de Nicolae Ștefănuță, eurodeputat și vicepreședinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European

După ce toate argumentele au fost spuse, după ce toate fațetele personalităților candidaților au fost analizate, bătălia ce se va da mâine în Statele Unite ale Americii este una a modelelor, a caracterelor, a genului de om care va conduce lumea liberă.

Asta a fost și rămâne caracteristica principală a acestei campanii.

Democrații au încercat să arate Americii că Joe Biden e un om decent. Că e un om empatic. Că este un om căruia îi pasă. Dar mai ales, că este un om… uman.

Asta pentru că titularul postului de președinte este, în propriile cuvinte, un rechin, un câștigător fără scrupule, un negociator la sânge, un neînfricat în fața pandemiei.

Dacă America va alege umanismul liberal sau va alege câștigul rece, insularismul, dreptatea clamată tare în ciuda faptelor, lipsa de compasiune, aceasta este întrebarea zilei de mâine pentru americani.

Pentru noi, români și europeni, însă, mâine mai este despre ceva: mâine este și despre viitorul democrației. Practic, felul în care se comportă Statele Unite este determinant pentru credibilitatea democrației în lume.

Noi singuri, europenii, fie că ne place sau nu, nu avem nici forța, nici autoritatea morală de a lupta și a duce mai departe în lume un sistem bazat pe: statul de drept, democrație parlamentară și o societate și o economie libere, dacă nu avem alături de noi pe însuși simbolul acestor valori, Statele Unite și pe președintele lor.

Cine va câștiga și de ce?

Semnele sunt acolo pentru o schimbare: deja până sâmbătă seara votaseră 90 de milioane de americani, fie fizic, prin votul anticipat (30 de milioane), fie prin corespondență (60 de milioane).

Pe de altă parte, dacă votul ar fi avut loc în luna februarie a acestui an, înaintea declanșării pandemiei, am fi asistat aproape cert la o victorie categorică a lui Trump. Politicile administrației sale și tăierea birocrației au dus la creștere economică accelerată.

Trump a adăugat 7 milioane de noi joburi în economie în primii 3 ani de mandat. Desigur, Trump venise pe un trend de creștere deja existent în economia americană. Pentru ilustrare, Obama adăugase 8 milioane de joburi în economie în ultimii 3 ani de mandat ai săi.

Ce a făcut însă Trump în mod unic a fost să readucă locuri de muncă în sectorul industrial și manufacturier. Printr-o politică protecționistă care a afectat și întreprinderi din România, Trump a făcut posibil pentru producători de oțel, de pildă, să-și continue existența. Mai mult, unele joburi date ca delocalizate permanent în epoca globalizări au reînceput să apară în întreprinderile americane.

Foarte mulți oameni de afaceri, dar și muncitori atestă valoarea politicilor administrației Trump și îi acordă acestuia înțelegere pentru scăderile inevitabile din criză, o recunoaște și New York Times, considerat apropiat democraților.

Această favorabilitate, cuplată cu faptul că mulți susținători ai lui Trump nu își declară deschis preferința în fața sondajelor de presă, duc la o incertitudine privind o anticipare corectă a rezultatelor.

Poșta și votul prin corespondență: cuiul lui Pepelea al lui Trump în caz de eșec

60 de milioane de americani au votat prin poștă deja. Până la închiderea urnelor, se estimează că peste 100 de milioane de americani vor fi votat astfel. Acest lucru este semnificativ, pentru că în 2016, 126 de milioane de oameni au votat în total în Statele Unite.

Trump a indicat deja suspiciunea lui pentru acest tip de vot, care pare că îl dezavantajează. Echipe de avocați în multe state ale Americii deja au erodat credibilitatea votului prin corespondență.

În unele state, votul care nu e introdus și în plicul din mijloc (da, există două plicuri la votul prin corespondență) nu vor fi luate în considerare. Altele au redus perioada de primire a plicurilor, indiferent dacă ștampila de pe plic fusese aplicată în termen.

Astfel, este posibil un scenariu în care la finalul zilei de marți, conform exit pollurilor celor care au votat fizic, să avem un învingător declarat seara și un altul declarant la deschiderea plicurilor.

Incredibil, nu?

Trump tocmai a declarant astăzi (n. m.: luni, 2 noiembrie) că nu va accepta o prelungire prea mare a anunțării rezultatelor. Presiunea pusă pe sistemul de vot prin corespondență este enormă, iar într-o țară cu 130 de milioane de arme de foc aflate în mâna cetățenilor, potențialul pentru tensiuni și violență este mare.

Ce aduce un nou președinte pentru România și Europa?

Trump știm ce a adus. A adus un model bazat pe troc și negociere, pe care l-a aplicat peste tot, din politica internă în cea externă. Alianța NATO a fost pusă sub semnul întrebării. Europa nu a mai fost definită ca un aliat strategic. Pactul climatic de la Paris a fost părăsit și schimbările climatice puse la îndoială.

Organizația Mondială a Comerțului este în haos și multe organizații internaționale au fost slăbite. Practic, nimeni nu mai știe cât valorează dreptul internațional și ce putere mai au instituțiile care îl aplică.

Mandatul Trump a fost un rai al celor care își doresc o întoarcere la puterea statelor individuale și un coșmar pentru cei ce cred că depindem unii de alții în lume.

Biden, în mod diferit, oferă în programul său politic un nou elan pentru lumea multilaterală. Vrea să întărească OMC, OMS și să reformeze NATO, pentru a fi mai suplu și mai pregătit pe provocările actuale. Biden va continua politica de întărire a flancului estic, precum și planurile unor investiții militare în România și regiune.

Biden a mai anunțat că va reveni în prima zi a mandatului său la Acordul Climatic de la Paris. Mai mult, va organiza un Summit al Democrațiilor, menit să dea o nouă energie drepturilor omului și pentru a întări democrațiile democratice în lume.

Practic, alegerile de mâine sunt și un test pentru soft power-ul american, nu doar pentru puterea efectivă a armelor și banilor.

Nu trebuie însă să ne așteptăm la un Biden care va readuce politicile erei Obama. Joe este diferit și în multe privințe mai conservator decât cel căruia i-a servit ca vicepreședinte.

În același timp, Biden ar fi președintele unor State ale Americii divizate. Oricare ar fi acest rezultat, câștigătorul va trebui să adopte politici și pentru cei aproape 50% din pierzători.

Noi, ca europeni, trebuie să ne amintim că președintele este al Americii, și nu al nostru, și să ne măsurăm așteptările ca atare. 

Într-o cursă a pasiunilor și a două modele atât de contrastant diferite, tot ce putem spera este la robustețea mecanismelor democratice, dar și la o eleganță a competitorilor. Democrația nu este doar literă a legii, mai este și un tip de comportament al competitorilor.

Democrația este suficient de bună dacă alegem să o cultivăm, să o ducem mai departe ca model de conduită. Practic, nu există democrație fără democrați.

Ceea ce va urma în următoarele zile în Statele Unite va fi un test important de rezistență, care ne va schimba viața în mod semnificativ.

Nu judec. Nu este rău sau bine. Este o alegere suverană a poporului american. Dar alegerea de mâine este despre un model câștigător în lumea politicii de mâine, care va rămâne cu noi mult timp de acum încolo.

Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Delegaţiei pentru relaţiile cu Statele Unite a Parlamentului European şi supleant în Comisia pentru Afaceri Externe.

Este, de asemenea, membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară și al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European.

Nicolae Ştefănuţă este vicepreşedinte al Uniunii Salvaţi România şi a fost ales europarlamentar pe lista Alianţei USR PLUS pe 26 mai 2019.