Cancelarul german Friedrich Merz consideră că ar fi nerealist ca Uniunea Europeană să spere că va obține un acord comercial cu Statele Unite care implică o lipsă a tarifelor între cele două blocuri, având în vedere pasiunea declarată a președintelui Trump pentru tarife, informează The Guardian.

„Acest lucru înseamnă că va trebui să ne pregătim pentru faptul că guvernul american va continua să considere deficitul comercial drept o problemă cât timp acesta va exista”, a spus el.

„Trebuie să ne pregătim pentru un acord vamal asimetric, dar încă o dată cu taxe care sunt cât mai scăzute posibil de ambele părți”, a adăugat Merz.

Zilele trecute, ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, opina că Uniunea Europeană își joacă credibilitatea în negocierile tarifare cu Statele Unite și consideră că, dacă va ceda, China nu va ezita să opereze în același fel ca americanii, impunând taxe asupra UE.

Franța se află în fruntea unui grup de state care doresc activarea celui mai puternic instrument comercial al Uniunii împotriva Statelor Unite, dacă negocierile comerciale nu se vor solda până la 1 august cu un acord reciproc avantajos.

Doar că UE ezită cu privire la fermitatea și rapiditatea reacției.

La sfârșitul săptămânii, Comisia Europeană, care coordonează comerțul în numele celor 27 de țări membre ale UE, a amânat cu două săptămâni punerea în aplicare a unui prim pachet de contramăsuri vizând exporturi americane în valoare de 21 de miliarde de euro pentru a mai da o șansă discuțiilor. Acesta este raționamentul pentru care  Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț și securitate economică, se află la Washington.

În paralel, Comisia Europeană se pregătește pentru orice tip de șcenariu. Luni, aceasta a trimis capitalelor UE o listă cu produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro care urmează să fie vizate de o a doua serie de contramăsuri comerciale. Lista trebuie totuși aprobată definitiv de țările membre.

Președintele Donald Trump și omologul ucrainean Volodimir Zelenski se află în discuții pentru un acord care prevede ca Statele Unite să achiziționeze drone ucrainene în schimbul achiziționării de arme americane de către Kiev, a anunțat liderul ucrainean într-un interviu pentru The New York Post, informează The Hill și Reuters.

În cadrul „mega-acordului”, Ucraina ar urma să împărtășească tehnologia și know-how-ul său în materie de drone, testate pe câmpul de luptă în războiul de trei ani cu Rusia, în condițiile în care SUA este considerată a fi în urmă în ceea ce privește tehnologia dronelor militare mici în cursa cu Rusia și China.

„Poporul american are nevoie de această tehnologie, iar voi trebuie să o aveți în arsenalul vostru”, a declarat Zelenski pentru The New York Post în interviul realizat miercuri și publicat joi.

Dronele ucrainene au fost capabile să lovească ținte aflate la o distanță de până la 1 300 de kilometri în interiorul teritoriului rus. Într-una dintre cele mai impresionante operațiuni din cadrul conflictului, 117 drone ucrainene au doborât zeci de bombardiere rusești staționate la patru baze militare din întreaga Rusie în cadrul operațiunii „Pânză de păianjen”.

„Vom fi pregătiți să împărtășim această experiență cu America și cu alți parteneri europeni”, a declarat Zelenski, menționând că Ucraina se află în discuții și cu Danemarca, Norvegia și Germania.

Vestea vine la scurtă vreme după întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarul american Keith Kellogg.

Cei doi au discutat, printre altele, despre „consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, producția comună și achiziționarea de arme pentru apărare în colaborare cu Europa”.

La începutul acestei luni, liderul ucrainean anunța că țara sa a încheiat acorduri cu parteneri europeni și cu o companie americană din domeniul apărării pentru a intensifica producția de drone.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, le-a cerut diplomaților americani din întreaga lume să nu mai comenteze asupra corectitudinii sau integrității alegerilor desfășurate în alte țări, potrivit unei note interne consultate de Reuters joi, marcând o abatere semnificativă de la abordarea tradițională a Washingtonului de a promova alegeri libere și corecte în străinătate.

Ordinul, trimis tuturor misiunilor diplomatice ale SUA printr-o telegramă internă a Departamentului de Stat din 17 iulie, precizează că Departamentul nu va mai emite declarații sau postări pe rețelele sociale legate de alegeri din partea Washingtonului decât dacă există un „interes clar și convingător de politică externă”.

„Atunci când este potrivit să comentăm asupra unei alegeri străine, mesajul nostru ar trebui să fie scurt, concentrat pe felicitarea candidatului câștigător și, atunci când este cazul, pe sublinierea intereselor comune de politică externă”, se arată în documentul marcat drept „sensibil”, dar neclasificat.

Oficialii administrației Trump au intervenit în mod repetat în politica europeană pentru a denunța ceea ce consideră a fi suprimarea liderilor de dreapta, inclusiv în România, Germania și Franța, acuzând autoritățile europene că cenzurează opinii precum critica imigrației sub pretextul combaterii dezinformării. Momentul de referință este discursul vicepreședintelui american J.D. Vance de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, când a lansat critici dure la adresa unor decizii din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.

„Mesajele trebuie să evite opiniile legate de corectitudinea sau integritatea procesului electoral, legitimitatea acestuia sau valorile democratice ale țării în cauză”, se mai precizează în telegramă.

Se adaugă faptul că orice mesaj legat de alegeri trebuie să provină fie de la Secretar în persoană, fie de la purtătorul de cuvânt al Departamentului, iar diplomaților americani li se interzice să emită astfel de declarații fără aprobarea explicită a conducerii superioare a instituției.

Telegrama face referire la discursul președintelui Donald Trump din 13 mai, susținut la Riad, în care acesta a criticat ceea ce a numit „intervenționiștii occidentali” care spun țărilor din Orientul Mijlociu cum să își conducă treburile interne, afirmând că aceasta nu mai este treaba Washingtonului și că SUA urmăresc să construiască parteneriate.

„Deși Statele Unite vor rămâne fidele propriilor valori democratice și vor celebra aceste valori atunci când alte țări aleg o cale similară, președintele a subliniat clar că SUA vor urmări parteneriate cu țările în care interesele noastre strategice se aliniază”, se precizează în directivă.

Întrebat despre conținutul telegramei, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a reiterat printr-un comentariu transmis prin e-mail câteva dintre punctele directivei și a precizat că această abordare este în concordanță cu accentul pus de administrație pe „suveranitatea națională”.

Statele Unite au considerat tradițional promovarea drepturilor omului, a democrației și a libertății presei ca obiective esențiale de politică externă, deși criticii au evidențiat în mod repetat standardul dublu aplicat aliaților Washingtonului.

Sub conducerea lui Trump, administrația s-a distanțat tot mai mult de promovarea democrației și a drepturilor omului, considerând adesea această practică drept o formă de interferență în treburile interne ale altor state. De exemplu, a inițiat restructurarea biroului pentru drepturile omului al Departamentului de Stat, susținând că acesta devenise o platformă pentru „activiști de stânga care duc vendete împotriva liderilor anti-woke”.