Connect with us

U.E.

Donald Tusk le propune liderilor europeni să ia în considerare acordarea unei prelungiri flexibile de maxim un an Marii Britanii, prin care să se evite blocajele create de termene limită repetate și chiar producerea accidentală a unui Brexit fără acord

Published

on

@Donald Tusk/Facebook

Donald Tusk, președintele Consiliului European, le propune liderilor politici din statele membre discutarea unei prelungiri îndelungate a termenului privind Brexit, la întâlnirea extraordinară în format UE27 care va avea loc mâine, potrivit scrisorii de invitație adresate de acesta șefilor de stat și de guverne din UE. Donald Tusk face apel la liderii europeni să ia în calcul o astfel de decizie pe fondul eșecurilor repetate de la nivel intern, în Marea Britanie, privind ratificarea de către Parlament a acordului de retragere din UE , negociat de premierul Theresa May.

Amintim faptul că Donald Tusk a convocat de urgență summit-ul european după ce acordul de retragere a fost respins de deputații britanici pentru a treia oară, pe 29 martie, Între timp, criza politică s-a adâncit, Parlamentul respingând și celelalte soluții alternative la acord în două runde separate de vot. Ulterior, blocajul din Camera Comunelor a determinat-o pe Theresa May să înceapă negocierile cu opoziția pentru găsirea unei căi de a ieși din impas și de a evita ieșirea din UE fără un acord și, în cele din urmă, să-i ceară președintelui Consiliului European o nouă extindere a termenului privind Brexit până la 30 iunie. Premierul britanic și-a argumentat cererea spunând că o nouă scurtă prelungire i-ar permite să-i convingă pe politicienii de la Londra să ratifice acordul și să transpună în legislația internă toate angajamentele luate în baza acestuia, evitând, totodată, un ,,hard” Brexit. 

Donald Tusk este de părere că o prelungire până la 30 iunie nu ar antrena decât alte prelungiri mai scurte care nu ar face decât să sporească starea de incertitudine simțită de cetățenii europeni și care afectează economia, existând chiar riscul la un moment dat ca ieșirea Regatului Unit din UE fără un acord să se producă accidental. 

,,Cu toate acestea, experiența noastră de până acum, precum și diviziunile adânci din cadrul Camerei Comunelor, ne dau puține motive să credem că procesul de ratificare poate fi finalizat până la sfârșitul lunii iunie. În realitate, acordarea unei astfel de prelungiri ar spori riscul unei serii de scurte extinderi și summituri de urgență, creând noi termene limită Acest lucru, la rândul său, ar fi cu siguranță în detrimenul companiilor din UE27 în următoarele luni. Incertitudinea continuă ar fi negativă pentru afacerile și cetățenii noștri. În cele din urmă, dacă nu am reușit să convenim asupra unei noi prelungiri, ar exista riscul producerii accidentale a unui Brexit fără acord”, scrie acesta.

Astfel, înaltul oficial european propune o extindere flexibilă, care să nu depășească 1 an, dar care să-i permită Regatului Unit să se retragă oricând ar fi cu adevărat pregătit din punct de vedere al consensului legal și politic. 

,,Din acest motiv, cred că ar trebui să discutăm și o extindere alternativă, mai lungă. O posibilitate ar fi o extindere flexibilă, care ar dura doar atâta timp cât este necesar și nu mai mult de un an, deoarece după această dată va trebui să decidem în unanimitate cu privire la unele proiecte-cheie europene. Flexibilitatea ar permite automat încetarea prelungirii, de îndată ce ambele părți au ratificat acordul de retragere. Regatul Unit ar fi liber să plece oricând este gata. Și UE27 ar evita summit-urile Brexit repetate. Foarte important, o prelungire lungă ar oferi mai multă siguranță și predictibilitate prin eliminarea amenințării de a schimba în mod constant termenele limită. În plus, în cazul unui impas continuu, o astfel de extindere mai lungă ar permite Regatului Unit să-și regândească strategia pentru Brexit”, adaugă Tusk.

Președintele Consiliului European propune, de asemenea, câteva condiții prin care statele membre să se asigure că Regatul Unit nu ar mai putea afecta procesul decizional legat de viitorul UE , dar atrage atenția că poate opri Brexitul în orice moment, prin anularea unilaterală a declanșării articolului 50.

,,Unii dintre dvs. au exprimat îngrijorarea că felul în care Regatul Unit se află mereu pe picior de plecare ar putea prezenta riscuri pentru funcționarea UE-27 într-un moment de decizii cheie cu privire la viitorul acesteia. Pentru a le aborda, trebuie să convenim asupra unor condiții: să nu se mai redeschidă acordul de retragere; să nu se înceapă negocierile privind viitoarea relație, cu excepția Declarației Politice; Marea Britanie ar trebui să-și mențină cooperarea sinceră și în această perioadă crucială, într-un mod care să reflecte situația sa ca stat membru care părăsește UE. Trebuie să ne amintim însă că Regatul Unit va rămâne un stat membru cu drepturi și obligații depline. Și, în orice caz, Regatul Unit poate revoca articolul 50 în orice moment, după cum a afirmat Curtea Europeană de Justiție”.

Nu în ultimul rând, Tusk adoptă un ton conciliant și îi îndeamnă pe liderii europeni să ia o decizie obiectivă, ținând cont de faptul că Regatul Unit va rămâne un partener al UE pe viitor, sugerând, totodată, că pedepsele nu ar fi necesare într-un ,,proces dificil” precum cel actual.

,,Orice curs de acțiune ar luat, nu trebuie influențat de emoții negative. Ar trebui să tratăm Marea Britanie cu cel mai mare respect, pentru că dorim să rămânem prieteni și parteneri apropiați și trebui să cădem de acord cu privire la viitoarele noastre relații. Niciuna dintre părți nu ar trebui să se simtă umilită în niciun stadiu al acestui proces dificil”,  încheiat Donald Tusk scrisoarea adresată liderilor europeni înaintea summit-ului de mâine, 10 aprilie. 

Menționăm faptul că, dacă Consiliul European nu decide acordarea unei alte extensii a termenului de retragere, Marea Britanie va ieși din UE fără un acord pe data de 12 aprilie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului

Published

on

© European Parliament Media Center

Șeful delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului, înființată la solicitarea grupului PPE din Parlamentul European și susținută politic de Manfred Weber, liderul acestui grup în legislativul european.

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze.

”O strategie coerenta de prevenire a cancerului este cu adevărat o inițiativă pentru oameni. Nu prostii și veleități, ci ceva concret pentru oameni. România conduce în topul european al mortalității cauzate de cancer, iar motivul îl cunoaștem cu toții: lipsa prevenției, depistarea tardivă. În România, dacă ești un om obișnuit și nu ai bani, cunoștințe, uși deschise la timp, mori cu zile. Știți asta, n-am descoperit eu apa caldă. Sunt atâtea drame încât trebuie să fii de fier să nu te doară sufletul”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Înființarea acestei comisii speciale face parte dintr-o campanie mai amplă demarată și derulată de grupul PPE pentru lupta împotriva cancerului, obiectivul fiind preluat și între prioritățile Comisiei Europene.

Totodată, grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul din patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă pentru cetățenii din toată Europa.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe accidente feroviare în 2018

Published

on

© CFR Călători/Facebook

Germania, Polonia, Ungaria şi România au înregistrat cele mai multe accidente feroviare soldate cu victime umane și pagube materiale, în 2018, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Un total de 885 de persoane au fost ucise și 760 de persoane rănite grav în accidente feroviare în 2018 (fără a include cazurile de suicid).

Totuși, datele arată că între 2010 și 2018, numărul de accidente feroviare semnificative în UE a scăzut cu aproape 25%, de la 2292 de accidente la 1 721. 

Cel mai frecvent tip de accident a implicat persoane neautorizate pe căile ferate care au fost lovite de un tren. În 2018, au fost înregistrate 973 de astfel de accidente, reprezentând mai mult de jumătate (57%) din numărul total de accidente. Cealaltă categorie principală au fost accidentele la trecerile la nivel cu calea ferată, inclusiv accidentele cu pietoni. Cu 447 de accidente, această categorie a constituit 26% din totalul accidentelor din 2018.

La nivelul statelor membre ale UE, cele mai multe accidente feroviare din 2018 au avut loc în Germania (302), Polonia (275), Ungaria (162) şi România (132), iar cele mai puţine în Luxemburg (2) şi Irlanda (6).

Continue Reading

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell: Tensiunile geopolitice pe care le constatăm pe Pământ se prelungesc şi se proiectează în spaţiu

Published

on

© European Commission/ Twitter

Spațiul s-a militarizat și sateliții europeni au devenit ținte vulnerabile din cauza absenței protecției, au atras marți atenția, a Bruxelles, participanții la cea de-a 12-a Conferință spațială europeană comună, consternați de consecințele tăierilor avute în vedere în proiectul de buget al UE, anunță AFP, citat de Agerpres.

Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Pământ se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu”, a subliniat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară Spaţiul şi Apărarea în tematica conferinţei.

Din ce în ce mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi spaţiul se aglomerează, a avertizat Josep Borrell. Din cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali. Deşeurile spaţiale multiplică riscurile de coliziuni.

”Acțiuni gri a fost deja comise acolo”, a confirmat generalul francez Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, precizând că încă nu este vorba de acţiuni ostile.

”Dar toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge”, a precizat acesta.

Franţa este pregătită să facă faţă ameninţărilor în spaţiu şi ea ”caută parteneri capabili, cu ambiţii”, a spus generalul Friedling.

Tăierile operare de președinția finlandeză la Consiliul Uniunii Europene, (1 iulie-31 decembrie 2019) la bugetul multianual al Uniunii Europene, care se ridică la 200 de miliarde de euro, a generat îngrijorări. Fondul European de Apărare a scăzut astfel de la 13 miliarde la 7 miliarde de euro, iar programele spațiale au pierdut 20% din finanțarea la care se așteptau.

”Fără bani nu se poate face nimic”, a precizat Margreth Vestager, vicepreşedintele executivului european responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică, de politicile industriale şi de reglementarea modului cum sunt colectate şi folosite datele personale.

”Sper că viitorul buget multianul va fi în măsură să finanţeze investiţii”, a avertizat aceasta.

În cadrul aceluiași eveniment, Italia, prin subsecretarul de stat al apărării, Angelo Tofalo, a anunțat că se va dotat la rândul său cu un comandament pentru spațiu.

Italia se pare că urmează exemplul Franței și al Statelor Unite.

Anul trecut, în ajunul Zilei Naționale a Franței, președintele Emmanuel Macron a anunțat crearea unui comandament militar spaţial.

“Pentru a asigura dezvoltarea şi întărirea capacităţilor noastre spaţiale, un mare comandament spaţial va fi creat în luna septembrie în cadrul Forţelor armate aeriene, care vor deveni în cele din urmă Forţele armate aeriene şi spaţiale”, a declarat liderul de la Elysee atunci.

Ulterior, la 26 iulie, Guvernul francez a venit cu mențiuni suplimentare, precizând că Parisul va dezvolta arme cu laser și va desfășura sateliți de supraveghere până în 2023, ca parte a planului de a proteja infrastructura spațială.

La rândul său, președintele Donald Trump a anunțat la 29 august 2019 lansarea unui comandament militar american al spațiului, concretizând astfel dorința sa, făcută publică încă din iunie 2018, de a înființa o a șasea ramură a armatei americane, ”o forță spațială”.

”Este un moment istoric, o zi istorică în care se recunoaşte că spaţiul este în centrul securităţii naţionale şi apărării Americii”, a afirmat preşedintele Statelor Unite în cursul unei ceremonii la Washington, adăugând că ”Spacecom se va asigura ca dominaţia americană în spaţiu să nu fie ameninţată niciodată”.

Și NATO și-a îndreptat privirea către stele.

În iunie 2019, Alianța a adoptat prima sa politică spațială prin care a recunoscut spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă, punând astfel bazele contracarării amenințărilor vizând infrastructuri spațiale vitale precum sateliții de navigație și comunicațiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending