Uniunea Europeană salută comentariile președintelui american Donald Trump care recunosc că atacurile necontenite ale Rusiei asupra Ucrainei nu pot fi acceptate și a descris sprijinul acordat de Coreea de Nord Moscovei drept o dovadă a disperării Kremlinului.

”Președintele Zelenski a adoptat în mare măsură poziția UE și viceversa. Am adoptat în mare măsură poziția președintelui Zelenski privind pacea și negocierile referitoare la un acord de încetare a focului, în care poziția Ucrainei este absolut determinantă. De asemenea, am auzit, într-adevăr, comentariile președintelui Trump după aceste discuții și salutăm aceste comentarii care recunosc, de asemenea, că atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care, apropo, au continuat în weekend, nu pot fi acceptate”, a declarat Paula Pinho, purtător de cuvânt-șef al Comisiei Europene, răspunzând unei întrebări legate de întâlnirea dintre liderul ucrainean și cel american, ce a avut loc cu ocazia participării acestora la ceremonia de adio dedicată Papei Francisc, trecut în neființă în a doua zi de Paști.

Anita Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru politică externă, a venit cu o completate și a declarat că ”intensificarea cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord … transmite un mesaj foarte clar: Rusia nu este interesată de pace, dimpotrivă. Obiectivul Rusiei rămâne suprimarea Ucrainei, iar Rusia caută cu disperare orice ajutor pe care îl poate obține pentru a continua această agresiune ilegală”, informează The Guardian. 

Hipper a calificat acest ajutor drept un semn al ”disperării” Rusiei, care arată ”cât de izolați sunt”.

Președintele american Donald Trump i-a solicitat duminică omologului rus Vladimir Putin ”să înceteze să mai tragă” și să încheie un acord cu privire la Ucraina, sugerând în același timp că liderul ucrainean Volodimir Zelenski a fi de acord să renunțe la Peninsula Crimeea, ocupată de Moscova în 2014.

“Vreau să înceteze să mai tragă. Stați jos și semnați acordul”, a declarat Trump pe pista aeroportului Morristown din Bedminster, statul New Jersey.

Sâmbătă, Trump a dezvăluit că atacurile necontenite ale lui Putin asupra Ucrainei îl fac să se gândească că ”poate nu vrea să oprească războiul, ci doar mă trage pe sfoară și că trebuie să fie tratat diferit”, făcând trimitere la sancțiuni suplimentare solicitate și de Zelenski.

Luni, Coreea de Nord a confirmat pentru prima dată că a trimis trupe să lupte alături de forțele ruse în războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, arătând încă o dată intențiile Moscovei cu privire la acest conflict pe care l-a pornit în februarie 2022, conform Politico Europe.

Într-o declarație transmisă prin intermediul agenției de presă de stat KCNA, Comisia militară centrală nord-coreeană a susținut că soldații săi au ajutat forțele ruse să ”elibereze complet” regiunea de frontieră Kursk, în urma unui ordin dat de dictatorul nord-coreean Kim Jong Un.

Anterior, Vladimir Putin le-a mulțumit lui Kim Jong-Un și trupelor nord-coreene pentru ”solidaritatea” și ”eroismul lor”.

Potrivit oficialilor serviciilor de informații americane, sud-coreene și ucrainene, Coreea de Nord a trimis aproximativ 10 000 până la 12 000 de soldați în Rusia toamna trecută. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că aproximativ 4 000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți, în timp ce oficialii americani au oferit o cifră mai mică, de aproximativ 1 200 de victime.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luni un armistițiu de trei zile în conflictul din Ucraina, cu ocazia aniversării a 80 de ani de la victoria aliată împotriva Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial, transmit agențiile internaționale de presă și Agerpres.

Încetarea focului va intra în vigoare la miezul nopții de miercuri, 7 mai (joi 8 mai, ora 0.00) și va dura 72 de ore, până la miezul nopții de sâmbătă (10 mai, ora 24.00), precizează un comunicat al Kremlinului.

Președinția de la Moscova a avertizat că dacă partea ucraineană nu respectă armistițiul, forțele ruse vor răspunde „adecvat și eficient”. 

Președintele american Donald Trump i-a cerut duminică omologului său rus, Vladimir Putin, „să înceteze să mai tragă” și să încheie un acord privind Ucraina, în timp ce a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski este dispus să renunțe la recuperarea Peninsulei Crimeea ocupată de Rusia, lucru în contradicție totală cu ceea ce susține liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski a anunțat că țara sa este pregătită „să acționeze diplomatic, cât mai rapid posibil” și a solicitat, din nou, sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să oprească acest război. 

Sâmbătă, după ce a avut o întâlnire simbolică în interiorul Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican cu Zelenski, Trump a declarat că Putin l-ar putea păcăli după ultimele atacuri asupra Ucrainei, în timp ce Statele Unite încearcă să pună capăt războiului și să aducă Moscova și Kievul în fața unui armistițiu de încetare a focului și a unui acord de pace.

Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a avut luni, la Varșovia, prima întâlnire cu omologul din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări, el arătând că a fost o discuţie esenţială pentru viitorul energetic al României şi al regiunii noastre.

Burduja a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a avut o întâlnire bilaterală “excelentă” la Varșovia, în marja Three Seas Summit, cu omologul său american.

”Astăzi, la Varşovia, în marja Three Seas Summit, am avut o întâlnire bilaterală excelentă, pe larg, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie. Absolvent al prestigioaselor universităţi MIT şi Berkeley, este unul dintre cele mai respectate personalităţi în sectorul energetic din SUA, adept al unei linii pragmatice, identică cu poziţia mea: avem nevoie de energie sigură, ieftină şi curată — în această ordine de priorităţi”, a scris Burduja.

Ministrul energiei a subliniat că discuția a fost esențială pentru viitorul energetic al României și al întregii regiuni.

”Am reafirmat angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectelor strategice care ne vor aduce mai aproape de un obiectiv major: transformarea României într-un hub energetic regional, puternic, rezilient şi sustenabil, în parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii”, a punctat Sebastian Burduja.

Agenda discuțiilor a inclus mai multe proiecte-cheie:

• Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale);
• Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care România a semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy);
• Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, proiect la care Fluor este de asemenea partener;
• Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului Energiei al SUA.

”Vă anunţ în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL şi Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanţul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american”, a declarat Burduja.

Alte teme abordate au fost:

• Energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect susținut prin Fondul pentru Modernizare;
• Producția de gaze — România este deja cel mai mare producător din UE și își va dubla producția începând din 2027 prin proiectul Neptun Deep, unde platforma americană Transocean Barents execută forajele.

Potrivit ministrului, discuțiile au pornit de la realitățile actuale ale Europei: creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state, închiderea centralelor pe cărbune fără alternative viabile și costurile ridicate ale certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea.

”America ştie: o Europă puternică şi competitivă este un garant al stabilităţii globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România îşi asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic şi militar, şi îl duce şi în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic şi securitatea energetică. Aşa cum am mai spus, relaţia bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepţie, dovadă fiind şi întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administraţii Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice şi al libertăţii economice care definesc alianţa SUA-România”, a afirmat Burduja.

În încheiere, ministrul energiei a transmis un mesaj optimist:

”Împreună, România şi Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine şi curate — repet, în această ordine de priorităţi. Înainte, împreună!”, a conchis el.