Connect with us

Nicolae Ștefănuță

EDITORIAL Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Delegației pentru relațiile cu SUA din PE – O luptă de caractere: Cine va fi Președintele Americii și de ce contează?

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Arhivă personală

de Nicolae Ștefănuță, eurodeputat și vicepreședinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European

După ce toate argumentele au fost spuse, după ce toate fațetele personalităților candidaților au fost analizate, bătălia ce se va da mâine în Statele Unite ale Americii este una a modelelor, a caracterelor, a genului de om care va conduce lumea liberă.

Asta a fost și rămâne caracteristica principală a acestei campanii.

Democrații au încercat să arate Americii că Joe Biden e un om decent. Că e un om empatic. Că este un om căruia îi pasă. Dar mai ales, că este un om… uman.

Asta pentru că titularul postului de președinte este, în propriile cuvinte, un rechin, un câștigător fără scrupule, un negociator la sânge, un neînfricat în fața pandemiei.

Dacă America va alege umanismul liberal sau va alege câștigul rece, insularismul, dreptatea clamată tare în ciuda faptelor, lipsa de compasiune, aceasta este întrebarea zilei de mâine pentru americani.

Pentru noi, români și europeni, însă, mâine mai este despre ceva: mâine este și despre viitorul democrației. Practic, felul în care se comportă Statele Unite este determinant pentru credibilitatea democrației în lume.

Noi singuri, europenii, fie că ne place sau nu, nu avem nici forța, nici autoritatea morală de a lupta și a duce mai departe în lume un sistem bazat pe: statul de drept, democrație parlamentară și o societate și o economie libere, dacă nu avem alături de noi pe însuși simbolul acestor valori, Statele Unite și pe președintele lor.

Cine va câștiga și de ce?

Semnele sunt acolo pentru o schimbare: deja până sâmbătă seara votaseră 90 de milioane de americani, fie fizic, prin votul anticipat (30 de milioane), fie prin corespondență (60 de milioane).

Pe de altă parte, dacă votul ar fi avut loc în luna februarie a acestui an, înaintea declanșării pandemiei, am fi asistat aproape cert la o victorie categorică a lui Trump. Politicile administrației sale și tăierea birocrației au dus la creștere economică accelerată.

Trump a adăugat 7 milioane de noi joburi în economie în primii 3 ani de mandat. Desigur, Trump venise pe un trend de creștere deja existent în economia americană. Pentru ilustrare, Obama adăugase 8 milioane de joburi în economie în ultimii 3 ani de mandat ai săi.

Ce a făcut însă Trump în mod unic a fost să readucă locuri de muncă în sectorul industrial și manufacturier. Printr-o politică protecționistă care a afectat și întreprinderi din România, Trump a făcut posibil pentru producători de oțel, de pildă, să-și continue existența. Mai mult, unele joburi date ca delocalizate permanent în epoca globalizări au reînceput să apară în întreprinderile americane.

Foarte mulți oameni de afaceri, dar și muncitori atestă valoarea politicilor administrației Trump și îi acordă acestuia înțelegere pentru scăderile inevitabile din criză, o recunoaște și New York Times, considerat apropiat democraților.

Această favorabilitate, cuplată cu faptul că mulți susținători ai lui Trump nu își declară deschis preferința în fața sondajelor de presă, duc la o incertitudine privind o anticipare corectă a rezultatelor.

Poșta și votul prin corespondență: cuiul lui Pepelea al lui Trump în caz de eșec

60 de milioane de americani au votat prin poștă deja. Până la închiderea urnelor, se estimează că peste 100 de milioane de americani vor fi votat astfel. Acest lucru este semnificativ, pentru că în 2016, 126 de milioane de oameni au votat în total în Statele Unite.

Trump a indicat deja suspiciunea lui pentru acest tip de vot, care pare că îl dezavantajează. Echipe de avocați în multe state ale Americii deja au erodat credibilitatea votului prin corespondență.

În unele state, votul care nu e introdus și în plicul din mijloc (da, există două plicuri la votul prin corespondență) nu vor fi luate în considerare. Altele au redus perioada de primire a plicurilor, indiferent dacă ștampila de pe plic fusese aplicată în termen.

Astfel, este posibil un scenariu în care la finalul zilei de marți, conform exit pollurilor celor care au votat fizic, să avem un învingător declarat seara și un altul declarant la deschiderea plicurilor.

Incredibil, nu?

Trump tocmai a declarant astăzi (n. m.: luni, 2 noiembrie) că nu va accepta o prelungire prea mare a anunțării rezultatelor. Presiunea pusă pe sistemul de vot prin corespondență este enormă, iar într-o țară cu 130 de milioane de arme de foc aflate în mâna cetățenilor, potențialul pentru tensiuni și violență este mare.

Ce aduce un nou președinte pentru România și Europa?

Trump știm ce a adus. A adus un model bazat pe troc și negociere, pe care l-a aplicat peste tot, din politica internă în cea externă. Alianța NATO a fost pusă sub semnul întrebării. Europa nu a mai fost definită ca un aliat strategic. Pactul climatic de la Paris a fost părăsit și schimbările climatice puse la îndoială.

Organizația Mondială a Comerțului este în haos și multe organizații internaționale au fost slăbite. Practic, nimeni nu mai știe cât valorează dreptul internațional și ce putere mai au instituțiile care îl aplică.

Mandatul Trump a fost un rai al celor care își doresc o întoarcere la puterea statelor individuale și un coșmar pentru cei ce cred că depindem unii de alții în lume.

Biden, în mod diferit, oferă în programul său politic un nou elan pentru lumea multilaterală. Vrea să întărească OMC, OMS și să reformeze NATO, pentru a fi mai suplu și mai pregătit pe provocările actuale. Biden va continua politica de întărire a flancului estic, precum și planurile unor investiții militare în România și regiune.

Biden a mai anunțat că va reveni în prima zi a mandatului său la Acordul Climatic de la Paris. Mai mult, va organiza un Summit al Democrațiilor, menit să dea o nouă energie drepturilor omului și pentru a întări democrațiile democratice în lume.

Practic, alegerile de mâine sunt și un test pentru soft power-ul american, nu doar pentru puterea efectivă a armelor și banilor.

Nu trebuie însă să ne așteptăm la un Biden care va readuce politicile erei Obama. Joe este diferit și în multe privințe mai conservator decât cel căruia i-a servit ca vicepreședinte.

În același timp, Biden ar fi președintele unor State ale Americii divizate. Oricare ar fi acest rezultat, câștigătorul va trebui să adopte politici și pentru cei aproape 50% din pierzători.

Noi, ca europeni, trebuie să ne amintim că președintele este al Americii, și nu al nostru, și să ne măsurăm așteptările ca atare. 

Într-o cursă a pasiunilor și a două modele atât de contrastant diferite, tot ce putem spera este la robustețea mecanismelor democratice, dar și la o eleganță a competitorilor. Democrația nu este doar literă a legii, mai este și un tip de comportament al competitorilor.

Democrația este suficient de bună dacă alegem să o cultivăm, să o ducem mai departe ca model de conduită. Practic, nu există democrație fără democrați.

Ceea ce va urma în următoarele zile în Statele Unite va fi un test important de rezistență, care ne va schimba viața în mod semnificativ.

Nu judec. Nu este rău sau bine. Este o alegere suverană a poporului american. Dar alegerea de mâine este despre un model câștigător în lumea politicii de mâine, care va rămâne cu noi mult timp de acum încolo.


Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe.

Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European.

Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019.

Nicolae Ștefănuță

Nicu Ștefănuță, vicepreședintele delegației PE pentru relațiile cu SUA: Vizita lui Joe Biden în Europa a pus UE pe un piedestal de partener strategic al SUA și NATO

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Vicepreședintele Delegației Parlamentului European pentru relația cu SUA, Nicu Ștefănuță, a salutat faptul că vizita președintelui american în Europa a pus Uniunea Europeană pe un piedestal de partener strategic al SUA și NATO.

“Vizita lui Joe Biden în Europa este la fel de importantă pentru noi, cât este pentru americani. Faptul că a separat aceste două vizite, G7 și UE, mi se pare extrem de important ca mesaj. Să pună pe un piedestal Uniunea Europeană ca partener strategic NATO este foarte important ca mesaj. Este mesajul invers pe care l-am primit în ultimii patru ani”, a spus Ștefănuță, într-o declarație în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“Eu cred că vizita a fost extrem de importantă practic și mă gândesc la aspectele de securitate, la exercițiile comune, la transferul de disponibilitate militară pe flancul estic. Lumea devine din ce în ce mai complicată pentru noi în regiune. Conlucrarea în ceea ce privește China, o gândire a vestului pentru investiții comune și un program de dezvoltare pentru lumea subdezvoltată, similar cu Belt and Road Initiative, dar bazat pe valori, pe democrație, este la fel de important. De aceea, sunt bucuros că au dat acest mesaj împreună”, a mai arătat acesta.

Președintele american Joe Biden și liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene au adoptat marți, la summitul de la Bruxelles, o declarație comună prin care reînnoiesc parteneriatul transatlantic dintre UE și SUA și stabilesc o agendă transatlantică comună pentru a gestiona împreună “cooperarea, competiția și rivalitatea sistemică” cu China și pentru a contracara “modelul repetat de comportament și activități dăunătoare” din partea Rusiei prin crearea unui dialog strategic UE-SUA privind relațiile cu Moscova.

Joe Biden, Ursula von der Leyen și Charles Michel au luat decizia înființării Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie, precum și angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

De asemenea, Președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor Uniunii Europene au stabilit să continue dialogul în vederea eliminării vizelor SUA pentru patru țări membre ale UE – România, Bulgaria, Croația și Cipru.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Nicu Ștefănuță, vicepreședintele delegației PE pentru relațiile cu SUA, salută vizita lui Joe Biden în Europa: Summitul UE-SUA trebuie să fie despre întărirea relațiilor transatlantice

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, vicepreședintele delegației PE pentru relațiile cu SUA, a salutat joi prima vizită oficială a președintelui Joe Biden în Europa, afirmând că summit-urile G7 și Uniunea Europeană – Statele Unite vor trebui să contribuie la reconstruirea agendei comune transatlantice.

“În calitate de Vicepreședinte al Delegației pentru Relațiile cu SUA, salut prima vizită oficială în Europa a Președintelui Biden și mă aștept ca ambele Summit-uri G7 și UE-SUA să contribuie la reconstruirea agendei noastre comune. La oprirea acestei pandemii. La prevenirea celor noi”, a transmis Ștefănuță, într-o dezbatere în plenul de la Strasbourg.

Summit-urile G7 și UE-SUA trebuie să fie despre solidaritatea democrațiilor și reîntărirea relațiilor transatlantice. Despre cooperare și nu competiție. Despre obiective comune și nu dezacorduri. Nu există națiune suficient de bogată sau de puternică pentru a face față provocărilor globale de una singură”, a adăugat el.

Joe Biden efectuează în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie, la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA la Bruxelles (15 iunie), precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

La summitul G7, Joe Biden și aliații democratici vor discuta despre angajamentul lor față de multilateralism și disponibilitatea de a acționa pentru a promova prioritățile în materie de sănătate publică, redresare economică și schimbări climatice, căutând să demonstreze solidaritatea și valorile comune ale marilor democrații.

Summitul NATO din 14 iunie este, în egală măsură, o reuniune importantă pentru stabilirea căii de urmat privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, ca parte a procesului de reflecție NATO 2030, fiind de așteptat ca liderii Alianței Nord-Atlantice să convină elaborarea unui nou Concept Strategic care va consolida NATO drept unic forum de consultare politică transatlantică, care va întări postura militară a Alianței și care îi va oferi capacitate de proiecție globală pentru a gestiona ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, şi preşedintele american Joe Biden se vor angaja la summitul UE-SUA de la Bruxelles de săptămâna viitor pentru un “nou răsărit” în relațiile dintre Uniunea și Statele Unite.  Șefii principalelor instituții ale UE și liderul de la Casa Albă vor conveni aprofundarea cooperării în vederea combaterii schimbărilor climatice, încetarea disputelor comerciale, cooperarea în politica faţă de China, și vor pleda pentru realizarea unui nou studiu privind originile COVID şi pentru susţinerea eforturilor de vaccinare a populaţiei mondiale, potrivit proiectului cu concluziile acestui summit, consultat miercuri de Reuters.

La Londra și la Bruxelles, Joe Biden va avea întrevederi bilaterale cu prim-ministrul britanic Boris Johnson și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, fiind așteptate reuniuni unu la unu și cu ceilalți lideri importanți, între care președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel.

Vizita lui Biden în Europa se va încheia cu o întâlnire dificilă cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în încercarea de a restabili predictibilitatea și stabilitatea relațiilor dintre Washington și Moscova, puternic afectate de tensiunile ultimului deceniu, deși Casa Albă a asigurat că tema discuțiilor cu liderul de la Kremlin va viza apărarea democrației în detrimentul autocrației.

Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice, iar mediul internațional este caracterizat de două “stări de fapt” – competiția și cooperare, a avertizat miercuri Conferința de Securitate de la München în raportul său anual, publicat în ajunul summit-urilor G7 și NATO și înainte de sosirea lui Biden în Europa.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, în dialog cu comisarul pentru buget despre subiectele cele mai importante pentru România: Schengen, Erasmus și sănătate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, în calitate de raportor din partea Renew Europe, l-a întrebat pe comisarul european responsabil pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, despre subiectele cele mai importante pentru România: Schengen, Erasmus și sănătate.

Primul proiect de buget al Uniunii Europene pentru 2022  a fot  prezentat de comisarul european Johannes Hahn, bugetul având peste 300 de miliarde de euro pentru sănătate, tranziție verde, Erasmus, digitalizare și Parchet European.

„Este pentru prima dată când vom folosi banii înțelept, deoarece de fiecare dată când anunțăm programe noi în special în domeniul sănătății, la final nu reușim să le finanțăm în mod adecvat. De vină nu suntem noi, parlamentarii, ci Consiliul. Acesta este jocul și este foarte frustrant. S-a întâmplat anul trecut, când au fost propuși 9.4 miliarde de euro pentru programul EU4Health. Consiliul l-a redus la 1.7 miliarde de euro, iar noi, în Parlamentul European l-am readus la 5.1 miliarde de euro”, a declarat Ștefănuță.

 

Eurodeputatul i-a transmis comisarului Hahn, că pentru anul 2022, grupul Renew Europe își dorește un buget ambițios și creativ.

„Vrem bani pentru sănătate, mai ales pentru ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) și EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente). Am văzut că ECDC este finanțat doar cu 83 milioane pentru 2022, deși a obținut 134 milioane pentru 2021”, a spus el. Nicu Ștefănuță a amintit că există alte aspecte importante legate de sănătate, chiar dacă pandemia de COVID-19 s-ar putea termina.

Mai mult, eurodeputatul a făcut trimitere și la banii Uniunii Europene pentru valori și principii, pentru Parchetul European, declarând că acesta trebuie să fie cel mai curat buget posibil, mai ales că o mare parte din bani sunt împrumutați, provin de la Next Generation EU.

De asemenea, Nicu Ștefănuță a abordat și problema spațiului Schengen, punctând că acest proiect trebuie dus la bun sfârșit: „Comisia ar trebui să facă mai multe pentru a pregăti spațiul Schengen pentru finalizarea sa”, a spus el.

„În încheiere, ce facem cu tinerii? Erasmus are 3.4 miliarde dintr-un total de 28 miliarde pentru cei șapte ani. Ce se va întâmpla cu suma mare de bani care nu a fost cheltuită din cauza pandemiei?”, a conchis eurodeputatul român.

Astfel, comisarul european responsabil pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn a transmis că, în ceea ce privește sănătatea în general, a propus o creștere de 140%, iar referitor la Parchetul European (EPPO)  alocările au început de pe 1 iunie.

„În trecut, am triplat bugetul și alocările destinate personalului. În cele din urmă, în comparație cu planul de afaceri original, suntem gata să ne bazăm pe fapte și cifre și să depunem o scrisoare rectificativă în caz că lucrurile evoluează așa cum se așteaptă sau așa cum a anunțat conducerea EPPO. Suntem aici pentru a vedea evoluția în ceea privește cerințele și nevoile EPPO”, a menționat acesta.

În ceea ce privește Schengen,  Hahn a afirmat că, de 4 ani, Comisia Europeană spune că ar trebui incluse și celelalte state non-membre.

„Știm, votul este blocat în Consiliu. Cred că s-ar putea să avem o dezbatere despre ceea ce s-ar putea face. Nu știu ce s-ar putea face din punctul de vedere al bugetului pentru a realiza acest lucru. Însă, din partea Comisiei, suntem interesați să finalizăm acest proces”, a explicat el.

În final, comisarul s-a referit la programul Erasmus, declarând că banii care nu au fost cheltuiți dar care au fost alocați pe toată perioada nu se vor pierde, ci vor fi reportați.

„Sperăm că situația mobilității și a călătorilor să devină mai ușoară. În acest caz bursele vor fi reluate și noi vom putea reacționa în consecință”, a conchis Johannes Hahn.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR14 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș15 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE16 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ16 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending