Investițiile în măsuri de susținere și încurajare a femeilor sunt esențiale dacă ne dorim cu adevărat creșterea sănătoasă, incluzivă și durabilă a societăților noastre, a afirmat eurodeputatul Dragoș Pîslaru, după participarea la dezbaterea organizată de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) privind povara pe care pandemia a pus-o asupra femeilor și, în general, asupra progreselor în ceea ce privește egalitatea de gen, cu accent pe modul în care măsurile finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență pot atenua acest impact negativ.
„Progresul extrem de lent în realizarea unei egalități depline între femei și bărbați are implicații asupra vieții și șanselor de viață ale tuturor femeilor, fetelor, băieților și bărbaților, ale comunităților și ale UE în ansamblu. Avem de recuperat mult la nivel european și enorm în România. Dacă ne raportăm la un scor total de 100 de puncte, care reprezintă atingerea tuturor obiectivelor de egalitate de gen, media UE este de 68 de puncte, iar noi ne situăm printre ultimele trei state membre în acest clasament, cu doar 54 de puncte”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Uniunea Europeană a obținut 68 de puncte din 100 la Indexul egalității de gen, publicat joi, 28 octombrie de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), înregistrându-se astfel doar o creștere microscopică de 0,6 puncte față de ediția anului trecut.
Există variații mari între țările membre în ceea ce privește scorurile privind egalitatea de gen. Suedia continuă să se afle în topul tabloului de bord al UE, cu 83.9 puncte, urmată de Danemarca cu 77.8 puncte. Pe locul al treilea se situează Olanda (75.9 puncte), depășind Finlanda (75.3 puncte) și Franța (75.5 puncte).
Luxemburg, Lituania și Olanda au înregistrat cele mai bune îmbunătățiri față de ediția de anul trecut. Slovenia a fost singura țară care a înregistrat un regres. La polul opus, România a obținut 54.5 puncte, situându-se pe locul 25 în Uniunea Europeană, la capătul clasamentului, alături de Ungaria (53.4 puncte) și Grecia (52.6).
„După cum arată Indicele Egalității de gen în 2021, prezentat astăzi, pandemia a exacerbat discrepanțele deja existente în societățile noastre, având în vedere că femeile participă mai mult în sectoarele puternic afectate de pandemie: îngrijire, sănătate, educație, asistență socială. Mai mult, pandemia în sine și munca de acasă au dus la o reorganizare a sarcinilor neplătite, precum responsabilitățile casnice și de îngrijire a copiilor, care constituie oricum cel mai mare decalaj în domeniul muncii între bărbați și femei”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.
Astfel, eurodeputatul a subliniat că „investițiile în măsuri de susținere și încurajare a femeilor sunt esențiale dacă ne dorim cu adevărat creșterea sănătoasă, incluzivă și durabilă a societăților noastre”.
Rezultatele Monitorului privind egalitatea de gen la nivel regional al UE arată că cel mai ridicat nivel al realizărilor femeilor se constată în regiunile din nordul Europei, Finanda înregistrând cel mai mare scor. La polul opus, cel mai mic scor se observă în regiunile Uniunii Europene din sud-est.
Astfel, se observă că femeile din Franţa şi Spania se confruntă cu cele mai mici dezavantaje, în timp ce femeile din Grecia şi România întâmpină cele mai mari dezavantaje. Cele patru regiuni cu cele mai mici dezavantaje sunt Auvergne, în Franţa, regiunile spaniole La Rioja şi Galicia, şi regiunea din jurul capitalei Finlandei, Helsinki-Uusimaa.
Mai mult, documentul arată că, în medie, femeile din regiunile mai dezvoltate pot avea mai multe realizări și sunt mai puțin dezavantajate, în timp ce majoritatea femeilor din regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu mari provocări. La nivel național, femeile din regiunile-capitală tind să aibă mai multe realizări și să fie mai puțin dezavantajate.