Un veteran american din cel de-al Doilea Război Mondial a împărtășit un moment emoționant cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei ceremonii organizate joi cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a debarcărilor aliate din Ziua Z în Normandia, Franța, când a fost întoarsă soarta celui de-al Doilea Război Mondial, deschizând calea spre eliberarea Europei de Vest și înfrângerea Germaniei naziste.

Veteranul din Ziua Z, al cărui nume nu este cunoscut, este văzut în videoclip dând mai întâi mâna cu liderul ucrainean, acompaniați de premierul canadian Justin Trudeau.

Cu toate acestea, veteranul îi ia rapid mâna lui Zelenski și o sărută, ceea ce îi face pe amândoi să izbucnească în râs.

Veteranul este apoi văzut îmbrățișându-l pe Zelenski din scaunul său cu rotile și spunându-i că este “salvatorul poporului”.

“Nu, nu”, a răspuns Zelenski. “Tu ai salvat Europa”.

Videoclipul a devenit viral, adunând sute de mii de vizualizări, iar momentul a fost titrat de către presa anglo-saxonă drept o “întâlnire a eroilor” în ceea ce poate fi considerată, de asemenea, o “îmbrățișare a eroilor”.

So much of today was emotional, but this moment – a hero from the past meeting a hero of the moment – is quite a scene.

“I pray for you,” the veteran told Zelenskyy. pic.twitter.com/UWsQQwgOzD

— Ed O’Keefe (@edokeefe) June 6, 2024

Președintele ucrainean s-a aflat joi Normandia alături de alți 25 lideri mondiali, în frunte cu președinții Emmanuel Macron și Joe Biden, prințul moștenitor al Regatului Unit, William, premierul canadian Justin Trudeau și cancelarul german Olaf Scholz, dar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Au mai fost prezenți președintele Italiei, Sergio Mattarrella, președintele Cehiei, Petr Pavel, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-miniștrii Olandei, Greciei și Norvegiei, Mark Rutte, Kyriakos Mitsotakis și Jonas Gahr Store, dar și președintele Consiliului European, Charles Michel.

De asemenea, președintele ucrainean intenționează să stea de vorbă cu președintele Biden în timpul vizitei pentru “a avea un angajament cu el pentru a discuta despre situația din Ucraina și despre cum putem continua să ne aprofundăm sprijinul pentru Ucraina”, potrivit consilierului pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan.

Marcând aniversarea cu un discurs în Normandia, Biden a pus în centrul atenției Ucraina în omagiul său adus curajului celor care au debarcat în Normandia în urmă cu 80 de ani, invocând lupta Ucrainei împotriva “unui tiran”.

La fel, în discursul său din Normandia, președintele francez Emmanuel Macron a promis Ucrainei că aliații nu vor face un pas înapoi în a o sprijini să se apere în fața Rusiei, care a readus războiul pe continentul european.

Monumentele din peste 60 de orașe din Europa, inclusiv câteva din România, au afișat mesaje care îndeamnă cetățenii să voteze, cu o lună înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, în România fiind proiectate mesaje pe monumente din zece orașe, între acestea aflându-se clădirea Palatului Parlamentului, Arcul de Triumf din București și Palatul Culturii din Drobeta Turnu Severin, informează PE într-un comunicat.

Arcul de Triumf din Paris, Colosseumul din Roma și Grand Place din Bruxelles s-au numărat printre numeroasele monumente din întreaga UE iluminate pentru a marca ziua de 9 mai, Ziua Europei, și numărătoarea inversă de o lună pentru alegerile europene (6-9 iunie).

Între miercuri 8 mai și joi 9 mai, acestea au afișat sloganul campaniei electorale “Folosiți-vă votul. Sau alții vor decide în locul tău.” sau steagul european.

© European Parliament/ Arcul de Triumf

© European Parliament/ Palatul Culturii Drobeta Turnu Severin

© European Parliament

Printre celelalte clădiri și monumente de referință participante se numără Podul Samuel Beckett și clădirile Parlamentului național din Dublin, Primăria din Vilnius, Fortul St Angelo din Valletta, Palatul Prezidențial din Bratislava, Piața Cibeles din Madrid și Parlamentul din București, pentru a numi doar câteva dintre acestea.

Prin aceste iluminări care au avut loc în orașe de pe întreg continentul, Parlamentul European și autoritățile naționale și locale au transmis un mesaj de unitate celor 440 de milioane de cetățeni europeni cu privire la importanța pe care aceste alegeri europene o vor avea pentru viitorul fiecăruia.

Ziua Europei, care are loc în fiecare an la 9 mai, sărbătorește pacea și unitatea în Europa. Această dată marchează aniversarea istoricei “Declarații Schuman”, care a prezentat ideea sa privind o nouă formă de cooperare politică în Europa, care ar face ca războiul dintre țările europene să nu mai fie o problemă.

Cei mai importanți lideri europeni – președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și premierul Italiei Mario Draghi – au efectuat joi o vizită istorică la Kiev, capitala Ucrainei, acolo unde au fost primiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să decidă dacă vor acorda Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

După ce au sosit la Kiev cu trenul, dar din direcții diferite, Macron, Scholz, Draghi și Iohannis s-au deplasat la Irpin, în locurile unde soldații ruși au comis masacre, au omorât civili și au produs distrugeri materiale sub tirul rachetelor, pentru a-și manifesta solidaritatea și aprecierea pentru “eroismul” ucrainenilor de a se apăra în fața “barbariilor” armatei invadatoare ruse. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a precizat că se află la Kiev pentru a arăta sprijinul puternic și solidaritatea față de președintele Zelenski și poporul ucrainean, iar la Irpin a afirmat că România susține ca toți făptașii ruși să fie trași la răspundere în fața justiției internaționale.

Ulterior, cei patru lideri europeni au fost primiți de Volodimir Zelenski la Palatul Prezidențial din Kiev, un moment pe care presa franceză l-a descris drept “o imagine pentru istorie”.

“Suntem aici alături de președintele Zelenski pentru că știm că este de datoria noastră să acționăm. Este responsabilitatea noastră să menținem acest impuls și să îi ajutăm pe prietenii noștri ucraineni să își făurească un nou viitor. Trebuie să ne concentrăm pe necesitatea păcii, pe efortul de reconstrucție și pe reconstruirea viitorului acestei țări“, a scris Iohannis, pe Twitter.

We are here together with President @ZelenskyyUa because we know it’s our duty to act. It’s our responsibility to keep this momentum & help our Ukrainian friends forge a new future. Focus on the need for peace, the reconstruction effort & the rebuilding of this country’s future. pic.twitter.com/yMJ5ZURs8W

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 16, 2022

Această deplasare este o premieră pentru liderii celor patru țări UE de la începutul invaziei rusești în Ucraina, la 24 februarie. Cei patru lideri se află în Ucraina și pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre candidatura Ucrainei la UE înaintea unui aviz așteptat al Comisiei Europene și a unei dezbateri în acest sens în Consiliul European de săptămâna viitoare. Vizita este cu atât mai importantă cu cât vineri, 17 iunie, Comisia Europeană va da publicității evaluarea sa privind cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Aflat miercuri în România pentru discuții cu președintele Iohannis, președintele francez Emmanuel Macron a estimat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski va trebui să negocieze cu Rusia, iar europenii vor fi prezenţi la rândul lor la masa negocierilor.

Tot Macron, cel care s-a opus în mai multe rânduri ideii ca Rusia să fie umilită pentru războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, a subliniat că Federația Rusă “este o putere de temut”, în timp ce a definit-o ca “țară agresoare”.

De cealaltă parte, Klaus Iohannis a declarat că România lucrează intens la găsirea unor soluții pentru a crește capacitatea Portului Constanța pentru a transporta cereale din Ucraina, în contextul necesității de a asigura o securitate alimentară la nivel mondial, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această țară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

Totodată, președinții României și Franței au discutat despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, poziția României fiind aceea că statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina, R. Moldova și Georgia reprezintă soluția corectă moral, economic și securitar.

Publicația germană Bild am Sonntag a anunțat încă de duminică că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, va călători la Kiev alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, la finalul lunii iunie, înainte de summitul G7, programat să se desfășoare la Elmau, în Bavaria, între 25 și 27 iunie.

Ulterior, un parlamentar ucrainean a scris pe Twitter că la Kiev vor veni “cei trei mușchetari și d’Artagnan”, sugerând că celor trei lideri occidentali li se va alătura și președintele român Klaus Iohannis.

Dintre cele patru țări – Franța, Germania, Italia și România -, doar Germania și România au mai trimis reprezentanți la Kiev în cele peste 100 de zile de război declanșat de Rusia. Din partea Germaniei s-a aflat la Kiev ministrul de externe Annalena Baerbock, iar din partea României premierul Nicolae Ciucă și președinții celor două camere ale Parlamentului, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu.