CONSILIUL EUROPEAN
Donald Tusk, mesaj pentru liderii UE înaintea Consiliului European: Ne întâlnim într-un alt context politic față de cel de acum câteva luni, partidele anti-UE încep să piardă teren
Published
7 years agoon
Europa trece încet într-o nouă etapă în condițiile în care un val de mișcări anti-Uniunea Europeană dispar, a declarat președintele Consiliului European Donald Tusk într-o scrisoare adresată liderilor europeni, publicată înaintea reuniunii liderilor europeni ce se va desfășura joi și vineri.
„Putem spune că ne vom întâlni într-un alt context politic față de cel de acum câteva luni, atunci când forțele anti-UE erau în creștere”, a scris Tusk. ”Evoluțiile actuale de pe continent par să indice că trecem încet într-o nouă etapă. În multe dintre țările noastre, partidele politice care și-au construit poziția pe sentimentele anti-UE încep să piardă teren”, a transmis oficialul.
”Anul trecut am decis că Uniunea Europeană își va proteja cetățenii împotriva amenințărilor la adresa securității, migrației ilegale și globalizării necontrolate și vom continuă să livrăm în această direcție”, a transmis Donald Tusk, în scrisoarea tradițională către șefii de stat sau de guvern.
Summitul de joi și vineri va fi prima reuniune pe care Donald Tusk o prezidează de la începutului celui de-al doilea mandat de președinte al Consiliului European, dar și ultima reuniune desfășurată sub președinția malteză a Consiliului UE.
În timp ce problematica migrației se va axa pe discuții privind reforma sistemului european de azil, iar aspectele economice vor viza consolidarea pieței unice și mizele europene în contextul reuniunii G20, temele cu cea mai pondere de pe agenda liderilor UE par a fi negocierile pentru Brexit și securitatea și apărarea în Uniunea Europeană.
România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care va participa la summit din postura celui mai recent lider UE care s-a întâlnit cu Donald Trump, la Washington.
.
You may like
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Război în Ucraina: Intră în vigoare noi norme ale UE care incriminează încălcarea sancțiunilor europene
UE demarează o nouă investigație în relație cu China, de data aceasta cu privire la importurile de produsele de oțel ce provin din a doua economie a lumii
Tabloul european al tentativelor de asasinare și al asasinatelor împotriva liderilor politici din Europa ultimilor 50 de ani
UE ”condamnă cu fermitate atacul josnic” asupra premierului Slovaciei: Astfel de acte de violență nu își au locul în societatea noastră și subminează democrația
Klaus Iohannis, după ce premierul slovac a fost împușcat: Condamn actele extremiste care amenință valorile noastre europene fundamentale
CONSILIUL EUROPEAN
20 de ani de la marea extindere a UE: “Orice proiect democratic este, prin natura sa, muritor”, atenționează șeful Consiliului European într-o reacție la discursul lui Macron
Published
3 weeks agoon
April 29, 2024Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a estimat luni că orice proiect democratic este ”prin natura sa, muritor”, drept reacţie la discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat săptămâna trecută că UE ar putea “muri”, relatează AFP, potrivit Agerpres.
“Orice proiect democratic, orice model democratic este, prin natura sa, muritor”, a declarat Michel cu prilejul unui eveniment de marcare a 20 de ani de la extinderea din 2004, când zece state au aderat la UE.
La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări.
Totuşi, a subliniat el, această constatare nu este menită să dea “o impresie pesimistă” privind starea UE. “Sunt optimist”, a spus el.
2004 marked the reunification of a divided continent as we welcomed ten new EU member states.
20 years on, war is back in Europe.
The next wave of enlargement is once again a date with history, a geopolitical imperative. https://t.co/NXa1rxFwoD
— Charles Michel (@CharlesMichel) April 29, 2024
“Cred că avem forţele necesare, instrumentele necesare şi că suntem lucizi”, a adăugat preşedintele Consiliului European.
Într-un discurs cu o tentă alarmistă susţinut joi la Sorbona, la Paris, Emmanuel Macron a insistat asupra pericolelor care ameninţă UE.
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.
Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.
“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.
El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.
“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.
CONSILIUL EUROPEAN
Cancelarul german reacționează la discursul lui Macron de la Sorbona: Conține “impulsuri bune” pentru ca “Europa să rămână puternică”
Published
3 weeks agoon
April 26, 2024Discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la viitorul Uniunii Europene “conţine impulsuri bune” pentru ca “Europa să rămână puternică”, a reacţionat joi cancelarul german Olaf Scholz pe reţeaua X.
“Franţa şi Germania vor împreună ca Europa să rămână puternică. Discursul tău, Emmanuel, conţine impulsuri bune privind modul în care putem să obţinem aceasta. Împreună facem să avanseze Europa: politic şi economic“, a scris Scholz, în limbile franceză și germană, fapt ce a stimulat și un răspuns din partea liderului francez.
“Mulțumesc Olaf pentru sprijinul tău. Noi, Germania și Franța, vom continua să facem Europa să avanseze împreună. Trăiască Europa!”, a replicat Macron, tot în franceză și germană.
Merci cher Olaf pour ton soutien. Allemagne et France, nous continuerons de faire avancer l’Europe ensemble. Vive l’Europe ! https://t.co/Phgf3jMCFf
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 25, 2024
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.
Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.
Europa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor unei lumi schimbate și să-și sporească apărarea, a declarat Macron, avertizând că UE nu este suficient de înarmată pentru a face față unor amenințări globale precum războiul Rusiei în Ucraina.
El a descris comportamentul Rusiei după invazia sa în Ucraina ca fiind “dezinhibat” și a spus că nu mai este clar unde se află “limitele” Moscovei.
Macron a tras un semnal de alarmă cu privire la ceea ce a descris ca fiind nerespectarea regulilor comerciale globale atât de către SUA, cât și de către China, făcând apel la Uniunea Europeană să își revizuiască politica comercială.
“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.
El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.
“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.
De altfel, în discursul său, liderul de la Paris a evocat și discursul lui Olaf Scholz din august 2022, de la Praga, dar și tratatele franco-germane de la Elysee din 1963 și de la Aachen din 2019, dar și angajamentul comun pe care împreună cu Olaf Scholz și l-a asumat, tot la Sorbona, în urmă cu un an la împlinirea a 60 de ani de la reconcilierea franco-germană.
În primul său discurs major privind viitorul Europei de la preluarea mandatului de cancelar în decembrie anul 2021 și după președinția franceză a Consiliului UE, Scholz a rostit o alocuțiune intitulată “Europa este viitorul nostru” la Universitatea Carolină din Praga, prima universitate din spațiul central european, unde a reafirmat promisiunea că Germania va susține Ucraina “atât timp cât va fi necesar”, a exprimat susținerea țării sale pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, precizând că acestea îndeplinesc criteriile tehnice și a manifestat sprijin pentru extinderea Uniunii Europene, evocând ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală” care să cuprindă și cele șase țări din Balcanii de Vest, dar și trei țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia, și solicitând înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.
COMISIA EUROPEANA
Bloomberg: Macron, care a jucat un rol cheie în ascensiunea Ursulei von der Leyen, caută susținere pentru a-l numi pe Mario Draghi la șefia Comisiei Europene
Published
3 weeks agoon
April 24, 2024Președintele francez Emmanuel Macron, care a jucat un rol esențial în numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene în urmă cu cinci ani, este acum în discuții cu omologii săi din Consiliul European pentru a găsi un alt candidat – precum fostul premier italian Mario Draghi – pentru a ocupa postul de top.
Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, Macron a vorbit cu mai mulți premieri, inclusiv cu premierul italian Giorgia Meloni, despre posibilitatea de a avea un lider tehnocrat al brațului executiv al Uniunii Europene, cum ar fi fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Informația apare în ajunul unui discurs mult așteptat al președintelui francez, care joi va susține un al doilea “discurs de la Sorbona” privind viitorul Uniunii Europene, dar și pentru a prezenta realizările sale, ale Franței și ale UE, urmărind să dea un ton pro-european campaniei electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European. Discursul este așteptat a fi o reeditare a celui din 2017, din același loc, când a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.
De asemenea, materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.
Macron este legat de o relație bună cu Draghi, în perioada în care acesta era prim-ministru al Italiei fiind negociat și semnat “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană franco-italian asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.
Actualmente, Mario Draghi a fost însărcinat chiar de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a redacta un raport privind competitivitatea economiei europene, document complementar raportului privind viitorul pieței unice publicat recent de un alt ex-premier italian Enrico Letta. De asemenea, Draghi a fost vehiculat ca opțiune și pentru a deveni următorul președinte al Consiliului European.
Ce i se reproșează lui von der Leyen?
Când Ursula von der Leyen a devenit în mod surprinzător președinte al Comisiei Europene în 2019, printr-un acord al lui Emmanuel Macron cu fostul cancelar german Angela Merkel, aceasta s-a angajat să transforme instituția într-o ”Comisie geopolitică”.
Oficiali europeni care au vorbit pentru Bloomberg sub protecția anonimatului au subliniat faptul că von der Leyen și-a erodat șansele pentru că a politizat rolul său și pentru modul în care a acționat în diferite situații precum vizita în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut, negocieri comerciale cu alte țări sau blocuri continentale, politici climate și relațiile transatlantice.
De altfel, Macron este unul dintre liderii care a lansat critici la adresa lui von der Leyen. ”Președinția Comisiei are rolul de a apăra interesele generale, de aceea nu trebuie politizată excesiv. Ceea ce nu s-a întâmplat de fiecare dată în cazul actualei echipe a Comisiei Europene”, a afirmat el, luna trecută.
În schimb, atunci când comisarul european din partea Franței, Thierry Breton, a criticat modul în care șefa sa, Ursula von der Leyen, a fost aleasă candidatul PPE pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, oficiali din anturajul lui Macron au precizat că liderul de la Elysee a fost “extrem de furios” pentru un gest pe care l-a considerat drept “o lipsă gravă de simț politic”.
Breton afirmase că Partidul Popular European pare să nu aibă încredere în Ursula von der Leyen după ce, la congresul de la București, aceasta a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă pentru a fi susținută pentru un al doilea mandat, dintr-un total de 801 delegați cu drept de vot, deși von der Leyen a fost unicul candidat.
Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.
Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.
Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.
Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.
Concrete & Design Solutions
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria
Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă: Ziua Europei este sărbătoarea noastră. În România, Europa înseamnă fiecare stradă, școală sau spital reabilitate sau construite cu fonduri UE
- ROMÂNIA6 days ago
Marcel Ciolacu consideră că României îi vor fi ridicate vizele pentru SUA în acest an: Trebuie o mobilizare din partea românilor să își reînnoiască vizele
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Economiei evidențiază avantajele poziției geografice a României pentru reconstrucția Ucrainei: Putem fi un centru logistic
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
România a devenit cel mai important investitor din R. Moldova, anunță președintele Senatului, Nicolae Ciucă, la Forumul președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”