Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Tusk răspunde amenințărilor ,,deplasate” ale președintelui Turciei: Niciodată nu vom accepta ca refugiaţii să fie folosiţi pe post de arme şi ca modalitate de a ne şantaja

Published

on

©️ President of Ukraine official website

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, consideră ,,deplasate” amenințările făcute joi de președintele turc, Recep Tayip Erdogan, care a transmis că va permite milioanelor de refugiați sirieni să ia drumul Europei, potrivit declarațiilor din conferința de presă cu președintele Ciprului, de vineri, de la Nicosia. 

Erdogan a ameninţat joi într-un discurs că ,,va deschide porţile” ţării sale pentru refugiaţii sirieni spre Europa, în replică la criticile lansate de Uniunea Europeană împotriva ofensivei militare a Ankarei în nord-estul Siriei. Preşedintele Turciei a cerut Uniunii Europene ,,să-şi revină în simţiri” şi a ameninţat că, dacă blocul comunitar va califica ofensiva militară a Ankarei drept o invazie, ,,va deschide porţile şi va trimite 3,6 milioane de refugiaţi” în Europa.

Uniunea Europeană a somat miercuri seara Turcia să înceteze urgent ofensiva militară în nordul Siriei, denunțând inițiativa ,,unilaterală” a Administrației Erdogan și punctând faptul că nu va furniza ,,asistenţă pentru stabilizare sau dezvoltare în zonele în care sunt ignorate drepturile populaţiei”, UE îndoindu-se că așa-numita zonă de securitate pe care Turcia vrea să o instituie în nord-estul Siriei ,,va corespunde criteriilor internaționale în materie de repatriere a refugiaților”.

Ulterior întâlnirii de vineri cu preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, Donald Tusk a reiterat poziția UE și a spus că ,,operațiunea militară unilaterală a Turciei în nordul Siriei este îngrijorătoare și ar trebui să se oprească, iar problemele de securitate ale Turciei trebuie abordate prin mijloace politice și diplomatice”. 

Potrivit președintelui Consiliului European o intervenție militară nu va face decât să înrăutățească lucrurile: ,,În loc să creeze stabilitate, va crea și mai multă instabilitate în întreaga regiune, va agrava suferințele civile, va provoca deplasări suplimentare și va amenința progresul realizat de Coaliția Mondială împotriva Da’esh (Statul Islamic).

Obiectivul Turciei ar fi crearea unei zone de securitate în nordul Siriei, de-a lungul graniței dintre cele două țări. În acest fel, va fi combătută direct, printre altele, prezența în regiune a alianței rebele a Forțelor Democrate Siriene (SDF), o grupare condusă de milițiile kurde YPG. Ankara îi consideră pe kurzii din nordul Siriei o amenințare la adresa securității sale naționale.

În acest sens, înaltul oficial european a amintit că ,,forțele kurde care au făcut parte din Forțele Democrate Siriene au fost și sunt cruciale în lupta împotriva Da’esh” și a punctat, ,,pentru ambele părți ale Atlanticului” că ,,abandonarea lor nu este doar o idee proastă, după cum a spus președintele Trump, dar ridică multe întrebări, atât de natură strategică, cât și morală”.

Președintele american Donald Trump şi-a atras critici dure pentru că permite Turciei efectuarea unei ofensive militare de amploare împotriva grupurilor insurgente kurde din Siria. Administraţia de la Washington a decis la finele săptămânii trecute retragerea trupelor din nordul Siriei în contextul planului ofensivei militare turce împotriva grupurilor insurgente kurde, milițiile YPG fiind de multă vreme un aliat important al SUA în lupta împotriva Statului Islamic. Mai mult,  Casa Albă a anunțat că aliații kurzi nu vor fi apărați în cazul unei invazii turce în zonă, relatează Digi24.

De asemenea, organizaţia insurgentă kurdă Forţele Democratice Siriene (SDF) a acuzat Statele Unite de renegarea unui aliat, avertizând că decizia va avea un ,,impact negativ major” asupra operaţiunilor comune contra reţelei teroriste Stat Islamic.

În acest context, Donald Tusk a declarat că Turcia ,,trebuie să înțeleagă că principala noastră preocupare este că acțiunile lor pot duce la o altă catastrofă umanitară, ceea ce ar fi inacceptabil”, adăugând că ,,niciodată nu vom accepta ca refugiaţii să fie folosiţi pe post de arme şi ca modalitate de a ne şantaja. Acesta este motivul pentru care consider că amenințările de ieri făcute de președintele Erdogan sunt complet deplasate”.

Ofensiva declanşată miercuri de Turcia în Siria este a treia din 2016. Ea deschide un nou front într-un conflict care a făcut peste 370.000 de morţi şi a provocat strămutarea a milioane de persoane de la declanşarea sa în 2011.

Ofensiva turcă a fost declanșată fără acordul Statelor Unite, potrivit spuselor secretarului de stat american, Mike Pompeo și părerilor exprimate de președintele Donald Trump.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri că operaţiunea militară turcă din nordul Siriei este o ,,idee rea” şi că nu o susţine, adăugând că Ankara poartă acum responsabilitatea pentru toţi luptătorii Statului Islamic din acea zonă.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Reacții prudente după ce miniștrii de Externe din țările NATO au discutat despre viitorul Alianței: Propunerea Germaniei a primit sprijin, viziunea Franței nu a generat entuziasm

Published

on

© Germany at NATO/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reliefat o abordare prudentă după reuniunea miniștrilor de Externe din țările aliate în care au fost discutate propunerile Franței și Germaniei privind transformarea NATO, viziunea Parisului fiind aceea a a modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizând crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi.

Întrebat în debutul conferinței de presă ce a urmat reuniunii, Jens Stoltenberg s-a referit doar la propunerea înaintată de șeful diplomației germane, Heiko Maas.

”Toți aliații și-au exprimat sprijinul puternic pentru NATO și unitatea transatlantică. Propunerea din partea ministrului Heiko Maas a primit sprijin din partea mai multor aliați și cred că are valoare și acum o vom analiza în timp ce ne pregătim pentru reuniunea liderilor și vom decide mai departe ce vom face”, a spus Stoltenberg, făcând trimitere la faptul că mai multe subiecte se vor afla pe agenda liderilor la reuniunea de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit AFP și EFE, Iniţiativa Berlinului este crearea fi crearea unui comitet de experţi pentru revitalizarea ”dezbaterii politice și strategice” în cadrul Alianţei şi ”dezvoltarea unei viziuni în comun” ca măsură pentru ”recâştigarea încrederii” între aliaţi, conform unei declaraţii difuzate de ministrul de externe german Heiko Maas înaintea reuniunii. Berlinul pledează astfel pentru revitalizarea dezbaterii politice pentru ”a restabili încrederea acolo unde există insecuritate, dezvoltând o viziune în comun”.

În egală măsură, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe, șeful diplomației germane a susținut că ”NATO este un model de succes” și că aliații ”au interesul să păstreze acest lucru”, insistând că ”unitatea este un element cheie” în interiorul Alianței.

Pe de altă parte, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, primul oficial american care a respins criticile Franței privind NATO, a reafirmat angajamentul SUA ”pentru o Alianță excepțională”, însă a cerut, din nou, creșterea investițiilor din partea aliaților europeni.

”Aliații noștri trebuie să își sporească investițiile în materie de apărare pentru ca NATO să se adapteze noilor riscuri de securitate”, a spus Pompeo, în cadrul reuniunii.

În ce-l privește pe Jens Stoltenberg, răspunzând unei noi întrebări pe subiectul propunerilor Franței și Germaniei, secretarul general al Alianței a evitat un răspuns clar.

A existat un puternic sprijin pentru consolidarea NATO și a dimensiunii sale politice. NATO există astăzi pentru că suntem singura platformă unde America de Nord și Europa stau împreună, decid împreună și fac lucruri împreună în privința problemelor strategice”, a spus Stoltenberg, dând ca exemple abordarea față de Rusia, poziția comună privind controlul armamentului și consolidarea apărării colective.

Întrebat ulterior la finalul conferinței de presă despre faptul că a evitat să comenteze propunerea Franței, Jens Stoltenberg a oferit un răspuns prudent.

Voi fi precaut în a intra în detalii. Am avut o discuție, iar mesajul principal este că suntem uniți în ce privește consolidarea NATO”, a spus secretarul general al Alianței, în condițiile în care marți a promis că va efectua săptămâna viitoare o vizită la Paris pentru a se întâlni cu Emmanuel Macron și ”pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” la adresa NATO.

Iniţiativa franceză vine în contextul în care preşedintele Emmanuel Macron a estimat că NATO este în ”moarte cerebrală”.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Continue Reading

NATO

Întâlnire la nivel înalt România-SUA la NATO: Bogdan Aurescu și Mike Pompeo au discutat despre sporirea prezenței navale aliate la Marea Neagră

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, o întrevedere cu secretarul de stat american, Michael Pompeo, în marja reuniunii şefilor diplomaţiilor din ţările NATO, desfăşurată la Bruxelles.

Cei doi înalţi oficiali au trecut în revistă agenda reuniunii ministeriale NATO şi au evidenţiat importanţa avansării procesului de adaptare a Alianţei, în pas cu evoluţiile din contextul de securitate din spaţiul euro-atlantic.

“În acest context, ministrul român a subliniat importanţa implementării pachetului privind Marea Neagră, adoptat de miniştrii de Externe aliaţi în luna aprilie a acestui an, la Washington. În acest cadru, a menţionat importanţa creşterii participării aliate la Brigada Multinaţională din România, precum şi sporirea prezenţei navale aliate în Marea Neagră, respectiv a patrulărilor aeriene”, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Aurescu a apreciat “sprijinul constant al SUA pentru consolidarea posturii NATO de apărare şi descurajare pe flancul estic şi a argumentat necesitatea creşterii prezenţei militare americane în România, în contextul volatil de securitate din regiunea Mării Negre”.

Totodată, subliniază sursa citată, el “a reiterat angajamentul ferm al noului Guvern de la Bucureşti pentru partajarea echitabilă a responsabilităţilor, confirmând continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare şi participarea României la misiuni militare externe, aspect apreciat în mod deosebit de secretarul de stat Pompeo”.

Ministrul Bogdan Aurescu a dat asigurări cu privire la prioritatea acordată de noul Guvern operaţionalizării celor două memorandumuri de înţelegere semnate recent de România şi SUA în materie de cooperare în domeniul nuclear civil şi infrastructură 5G.

Ministrul român de Externe a făcut, de asemenea, o prezentare sintetică a situaţiei politice din Republica Moldova şi a subliniat importanţa dosarului transnistrean pentru securitatea României şi a NATO.

Şeful diplomaţiei române “a argumentat, totodată, în favoarea accederii României, partener strategic şi aliat dedicat al SUA, în programul Visa Waiver”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Fost comandant al forțelor americane în Europa: NATO trebuie să stabilească că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică

Published

on

© Munich Security Conference

NATO trebuie să își formeze o idee clară că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană precum este și Marea Baltică, susține generalul american în rezervă Ben Hodges, care între 2014 şi 2017 a fost comandant al Forţelor terestre americane în Europa (USAREUR).

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, este de părere Hodges, care subliniază că viitorul summit NATO de la Londra ar trebui să acorde mai mult atenţie problemei legate de securitatea în regiunea Mării Negre, deoarece Alianţa Nord-Atlantică nu dispune de o prezenţă avansată sporită (Enhanced Forward Presence, eFP) adaptată acestei zone, potrivit agenţiei de presă ucrainene DSnews, scrie Agerpres.

În acest context, el a subliniat importanţa regiunii Mării Negre în protejarea flancurilor estic şi sudic ale NATO.

Este necesară o discuţie în cadrul Alianţei, care să ducă la formarea unei idei clare că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică”, a afirmat Ben Hodges.

Potrivit acestuia, ”ruşii pot perturba navigaţia, pot crea probleme României în perimetrul zonelor ei economice exclusive, unde sunt resurse energetice, pot bloca accesul în Odesa”, oraş-port în sudul Ucrainei.

Ben Hodges este recunoscut pentru preocuparea sa privind flancul estic al NATO, acesta afirmând recent că Rusia încearcă să ridice o nouă ”cortină de fier”, care trece prin Marea Neagră, cu România, Turcia, Bulgaria, pe de o parte, şi cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pe de altă parte, pentru a-şi putea folosi forţa împotriva ţărilor care nu fac parte din NATO.

În urmă cu câteva luni, aflat la un eveniment la Praga, generalul american preciza NATO trebuie să își întărească prezența la Marea Neagră. ”Dacă Occidentul nu face nimic în legătură cu anexarea Crimeii, este foarte posibil ca Odessa să fie următorul oraş ocupat şi, probabil, şi România”, a afirmat în luna martie fostul comandant al forţelor americane în Europa.

Anul trecut, Hodges susținea că România reprezintă centrul de gravitație al Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, punând accentul în aserțiunile sale pe acțiunile Rusiei de a ”înghiți Marea Neagră” și de a nu se opri până când ”nu va sufoca Ucraina”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending