Connect with us

U.E.

DOCUMENT Ce întrebări suplimentare i-au adresat comisiile de specialitate din PE lui Sylvie Goulard, comisarul desemnat din partea Franței, după blocarea nominalizării pe probleme de integritate

Published

on

© Calea Europeană/ Dan Cărbunaru

,,Norul de îndoieli” care planează asupra integrității și capacității de gestionare a portofoliului propus pentru Sylvie Goulard, candidata Franței în viitoarea Comisie Europeană, semnalat de coordonatorul grupului politic al PPE pe piață internă, pare să fie greu de îndepărtat după tranșa de întrebări suplimentare adresate în scris de către două dintre cele patru comisii de specialitate care au audiat-o miercuri, 2 octombrie.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard (Renew Europe) a avut parte de o audiere dificilă în fața eurodeputaților reuniți din patru comisii ale Parlamentului European – Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului (IMCO), Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), în asociere cu Comisia pentru afaceri juridice și cu Comisia pentru cultură și educație. 

Rezultatul audierii franțuzoaicei a fost unul neconcludent din perspectiva capacității acesteia de a gestiona un portofoliu cu o structură fără precedent și complexă, care înglobează 3 Direcții Generale (DG), din cadrul Comisiei Europene, fiecare cu o natură foarte diferită, dar crucială pentru economia UE, în condițiile în care se confruntă cu investigații atât în Franța, cât și în cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), pe fondul acuzațiilor că și-ar fi folosit staff-ul  de pe vremea când era europarlamentar pentru anumite treburi interne și cu privire la remunerațiile primite de la Berggruen Institute un think tank politic cu sediul în SUA.

Citiți și Audiere dificilă pentru franțuzoaica Sylvie Goulard în Parlamentul European: Cum a reacționat după ce situația ei a fost comparată cu respingerea Rovanei Plumb și a lui Laszlo Trocsanyi

Comisarul desemnat a negat orice infracțiune, s-a referit la principiul prezumției de nevinovăție și a indicat că procedura administrativă a PE a fost închisă, după ce Goulard ar fi înapoiat instituției 45.000 de euro pentru a rambursa un salariu pe care l-a plătit din greșeală unui asistent de-ai săi. De asemenea, în ceea ce privește colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro lunar în perioada 2013-2015, Goulard a declarat că nu a fost salariată, având un simplu ,,contract de consultanță”. ,,Pot să vă spun că nu știam care sunt activitățile lucrative ale fundației”, le-a mai spus aceasta eurodeputaților, în timpul audierii.

Potrivit procedurii, rezultatul privind evaluarea audierii unui candidat pentru funcția de comisar european este făcut public în 24 de ore de la respectivul dialog între candidat și eurodeputați, dacă răspunsurile primite au fost considerate satisfăcătoare, însă în cazul lui Sylvie Goulard grupul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a sugerat ca procedura pentru franțuzoaică să fie continuată prin transmiterea către aceasta a unui set de noi înrebări scrise prin care membrii comisiilor de specialitate direct interesate să se lămurească dacă comisarul desemnat pentru piață internă poate gestiona un portofoliu de o asemenea complexitate și în ce măsură aceasta o va împovăra în problemele importante pe care le va gestiona.

Ce întrebări suplimentare a primit Goulard de la Comisiile IMCO și ITRE

Întrucât unele întrebări au rămas deschise după încheierea audierii, Sylvie Goulard a primit, într-adevăr, din partea Comisiilor IMCO și ITRE un nou set de întrebări care vizează clarificări cu privire la portofoliul său, în special măsura în care candidata se poate asigura că activitatea sa nu va interfera cu portofoliul primit de Margrethe Vestager, concurență și piață digitală, sau anumite teme, precum economia circulară, politică industrială, apărare și, cel mai important, chestiuni legate de integritate.

Documentul în cauză, transmis caleaeuropeana.ro de surse europene, relevă îngrijorarea membrilor celor două comisii menționate că Sylvie Goulard nu este potrivită pentru gestionarea acestui portofoliu. 

Astfel, eurodeputații îi reamintesc comisarului desemnat că, în timpul audierii, a susținut că va ține cont de deciziile judiciare din cadrul investigației din Franța dacă acestea vor exista, și o întreabă  dacă nu se teme de faptul că ,,actuala procedură deschisă într-un stat membru i-ar afecta activitatea din Comisia Europeană”. În acest sens, Goualard este somată să răspundă cu claritate, prin ,,da” sau ,,nu”, dacă ar demisiona din poziția de comisar european în cazul în care ar fi învinuită. 

De asemenea, cele două comisii fac referire la clarificarea întrebărilor legate de complexitatea portofoliului său și o întreabă pe Sylvie Goulard ce măsuri ar lua pentru a se asigura că nu vor apărea dificultăți în coordonarea, în mod egal, a inițiativelor subsumate celor trei DG-uri aflate sub supravegherea sa și pentru ca munca depusă în toate domeniile de politică vizate de mandatul său să fie calitativă.

Ținând cont că franțuzoaica va fi responsabilă de mai multe arii tematice, digitalizare, spațiu, industrie, piață internă, ea va fi totodată ținta grupurilor de lobby. Astfel, eurodeputații doresc să știe cum se va asigura că lobby-știi nu vor avea acces privilegiat și influență în comparație cu actorii din societatea civilă, precum organizațiile de mediu sau sindicatele. În acest sens, comisarului desemnat i se amintește că sugestiile sale referitoare la faptul că nu ar fi deținut niciodată informații confidențiale în timpul mandatului său de europarlamentar nu se susțin, deoarece a participat în nenumărate rânduri la negocieri instituționale în spatele ușilor închise, iar eurodeputații se îndoiesc că aceasta nu ar fi împărtășit informații privilegiate unor actori terți cu care ar fi avut o relație contractuală. 

Acesta este și punctul din document în care Comisiile IMCO și ITRE fac legătura cu relația contractuală a lui Sylvie Goulard cu think-thankul Berggruen Institute, din partea căruia a primit suma de 49.047 euro pentru servicii de consiliere specială, între 2013-2015,  când era membru al Parlamentului European. Eurodeputații vor, în acest caz, ca Sylvie Goulard să le facă ,,o listă exhaustivă” cu privire la activitățile desfășurate, în calitate de consilier special, pentru Berggruen Institute, despre care chiar aceasta a susținut în timpul audierii că este ,,o entitate privată, independentă și non-partizană”.

După cum se arată în informațiile de context prezentate de europarlamentari, fondatorul acestui think-thank, miliardarul Nicolas Berggruen, se află în continuare în legătură cu candidata Franței, este un puternic susținător al președintelui francez Emmanuel Macron și al partidului său, La Republique En Marche, precum și al candidaturii lui Sylvie Goulard, pe care a susținut-o public chiar în dimineața audierii în comisiile de specialitate reunite. Mai mult, Goulard ar fi susținut la audieri că ,,toate mijloacele îi par necesare pentru a aduce oamenii la un loc”, iar membrii PE doresc să fie lămuriți cu privire la modul în care ,,i-ați ajutat pe acești oameni să se conecteze în vederea finanțării campaniei electorale pentru alegerea președintelui (Franței, n.r.). În acest context, eurodeputații subliniază faptul că există trei aspecte care ridică mari semne de întrebare asupra ,,abilității dumneavoastră de a vă exercita funcția în protejarea intereselor Pieței Unice”.

Documentul precizează că sprijinul arătat de Nicolas Berggruen pentru candidatura sa la funcția de comisar european, interesele companiei de investiții a miliardarului pe piețele din China și SUA, competitoarele pieței europene și a companiilor pe care ,,ar trebui să le protejați”, precum și implicarea lui și a familiei sale în politica din Franța, un stat membru al UE, par să o facă incompatibilă pe Goulard cu deținerea portofoliului pieței interne. Mai exact, franțuzoaica este întrebată dacă ,,vi se pare această situație suportabilă din punct de vedere etic și politic, pentru a vă prelua sarcinile în cadrul Comisiei Europene?”. 

Presiunea asupra candidatului Franței nu slăbește nici după această întrebare, membrii comisiilor IMCO și ITRE, încheind seria de întrebări scrise printr-o altă tiradă legată de afirmațiile pe care Goulard le-a făcut în timpul audierii cu privire la natura lucrativă a think-thankului american, la activitatea prestată  și la scurgerea de informații confidențiale către acesta care ar fi putut apărea în perioada în care era europarlamentar. Nu în ultimul rând, comisarul desemnat este întrebată dacă i s-a adus la cunoștință că fondatorul respectivului think-thank are și ,,vaste interese de afaceri în Europa, fiind proprietarul lanțului de magazine Karstadt Warnehaus GmbH”.

În acest context, după consultarea documentului transmis prin intermediul unor surse europene, este evident că eurodeputații din comisiile de specialitate care au audiat-o pe Sylvie Goulard au rămas cu mari semne de întrebare în ceea ce privește capacitatea acesteia de a exercita funcția de comisar european. Din întrebările adresate în scris către candidata Franței, reise faptul că Sylvie Goulard a avut o prestație neconvingătoare miercuri, atât în ceea ce privește competențele sale de a gestiona un portofoliu de mare întindere și profunzime, care cuprinde domenii diferite ale politicilor UE, cât și în ceea ce privește probitatea de a deține o poziție din care imaginea UE și interesele sale ar putea fi afectate pe fondul unui trecut politic și profesional discutabil. 

Rezolvarea impasului în care se află candidata Franței pentru portofoliul Piață Internă pare să depindă momentan doar de claritatea răspunsurilor pe care la va da Comisiilor IMCO și ITRE. În orice caz, în situația excepțională în care răspunsurile sale nu vor fi lămurit toate îndoielile eurodeputaților din Parlamentul European, Sylvie Goulard ar putea fi supusă, potrivit regulilor de procedură, unei alte audieri. 

 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: Fără o politică de extindere activă, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil

Published

on

Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord și Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil, a declarat, la Digi24, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.

Acesta a amintit de dezbaterea din prezent privind metodologia de extindere a UE, ”care se dorește a fi mai eficientă”.

”Tocmai această discuţie cu privire la metodologia de extindere şi modul în care ea poate să fie mai eficientă, aş spune că această discuţie a adus şi mai mult în atenţie chestiunea extinderii şi importanţa ca Uniunea Europeană să aibă o politică coerentă din acest punct de vedere. Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord şi Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil”, a afirmat Aurescu la emisiunea ”Paşaport diplomatic”.

Şeful diplomaţiei române a vorbit despre poziţia ţării noastre privind politica de extindere.

”Poziţia noastră – pe care am exprimat-o şi la Consiliul Afaceri Externe, atunci când s-a discutat acest aspect, pe care o promovăm de fiecare dată şi pe care a precizat-o şi preşedintele României (…) – este aceea că putem avea o discuţie despre eficientizarea metodologiei de extindere, dar ea nu trebuie să blocheze sau să prelungească sau întârzie nejustificat procesul acesta de aderare”, a punctat Aurescu.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie a anului trecut, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Unirea celor două principate române a dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european

Published

on

© PMP/ Facebook

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Mica Unire: Sub semnul unității, sărbătorim unirea celor două principate române, care au dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european.”

Aceste cuvinte au fost menționate în discursul de deschidere al evenimentului ”Convenția Românilor de Pretutindeni”, eveniment la care au participare peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români proveniți din comunitățile istorice și din Republica Moldova.


”La 161 de ani de la Mica Unire, România este membră a Uniunii Europene și un stat de bază în cadrul NATO”- Eugen Tomac


Eurodeputatul PMP a subliniat că toate aceste transformări ale națiunii române nu puteau fi posibile fără ”contribuția formaidabilă a românilor din diaspora veche: SUA, Canada , Franta, cei care ați plecat în vremuri grele și pentru că ați luptat ca România să devină o țară democratică în care libertățile fundamentale sunt respectate.”

Eugen Tomac afirmă că prin apartenența României la Uniunea Europenă, se mai întâmplă un ”lucru extraordinar”: suntem egali cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”.

Potrivit deputatului european, cuvântul cheie pentru România trebuie să fie ”solidaritatea”,  ”solidaritatea cu ce cei care sunt în dificultate sau care pot mai mult și sunt ingorați. Avem o români care nu au plecat niciodată de acasă, care s-au născut fără pașaport românesc, care de secole viețuiesc în state care sunt sunt vecine României.”

În discursul său au fost reamintite și problemele cu care se confruntă românii din disasporă.

”Problematica românității din vecinătate trebuie tratată cu mai mult curaj. Vrem ca și românii din Valea Timocului, Ucraina, Trasnistria să își poată spună fără nicio îngrădire rugăciunea în limba română și să aibă acces la tot ce înseamnă limba și cultura românească. Din păcate există zone unde aceste temeri reprezintă încă o problemă în relația noastră bilaterală, dintre Romania și alte state unde conviețuiesc numeroase minorități românești, sunt convins că vom găsi soluții.”

”Convenția Românilor de Pretutindeni este cea mai mare reuniune a românilor din întreaga lume, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului României, ai Academiei Române, ai societății civile și ai mass-media”, a mai detaliat Tomac.

Temele abordate în cadrul Convenției au vizat reprezentarea cât mai largă a românilor de pretutindeni în Parlamentul de la București, prin mărirea numărului de parlamentari, până la situația lucrătorului român pe piața de muncă din Uniunea Europeană, problemele din educație și din cultură și situația din Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending