Vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relația cu SUA, Nicu Ștefănuță, a salutat faptul că vizita președintelui american în Europa a pus Uniunea Europeană pe un piedestal de partener strategic al SUA și NATO.

“Vizita lui Joe Biden în Europa este la fel de importantă pentru noi, cât este pentru americani. Faptul că a separat aceste două vizite, G7 și UE, mi se pare extrem de important ca mesaj. Să pună pe un piedestal Uniunea Europeană ca partener strategic NATO este foarte important ca mesaj. Este mesajul invers pe care l-am primit în ultimii patru ani”, a spus Ștefănuță, într-o declarație în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“Eu cred că vizita a fost extrem de importantă practic și mă gândesc la aspectele de securitate, la exercițiile comune, la transferul de disponibilitate militară pe flancul estic. Lumea devine din ce în ce mai complicată pentru noi în regiune. Conlucrarea în ceea ce privește China, o gândire a vestului pentru investiții comune și un program de dezvoltare pentru lumea subdezvoltată, similar cu Belt and Road Initiative, dar bazat pe valori, pe democrație, este la fel de important. De aceea, sunt bucuros că au dat acest mesaj împreună”, a mai arătat acesta.

Președintele american Joe Biden și liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene au adoptat marți, la summitul de la Bruxelles, o declarație comună prin care reînnoiesc parteneriatul transatlantic dintre UE și SUA și stabilesc o agendă transatlantică comună pentru a gestiona împreună “cooperarea, competiția și rivalitatea sistemică” cu China și pentru a contracara “modelul repetat de comportament și activități dăunătoare” din partea Rusiei prin crearea unui dialog strategic UE-SUA privind relațiile cu Moscova.

Joe Biden, Ursula von der Leyen și Charles Michel au luat decizia înființării Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie, precum și angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

De asemenea, Președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor Uniunii Europene au stabilit să continue dialogul în vederea eliminării vizelor SUA pentru patru țări membre ale UE – România, Bulgaria, Croația și Cipru.

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, vicepreședintele delegației PE pentru relațiile cu SUA, a salutat joi prima vizită oficială a președintelui Joe Biden în Europa, afirmând că summit-urile G7 și Uniunea Europeană – Statele Unite vor trebui să contribuie la reconstruirea agendei comune transatlantice.

“În calitate de Vicepreședinte al Delegației pentru Relațiile cu SUA, salut prima vizită oficială în Europa a Președintelui Biden și mă aștept ca ambele Summit-uri G7 și UE-SUA să contribuie la reconstruirea agendei noastre comune. La oprirea acestei pandemii. La prevenirea celor noi”, a transmis Ștefănuță, într-o dezbatere în plenul de la Strasbourg.

“Summit-urile G7 și UE-SUA trebuie să fie despre solidaritatea democrațiilor și reîntărirea relațiilor transatlantice. Despre cooperare și nu competiție. Despre obiective comune și nu dezacorduri. Nu există națiune suficient de bogată sau de puternică pentru a face față provocărilor globale de una singură”, a adăugat el.

Joe Biden efectuează în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie, la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA la Bruxelles (15 iunie), precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

La summitul G7, Joe Biden și aliații democratici vor discuta despre angajamentul lor față de multilateralism și disponibilitatea de a acționa pentru a promova prioritățile în materie de sănătate publică, redresare economică și schimbări climatice, căutând să demonstreze solidaritatea și valorile comune ale marilor democrații.

Summitul NATO din 14 iunie este, în egală măsură, o reuniune importantă pentru stabilirea căii de urmat privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, ca parte a procesului de reflecție NATO 2030, fiind de așteptat ca liderii Alianței Nord-Atlantice să convină elaborarea unui nou Concept Strategic care va consolida NATO drept unic forum de consultare politică transatlantică, care va întări postura militară a Alianței și care îi va oferi capacitate de proiecție globală pentru a gestiona ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, şi preşedintele american Joe Biden se vor angaja la summitul UE-SUA de la Bruxelles de săptămâna viitor pentru un “nou răsărit” în relațiile dintre Uniunea și Statele Unite.  Șefii principalelor instituții ale UE și liderul de la Casa Albă vor conveni aprofundarea cooperării în vederea combaterii schimbărilor climatice, încetarea disputelor comerciale, cooperarea în politica faţă de China, și vor pleda pentru realizarea unui nou studiu privind originile COVID şi pentru susţinerea eforturilor de vaccinare a populaţiei mondiale, potrivit proiectului cu concluziile acestui summit, consultat miercuri de Reuters.

La Londra și la Bruxelles, Joe Biden va avea întrevederi bilaterale cu prim-ministrul britanic Boris Johnson și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, fiind așteptate reuniuni unu la unu și cu ceilalți lideri importanți, între care președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel.

Vizita lui Biden în Europa se va încheia cu o întâlnire dificilă cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în încercarea de a restabili predictibilitatea și stabilitatea relațiilor dintre Washington și Moscova, puternic afectate de tensiunile ultimului deceniu, deși Casa Albă a asigurat că tema discuțiilor cu liderul de la Kremlin va viza apărarea democrației în detrimentul autocrației.

Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice, iar mediul internațional este caracterizat de două “stări de fapt” – competiția și cooperare, a avertizat miercuri Conferința de Securitate de la München în raportul său anual, publicat în ajunul summit-urilor G7 și NATO și înainte de sosirea lui Biden în Europa.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, în calitate de raportor din partea Renew Europe, l-a întrebat pe comisarul european responsabil pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, despre subiectele cele mai importante pentru România: Schengen, Erasmus și sănătate.

Primul proiect de buget al Uniunii Europene pentru 2022  a fot  prezentat de comisarul european Johannes Hahn, bugetul având peste 300 de miliarde de euro pentru sănătate, tranziție verde, Erasmus, digitalizare și Parchet European.

„Este pentru prima dată când vom folosi banii înțelept, deoarece de fiecare dată când anunțăm programe noi în special în domeniul sănătății, la final nu reușim să le finanțăm în mod adecvat. De vină nu suntem noi, parlamentarii, ci Consiliul. Acesta este jocul și este foarte frustrant. S-a întâmplat anul trecut, când au fost propuși 9.4 miliarde de euro pentru programul EU4Health. Consiliul l-a redus la 1.7 miliarde de euro, iar noi, în Parlamentul European l-am readus la 5.1 miliarde de euro”, a declarat Ștefănuță.

Eurodeputatul i-a transmis comisarului Hahn, că pentru anul 2022, grupul Renew Europe își dorește un buget ambițios și creativ.

„Vrem bani pentru sănătate, mai ales pentru ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) și EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente). Am văzut că ECDC este finanțat doar cu 83 milioane pentru 2022, deși a obținut 134 milioane pentru 2021”, a spus el. Nicu Ștefănuță a amintit că există alte aspecte importante legate de sănătate, chiar dacă pandemia de COVID-19 s-ar putea termina.

Mai mult, eurodeputatul a făcut trimitere și la banii Uniunii Europene pentru valori și principii, pentru Parchetul European, declarând că acesta trebuie să fie cel mai curat buget posibil, mai ales că o mare parte din bani sunt împrumutați, provin de la Next Generation EU.

De asemenea, Nicu Ștefănuță a abordat și problema spațiului Schengen, punctând că acest proiect trebuie dus la bun sfârșit: „Comisia ar trebui să facă mai multe pentru a pregăti spațiul Schengen pentru finalizarea sa”, a spus el.

„În încheiere, ce facem cu tinerii? Erasmus are 3.4 miliarde dintr-un total de 28 miliarde pentru cei șapte ani. Ce se va întâmpla cu suma mare de bani care nu a fost cheltuită din cauza pandemiei?”, a conchis eurodeputatul român.

Astfel, comisarul european responsabil pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn a transmis că, în ceea ce privește sănătatea în general, a propus o creștere de 140%, iar referitor la Parchetul European (EPPO)  alocările au început de pe 1 iunie.

„În trecut, am triplat bugetul și alocările destinate personalului. În cele din urmă, în comparație cu planul de afaceri original, suntem gata să ne bazăm pe fapte și cifre și să depunem o scrisoare rectificativă în caz că lucrurile evoluează așa cum se așteaptă sau așa cum a anunțat conducerea EPPO. Suntem aici pentru a vedea evoluția în ceea privește cerințele și nevoile EPPO”, a menționat acesta.

În ceea ce privește Schengen,  Hahn a afirmat că, de 4 ani, Comisia Europeană spune că ar trebui incluse și celelalte state non-membre.

„Știm, votul este blocat în Consiliu. Cred că s-ar putea să avem o dezbatere despre ceea ce s-ar putea face. Nu știu ce s-ar putea face din punctul de vedere al bugetului pentru a realiza acest lucru. Însă, din partea Comisiei, suntem interesați să finalizăm acest proces”, a explicat el.

În final, comisarul s-a referit la programul Erasmus, declarând că banii care nu au fost cheltuiți dar care au fost alocați pe toată perioada nu se vor pierde, ci vor fi reportați.

„Sperăm că situația mobilității și a călătorilor să devină mai ușoară. În acest caz bursele vor fi reluate și noi vom putea reacționa în consecință”, a conchis Johannes Hahn.