 a fost marcat de tensiuni, atât în contextul G7, cât și la nivelul NATO, între președintele american Donald Trump și partenerii săi occidentali. Summit-ul Alianței Nord-Atlantice a produs dezacorduri majore între liderul SUA și mai mulți lideri europeni, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, iar criza comercială generată de impunerea de tarife Uniunii Europene pentru importul de aluminiu și oțel a fost dezamorsată după o întrevedere Trump-Juncker, la Washington.
La nivel de sancțiuni, Uniunea Europeană a prelungit la finalul anului trecut, cu şase luni, până în iulie 2019, sancţiunile economice împotriva Rusiei.
.




