Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Tusk răspunde amenințărilor ,,deplasate” ale președintelui Turciei: Niciodată nu vom accepta ca refugiaţii să fie folosiţi pe post de arme şi ca modalitate de a ne şantaja

Published

on

©️ President of Ukraine official website

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, consideră ,,deplasate” amenințările făcute joi de președintele turc, Recep Tayip Erdogan, care a transmis că va permite milioanelor de refugiați sirieni să ia drumul Europei, potrivit declarațiilor din conferința de presă cu președintele Ciprului, de vineri, de la Nicosia. 

Erdogan a ameninţat joi într-un discurs că ,,va deschide porţile” ţării sale pentru refugiaţii sirieni spre Europa, în replică la criticile lansate de Uniunea Europeană împotriva ofensivei militare a Ankarei în nord-estul Siriei. Preşedintele Turciei a cerut Uniunii Europene ,,să-şi revină în simţiri” şi a ameninţat că, dacă blocul comunitar va califica ofensiva militară a Ankarei drept o invazie, ,,va deschide porţile şi va trimite 3,6 milioane de refugiaţi” în Europa.

Uniunea Europeană a somat miercuri seara Turcia să înceteze urgent ofensiva militară în nordul Siriei, denunțând inițiativa ,,unilaterală” a Administrației Erdogan și punctând faptul că nu va furniza ,,asistenţă pentru stabilizare sau dezvoltare în zonele în care sunt ignorate drepturile populaţiei”, UE îndoindu-se că așa-numita zonă de securitate pe care Turcia vrea să o instituie în nord-estul Siriei ,,va corespunde criteriilor internaționale în materie de repatriere a refugiaților”.

Ulterior întâlnirii de vineri cu preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, Donald Tusk a reiterat poziția UE și a spus că ,,operațiunea militară unilaterală a Turciei în nordul Siriei este îngrijorătoare și ar trebui să se oprească, iar problemele de securitate ale Turciei trebuie abordate prin mijloace politice și diplomatice”. 

Potrivit președintelui Consiliului European o intervenție militară nu va face decât să înrăutățească lucrurile: ,,În loc să creeze stabilitate, va crea și mai multă instabilitate în întreaga regiune, va agrava suferințele civile, va provoca deplasări suplimentare și va amenința progresul realizat de Coaliția Mondială împotriva Da’esh (Statul Islamic).

Obiectivul Turciei ar fi crearea unei zone de securitate în nordul Siriei, de-a lungul graniței dintre cele două țări. În acest fel, va fi combătută direct, printre altele, prezența în regiune a alianței rebele a Forțelor Democrate Siriene (SDF), o grupare condusă de milițiile kurde YPG. Ankara îi consideră pe kurzii din nordul Siriei o amenințare la adresa securității sale naționale.

În acest sens, înaltul oficial european a amintit că ,,forțele kurde care au făcut parte din Forțele Democrate Siriene au fost și sunt cruciale în lupta împotriva Da’esh” și a punctat, ,,pentru ambele părți ale Atlanticului” că ,,abandonarea lor nu este doar o idee proastă, după cum a spus președintele Trump, dar ridică multe întrebări, atât de natură strategică, cât și morală”.

Președintele american Donald Trump şi-a atras critici dure pentru că permite Turciei efectuarea unei ofensive militare de amploare împotriva grupurilor insurgente kurde din Siria. Administraţia de la Washington a decis la finele săptămânii trecute retragerea trupelor din nordul Siriei în contextul planului ofensivei militare turce împotriva grupurilor insurgente kurde, milițiile YPG fiind de multă vreme un aliat important al SUA în lupta împotriva Statului Islamic. Mai mult,  Casa Albă a anunțat că aliații kurzi nu vor fi apărați în cazul unei invazii turce în zonă, relatează Digi24.

De asemenea, organizaţia insurgentă kurdă Forţele Democratice Siriene (SDF) a acuzat Statele Unite de renegarea unui aliat, avertizând că decizia va avea un ,,impact negativ major” asupra operaţiunilor comune contra reţelei teroriste Stat Islamic.

În acest context, Donald Tusk a declarat că Turcia ,,trebuie să înțeleagă că principala noastră preocupare este că acțiunile lor pot duce la o altă catastrofă umanitară, ceea ce ar fi inacceptabil”, adăugând că ,,niciodată nu vom accepta ca refugiaţii să fie folosiţi pe post de arme şi ca modalitate de a ne şantaja. Acesta este motivul pentru care consider că amenințările de ieri făcute de președintele Erdogan sunt complet deplasate”.

Ofensiva declanşată miercuri de Turcia în Siria este a treia din 2016. Ea deschide un nou front într-un conflict care a făcut peste 370.000 de morţi şi a provocat strămutarea a milioane de persoane de la declanşarea sa în 2011.

Ofensiva turcă a fost declanșată fără acordul Statelor Unite, potrivit spuselor secretarului de stat american, Mike Pompeo și părerilor exprimate de președintele Donald Trump.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri că operaţiunea militară turcă din nordul Siriei este o ,,idee rea” şi că nu o susţine, adăugând că Ankara poartă acum responsabilitatea pentru toţi luptătorii Statului Islamic din acea zonă.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Prima întâlnire Donald Trump – Ursula von der Leyen, la Davos: Președintele SUA vrea un acord comercial cu Uniunea Europeană

Published

on

© The White House/ Facebook

Statele Unite doresc un acord comercial cu Uniunea Europeană, a declarat, marţi, preşedintele american, Donald Trump, cu ocazia primei sale întrevederi cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, care a avut loc în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, acolo unde ambii lideri participă.

“Vă mulţumesc foarte mult, mă bucur să fiu alături de preşedintele Comisiei Europene, o femeie care este foarte respectată şi este un foarte bun negociator, ceea ce este o veste proastă pentru noi, deoarece vom discuta despre un acord comercial şi discutăm deja de ceva timp. Sper că vom reuşi să facem ceva”, a afirmat Donald Trump, potrivit unei înregistrări video difuzate de Casa Albă pe pagina sa de Facebook.

Președintele american a avut aprecieri similare și față de predecesorul lui von der Leyen, Jean-Claude Juncker, alături de care a ajuns la un acord, în cadrul unei întrevederi la Washington ce a avut loc la 25 iulie 2018, pentru stoparea disputei comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană

În cadrul interacțiunii cu presa dinaintea întâlnirii cu președintele Comisiei Europene, Trump i-a transmis lui von der Leyen că un ”acord între noi şi Europa este ceva ce vom putea realiza“.

Statele Unite și Uniunea Europeană s-au aflat aproape, în timpul precedentei administrații americane și a configurației instituționale europene anterioare, de convenirea unui Parteneriatului Transatlantic pentru Investiții și Comerț (TTIP), un proiect nesusținut de administrația Trump, în condițiile în care președintele american a căutat și a obținut retragerea din diferite acorduri similare, cum ar fi Parteneriatul Transpacific, sau renegocierea unor înțelegeri de acest tip, precum NAFTA.

De altfel, Ursula von der Leyen și Donald Trump au avut prima lor convorbire telefonică la finalul anului trecut, când au convenit asupra unei întâlniri la începutul lui 2020, pentru a discuta inclusiv dimensiunea relațiilor comerciale.

În ceea ce priveşte relaţiile comerciale dintre UE şi SUA, acestea au devenit tensionate după decizia Franţei şi mai multor alte state membre de a impune o taxă împotriva giganţilor din domeniul digital: Google, Apple, Facebook şi Amazon. La rândul său, Washingtonul a ameninţat să suprataxeze cu 2,4 miliarde de dolari produsele franceze, printre care şampania şi brânza roquefort, ca represalii. Pe de altă parte, deprecierea relațiilor transatlantice pe acest palier economic s-a produs și în contextul în care Organizația Mondială a Comerțului a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus.

Pe de altă parte, în discursul său de la Davos, Donald Trump a vorbit despre faptul că Statele Unite au ajuns ”cel mai mare producător de gaz natural” și i-a îndemnat pe europeni să cumpere această sursă energie, în pofida contextului în care statele europene și instituțiile UE au pregătit Pactul Ecologic European prin care să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic, inclusiv prin a pune capăt utilizării combustibililor fosili.

În ce o privește, Ursula von der Leyen se va adresa miercuri elitei politico-economice globale de la Davos. Cu o zi în urmă, șefa executivului european a susținut un discurs la ceremonia ce a marcat debutul celei de-a 50-a ediții a Forumului Economic Mondial, subliniind că acest prilej facilitează ”discuții, dezbaterii și angajamente pentru soluții și noi alianțe pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a consolida creșterea incluzivă și a asigura pacea și prosperitatea pentru toți”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Lituaniei Gitanas Nauseda nu va participa la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului din Israel. Acesta ”a cerut ca preşedintele Parlamentului să reprezinte Lituania”

Published

on

© Gitanas Nausėda/ Twitter

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declinat marţi invitaţia adresată de Israel de a participa la ceremoniile prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau, informează AFP, citat de Agerpres.

42 de lideri mondiali, printre care și președintele României, Klaus Iohannis, participă la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.

Preşedintele lituanian a urmat exemplul omologului său polonez, Andrzej Duda, care a renunţat să se deplaseze joi la Yad Vashem, Memorialul de la Ierusalim al Victimelor Holocaustului, protestând împotriva luărilor de poziţie ale Rusiei cu privire la cel de-al Doilea Război Mondial.

Varşovia se teme că, cu prilejul acestor ceremonii, preşedintele rus Vladimir Putin va acuza din nou Polonia de antisemitism şi îşi va promova ”politica istorică” de a elogia Uniunea Sovietică, trecând sub tăcere pactul încheiat de aceasta cu Germania nazistă în 1939.

Gitanas Nauseda ”a cerut ca preşedintele parlamentului să reprezinte Lituania la Ierusalim”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al şefului statului, Antanas Bubnelis, refuzând să dea detalii despre motivele acestei anulări de ultim moment.

În schimb, Gitanas Nauseda va merge pe 27 ianuarie la ceremoniile ce vor marca 75 de ani de la eliberarea fostului lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz, situat în sudul Poloniei, a indicat Bubnelis.

Lituania s-a alăturat Poloniei în a condamna minimalizarea de către preşedintelui rus a semnificaţiei pactului secret germano-sovietic (cunoscut şi ca Pactul Ribbentrop-Molotov) prin care cele două puteri îşi împărţeau Europa de Est la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În luna decembrie a anului trecut, Putin şi alţi înalţi reprezentanţi ai puterii ruse au acuzat Polonia că a încheiat o ”înțelegere” cu Adolf Hitler și că a acționat în mod ”antisemit” în zorii celui de-Al Doilea Război Mondial.

Aceste declarații au atras criticile prim-ministrului polonez, Mateusz Morawiecki acuzându-l pe președintele Rusiei că a “mințit” în mod deliberat despre Polonia “în numeroase ocazii”, făcând referile la comentariile liderului de la Kremlin privitoare la implicarea Poloniei în izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Și ambasadoarea SUA la Varșovia, Georgette Mosbacher, a răspuns declarațiilor Moscovei.

“Dragă preşedinte Putin, Hitler şi Stalin au conspirat pentru a începe Al Doilea Război Mondial. Acestea sunt faptele. Polonia a fost o victimă a acestui conflict îngrozitor”, a scris ambasadoarea.

Uniunea Europeană, prin vocea comisarului european pentru valori și transparență a anunțat la 16 ianuarie că nu va tolera distorsionarea faptelor istorice.

”Toată lumea are dreptul la opinia proprie, dar nu la fapte proprii. Rolul Comisiei este să vorbească despre fapte. Comisia Europeană respinge în totalitate orice afirmaţii false care încearcă să distorsioneze istoria celui de-al Doilea Război Mondial sau că descrie victime, cum este Polonia, drept agresori”, a declarat Vera Jourova în Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară a acestui an.

Parlamentul European a adoptat la 19 septembrie 2019 o rezoluție prin care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Aceștia au reamintit că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”.

Revoluția adoptată de Parlamentul European mai ”subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Banca Centrală Europeană a creat un grup de expertiză cu alte cinci mari bănci centrale de la nivel internațional privind posibilitatea introducerii propriilor monede digitale

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Banca Centrală Europeană a creat un grup de expertiză cu alte cinci bănci centrale din Asia, America de Nord și Europa pentru a explora posibilitatea emiterii propriilor monede digitale (CBCD), informează un comunicat al instituției.

Banca Canadei, Banca Angliei, Banca Japoniei, Banca Centrală Europeană, Banca Centrală a Suediei și Banca Națională Elvețiană, împreună cu Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), au creat un grup de lucru al băncilor centrale pentru a face schimb de cunoştinţe şi expertiză cu privire la posibilitatea emiterii propriilor monede digitale (CBDC).

Până acum, marile bănci centrale nu au reglementat monedele digitale, deoarece nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la modul în care ar trebui făcut acest lucru şi după ce au concluzionat că acestea sunt prea mici pentru a pune în pericol sistemul financiar, relatează Agerpres.

Însă, proiectul gigantului social media Facebook de a introduce o nouă criptomonedă, denumită Libra, a trezit îngrijorare în rândul politicienilor şi a determinat mai mulţi guvernatori ai unor importante bănci centrale din Europa să avertizeze compania că va fi nevoită să răspundă întrebărilor din partea autorităţilor de reglementare cu privire la criptomoneda preconizată, mai spune sursa citată mai sus.

Grupul va evalua o serie de aspecte ce țin de felul în care CBDC pot fi utilizate:; opţiunile economice, funcţionale şi de design tehnic, inclusiv interoperabilitatea transfrontalieră şi schimbul de cunoştinţe cu privire la tehnologiile emergente.

De asemenea, grupul se va coordona îndeaproape cu instituțiile și forumurile relevante – în special, Consiliul pentru stabilitate financiară și Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață (CPMI).

Grupul de lucru va fi co-prezidat de Benoît Cœuré, șeful BIS Innovation Hub, și Jon Cunliffe, viceguvernator al Băncii Angliei și președinte al CPMI. Acesta va include reprezentanți de rang senior ai instituțiilor participante.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending