Connect with us

U.E.

DOCUMENT Ce întrebări suplimentare i-au adresat comisiile de specialitate din PE lui Sylvie Goulard, comisarul desemnat din partea Franței, după blocarea nominalizării pe probleme de integritate

Published

on

© Calea Europeană/ Dan Cărbunaru

,,Norul de îndoieli” care planează asupra integrității și capacității de gestionare a portofoliului propus pentru Sylvie Goulard, candidata Franței în viitoarea Comisie Europeană, semnalat de coordonatorul grupului politic al PPE pe piață internă, pare să fie greu de îndepărtat după tranșa de întrebări suplimentare adresate în scris de către două dintre cele patru comisii de specialitate care au audiat-o miercuri, 2 octombrie.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard (Renew Europe) a avut parte de o audiere dificilă în fața eurodeputaților reuniți din patru comisii ale Parlamentului European – Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului (IMCO), Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), în asociere cu Comisia pentru afaceri juridice și cu Comisia pentru cultură și educație. 

Rezultatul audierii franțuzoaicei a fost unul neconcludent din perspectiva capacității acesteia de a gestiona un portofoliu cu o structură fără precedent și complexă, care înglobează 3 Direcții Generale (DG), din cadrul Comisiei Europene, fiecare cu o natură foarte diferită, dar crucială pentru economia UE, în condițiile în care se confruntă cu investigații atât în Franța, cât și în cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), pe fondul acuzațiilor că și-ar fi folosit staff-ul  de pe vremea când era europarlamentar pentru anumite treburi interne și cu privire la remunerațiile primite de la Berggruen Institute un think tank politic cu sediul în SUA.

Citiți și Audiere dificilă pentru franțuzoaica Sylvie Goulard în Parlamentul European: Cum a reacționat după ce situația ei a fost comparată cu respingerea Rovanei Plumb și a lui Laszlo Trocsanyi

Comisarul desemnat a negat orice infracțiune, s-a referit la principiul prezumției de nevinovăție și a indicat că procedura administrativă a PE a fost închisă, după ce Goulard ar fi înapoiat instituției 45.000 de euro pentru a rambursa un salariu pe care l-a plătit din greșeală unui asistent de-ai săi. De asemenea, în ceea ce privește colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro lunar în perioada 2013-2015, Goulard a declarat că nu a fost salariată, având un simplu ,,contract de consultanță”. ,,Pot să vă spun că nu știam care sunt activitățile lucrative ale fundației”, le-a mai spus aceasta eurodeputaților, în timpul audierii.

Potrivit procedurii, rezultatul privind evaluarea audierii unui candidat pentru funcția de comisar european este făcut public în 24 de ore de la respectivul dialog între candidat și eurodeputați, dacă răspunsurile primite au fost considerate satisfăcătoare, însă în cazul lui Sylvie Goulard grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a sugerat ca procedura pentru franțuzoaică să fie continuată prin transmiterea către aceasta a unui set de noi înrebări scrise prin care membrii comisiilor de specialitate direct interesate să se lămurească dacă comisarul desemnat pentru piață internă poate gestiona un portofoliu de o asemenea complexitate și în ce măsură aceasta o va împovăra în problemele importante pe care le va gestiona.

Ce întrebări suplimentare a primit Goulard de la Comisiile IMCO și ITRE

Întrucât unele întrebări au rămas deschise după încheierea audierii, Sylvie Goulard a primit, într-adevăr, din partea Comisiilor IMCO și ITRE un nou set de întrebări care vizează clarificări cu privire la portofoliul său, în special măsura în care candidata se poate asigura că activitatea sa nu va interfera cu portofoliul primit de Margrethe Vestager, concurență și piață digitală, sau anumite teme, precum economia circulară, politică industrială, apărare și, cel mai important, chestiuni legate de integritate.

Documentul în cauză, transmis caleaeuropeana.ro de surse europene, relevă îngrijorarea membrilor celor două comisii menționate că Sylvie Goulard nu este potrivită pentru gestionarea acestui portofoliu. 

Astfel, eurodeputații îi reamintesc comisarului desemnat că, în timpul audierii, a susținut că va ține cont de deciziile judiciare din cadrul investigației din Franța dacă acestea vor exista, și o întreabă  dacă nu se teme de faptul că ,,actuala procedură deschisă într-un stat membru i-ar afecta activitatea din Comisia Europeană”. În acest sens, Goualard este somată să răspundă cu claritate, prin ,,da” sau ,,nu”, dacă ar demisiona din poziția de comisar european în cazul în care ar fi învinuită. 

De asemenea, cele două comisii fac referire la clarificarea întrebărilor legate de complexitatea portofoliului său și o întreabă pe Sylvie Goulard ce măsuri ar lua pentru a se asigura că nu vor apărea dificultăți în coordonarea, în mod egal, a inițiativelor subsumate celor trei DG-uri aflate sub supravegherea sa și pentru ca munca depusă în toate domeniile de politică vizate de mandatul său să fie calitativă.

Ținând cont că franțuzoaica va fi responsabilă de mai multe arii tematice, digitalizare, spațiu, industrie, piață internă, ea va fi totodată ținta grupurilor de lobby. Astfel, eurodeputații doresc să știe cum se va asigura că lobby-știi nu vor avea acces privilegiat și influență în comparație cu actorii din societatea civilă, precum organizațiile de mediu sau sindicatele. În acest sens, comisarului desemnat i se amintește că sugestiile sale referitoare la faptul că nu ar fi deținut niciodată informații confidențiale în timpul mandatului său de europarlamentar nu se susțin, deoarece a participat în nenumărate rânduri la negocieri instituționale în spatele ușilor închise, iar eurodeputații se îndoiesc că aceasta nu ar fi împărtășit informații privilegiate unor actori terți cu care ar fi avut o relație contractuală. 

Acesta este și punctul din document în care Comisiile IMCO și ITRE fac legătura cu relația contractuală a lui Sylvie Goulard cu think-thankul Berggruen Institute, din partea căruia a primit suma de 49.047 euro pentru servicii de consiliere specială, între 2013-2015,  când era membru al Parlamentului European. Eurodeputații vor, în acest caz, ca Sylvie Goulard să le facă ,,o listă exhaustivă” cu privire la activitățile desfășurate, în calitate de consilier special, pentru Berggruen Institute, despre care chiar aceasta a susținut în timpul audierii că este ,,o entitate privată, independentă și non-partizană”.

După cum se arată în informațiile de context prezentate de europarlamentari, fondatorul acestui think-thank, miliardarul Nicolas Berggruen, se află în continuare în legătură cu candidata Franței, este un puternic susținător al președintelui francez Emmanuel Macron și al partidului său, La Republique En Marche, precum și al candidaturii lui Sylvie Goulard, pe care a susținut-o public chiar în dimineața audierii în comisiile de specialitate reunite. Mai mult, Goulard ar fi susținut la audieri că ,,toate mijloacele îi par necesare pentru a aduce oamenii la un loc”, iar membrii PE doresc să fie lămuriți cu privire la modul în care ,,i-ați ajutat pe acești oameni să se conecteze în vederea finanțării campaniei electorale pentru alegerea președintelui (Franței, n.r.). În acest context, eurodeputații subliniază faptul că există trei aspecte care ridică mari semne de întrebare asupra ,,abilității dumneavoastră de a vă exercita funcția în protejarea intereselor Pieței Unice”.

Documentul precizează că sprijinul arătat de Nicolas Berggruen pentru candidatura sa la funcția de comisar european, interesele companiei de investiții a miliardarului pe piețele din China și SUA, competitoarele pieței europene și a companiilor pe care ,,ar trebui să le protejați”, precum și implicarea lui și a familiei sale în politica din Franța, un stat membru al UE, par să o facă incompatibilă pe Goulard cu deținerea portofoliului pieței interne. Mai exact, franțuzoaica este întrebată dacă ,,vi se pare această situație suportabilă din punct de vedere etic și politic, pentru a vă prelua sarcinile în cadrul Comisiei Europene?”. 

Presiunea asupra candidatului Franței nu slăbește nici după această întrebare, membrii comisiilor IMCO și ITRE, încheind seria de întrebări scrise printr-o altă tiradă legată de afirmațiile pe care Goulard le-a făcut în timpul audierii cu privire la natura lucrativă a think-thankului american, la activitatea prestată  și la scurgerea de informații confidențiale către acesta care ar fi putut apărea în perioada în care era europarlamentar. Nu în ultimul rând, comisarul desemnat este întrebată dacă i s-a adus la cunoștință că fondatorul respectivului think-thank are și ,,vaste interese de afaceri în Europa, fiind proprietarul lanțului de magazine Karstadt Warnehaus GmbH”.

În acest context, după consultarea documentului transmis prin intermediul unor surse europene, este evident că eurodeputații din comisiile de specialitate care au audiat-o pe Sylvie Goulard au rămas cu mari semne de întrebare în ceea ce privește capacitatea acesteia de a exercita funcția de comisar european. Din întrebările adresate în scris către candidata Franței, reise faptul că Sylvie Goulard a avut o prestație neconvingătoare miercuri, atât în ceea ce privește competențele sale de a gestiona un portofoliu de mare întindere și profunzime, care cuprinde domenii diferite ale politicilor UE, cât și în ceea ce privește probitatea de a deține o poziție din care imaginea UE și interesele sale ar putea fi afectate pe fondul unui trecut politic și profesional discutabil. 

Rezolvarea impasului în care se află candidata Franței pentru portofoliul Piață Internă pare să depindă momentan doar de claritatea răspunsurilor pe care la va da Comisiilor IMCO și ITRE. În orice caz, în situația excepțională în care răspunsurile sale nu vor fi lămurit toate îndoielile eurodeputaților din Parlamentul European, Sylvie Goulard ar putea fi supusă, potrivit regulilor de procedură, unei alte audieri. 

 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană încheie primul contract pentru achiziția a 300 milioane de doze din vaccinul dezvoltat de AstraZeneca

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a ajuns astăzi, 14 august, la un prim acord cu compania farmaceutică AstraZeneca pentru a achiziționa un potențial vaccin împotriva COVID-19, precum și pentru a-l dona țărilor cu venituri mici și medii sau a-l redirecționa către Spațiul Economic European (SEE), potrivit unui comunicat

Odată ce vaccinul se dovedește a fi sigur și eficient împotriva COVID-19, Comisia a convenit baza unui cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca, cu opțiunea de a cumpăra încă 100 de milioane, în numele statelor membre ale UE.

AstraZeneca este o companie farmaceutică și biofarmaceutică multinațională anglo-suedeză ale cărei produse acoperă o gamă largă de afecțiuni: cardiace, vasculare, respiratorii, neurologice, etc.

Comisia continuă să negocieze acorduri similare cu alți producători de vaccinuri. În acest sens, amintim finalizarea discuțiilor exploratorii cu Sanofi-GSK, la 31 iulie și cu Johnson & Johnson, la 13 august, în urma cărora Comisia a anunțat rezervarea a 300 milioane, respectiv a 400 milioane de doze din potențialele vaccinuri produse de companiile amintite. 

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat:

„Negocierile intense ale Comisiei Europene continuă să obțină rezultate. Acordul de astăzi este prima piatră de temelie în implementarea Strategiei Comisiei Europene privind vaccinurile. Această strategie ne va permite să oferim vaccinuri viitoare europenilor, precum și partenerilor noștri din altă părți ale lumii”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat:

„Astăzi, după săptămâni de negocieri, avem primul Acord de Achiziție în Avans al UE pentru vaccin-candidat. Aș dori să mulțumesc AstraZeneca pentru implicarea sa constructivă în acest acord important pentru cetățenii noștri. Vom continua să lucrăm neobosit pentru a aduce mai mulți candidați într-un portofoliu larg de vaccinuri. Un vaccin sigur și eficient rămâne cea mai sigură strategie de ieșire din criză pentru a ne proteja cetățenii și restul lumii de coronavirus.”

Decizia de a sprijini vaccinul propus de AstraZeneca se bazează pe o abordare științifică solidă și pe tehnologia folosită (un vaccin bazat pe un adenovirus de la cimpanzei fără capacitate de replicare- ChAdOx1), viteză de livrare la scară largă, cost, partajarea riscurilor, răspundere și capacitatea de producție suficientă pentru a aproviziona întreaga UE, printre altele.

Comisia Europeană a prezentat la 17 iunie o strategie europeană pentru accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor eficiente și sigure împotriva COVID-19. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia ar finanța o parte din costurile inițiale cu care se confruntă producătorii de vaccinuri sub forma unor acorduri de achiziție în avans. Finanțarea oferită ar fi considerată ca o reducere pentru vaccinurile care vor fi cumpărate efectiv de statele membre.

Continue Reading

U.E.

Angela Merkel, invitată pentru prima oară la reședința de vară a lui Emmanuel Macron

Published

on

©️ Bundesregierung

Emmanuel Macron o va primi pe Angela Merkel pe 20 august la Fort Brégançon, reședința sa de vacanță, pentru a discuta despre provocările comune și probleme majore internaționale, de la Covid-19, adoptarea următorului Cadru Financiar Multianual al UE, situația din Liban și Belarus, a anunțat vineri Palatul Élysée, citat de AFP și Reuters, preluat de Agerpres.

Potrivit cancelariei prezidențiale, cancelarul german se va afla în premieră la Fort Bregançon, la invitația unui președinte al Republicii Franceze, la 35 de ani de la reuniunea dintre Helmuth Kohl și François Mitterrand în această locație cu vedere la Mediterană.

Alți șef de stat sau de guvern din Europa care s-au aflat în trecutul recent la Fort Bregançon au fost preşedintele rus Vladimir Putin în august 2019 şi premierul britanic Theresa May, cu un an înainte.

La vârful agendei discuțiilor se află subiecte a căror abordare este urgentă, precum coordonarea europeană legată de combaterea pandemiei de coronavirus, adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și încheierea unui acord privind viitoarele relații cu Regatul Unit post-Brexit.

De asemenea, Macron și Merkel vor discuta despre provocările și obiectivele climatice ale UE, Conferința privind viitorul Europei, comerț, situația din Belarus și Liban, precum și tensiunea din Mediterana de est, dintre Turcia și Grecia.

Potrivit declarației secretarulului de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, această întâlnire este, de asemenea, o nouă oportunitate pentru a prezenta soliditatea și voința politică a cuplului franco-german solid de a acționa împreună pentru interesele europene.

„Da, este un moment de cotitură. Cu prilejul crizei Covid, Germania a ajuns să împărtășească pozițiile pe care noi le apăram de trei ani. A avut loc o accelerare a istoriei, dar care a fost pregătită de angajamentul european al președintelui din 2017 ”, a declarat oficialul francez.

Emmanuel Macron şi Angela Merkel s-au văzut ultima oară la 21 iulie, când au încheiat, printr-o conferinţă de presă comună, un summit european în care cei 27 de şefi de stat din ţările membre ale UE au ajuns la un acord, calificat drept ‘istoric’, cu privire la un plan de relansare post-coronavirus, bazat pentru prima dată pe o datorie comună.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Președintele ITRE, Cristian Bușoi: Republica Moldova poate conta pe sprijinul meu pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, le-a transmis cetățenilor din Republica Moldova că pot conta pe susținerea sa pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor contra noului coronavirus de îndată ce acestea sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, relatează portalul DESCHIDE.MD

Declarația lui Cristian Bușoi a venit pe fondul întalnirii de la București cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din R. Moldova, Eremei Priseajniuc, care a cerut ajutorul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus.

„Cetățenii din Republica Moldova pot conta pe susținerea mea în obținerea vaccinurilor anti-COVID-19 și a tratamentelor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului pentru tratamentul împotriva noului tip de coronavirus. În UE facem toate eforturile pentru ca vaccinuri sigure și eficiente împotriva SARS-COV 2 să ajungă cât mai repede la cetățeni. 23 de proiecte de cercetare au primit 128 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin Programul Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei. Peste 300 de echipe de cercetare din 40 de țări din UE sunt angrenate în lupta împotriva noului tip de coronavirus și sunt convins că priceperea, experiența lor, tehnica de înaltă performanță pe care o folosesc și, nu în ultimul rând, devotamentul lor pentru cercetare și medicină vor da rezultatele pe care le așteptăm cu toții”, a comentat pentru portalul DESCHIDE.MD Cristian Bușoi.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Continue Reading

Trending