Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat o rezoluție pentru a marca Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, solicitând Comisiei Europene și statelor membre să își reînnoiască angajamentul politic față de punerea în aplicare deplină a Planului european de combatere a cancerului pe perioada cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034, potrivit comunicatului oficial.

De asemenea, deputații europeni cer ca viitorul buget al UE pe termen lung să dispună de o finanțare dedicată sănătății, pentru pentru a realiza inițiativele emblematice ale UE în domeniul sănătății care necesită continuitate multianuală și capacitate de punere în aplicare.

Deputații europeni mai solicită:

• Crearea unei infrastructuri de înaltă calitate pentru furnizarea de tratamente, pe baza orientărilor europene și în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice.
• Acces echitabil și la prețuri accesibile la medicamente împotriva cancerului și la medicamente inovative în întreaga UE: „Parlamentul European ia act cu îngrijorare de disparitățile persistente dintre statele membre în ceea ce privește accesul pacienților la astfel de medicamente și terapii, în pofida autorizației de introducere pe piața UE, și constată că acest lucru afectează în special piețele mai mici”.

Citiți și: ARPIM: Terapiile moderne redau pacienților oncologici șansa la viață. Inovația în sănătate, o necesitate pentru un sistem medical eficient

Reamintim că în perioada 2020-2023 au fost aprobate în România 11 medicamente destinate pacienților oncologici, dar nici măcar unul aprobat în 2023. Pentru aceeași perioadă, Germania a aprobat 54 de medicamente, 14 doar în 2023. Totalul tratamentelor aprobate la nivel european pentru această perioadă a fost de 56, 14 doar în 2023.

Astfel, europarlamentarii invită Executivul European ca, în cooperare cu statele membre, să faciliteze achizițiile publice comune voluntare, acolo unde este posibil: „Să promoveze transparența prețurilor în conformitate cu competențele naționale, să sprijine intrarea mai devreme pe piață și să abordeze întârzierile nejustificate dintre autorizarea de către Agenția Europeană pentru Medicamente și accesul pacienților, în special pentru tratamentele oncologice care salvează vieți.”

Totodată, Comisia Europeană este invitată să sprijine statele membre în punerea în aplicare a recomandării Consiliului privind screeningul pentru cancer și a recomandării privind cancerele care pot fi prevenite prin vaccinare, pentru a sprijini statele să consolideze eforturile de prevenire și depistare timpurie a cancerului.

Citiți și: OCDE: Timpii mari de așteptare, costurile și nivelul scăzut al educației explică participarea extrem de redusă la programele de screening și mortalitatea ridicată prin cancer în România. Lecții din state europene

Parlamentul European invită Comisia Europeană să își intensifice eforturile de protejare a supraviețuitorilor cancerului din întreaga UE împotriva discriminării financiare, inclusiv prin promovarea efectivă a dreptului de a fi uitat, și îndeamnă statele membre să adopte o legislație obligatorie pentru a consacra acest drept la nivel național.

Inițiator al rezoluției este eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. 

Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a transmis miercuri că măsurile privind asigurarea resursei umane în sistemul sanitar trebuie să respecte dreptul la liberă circulație și alegerea locului de muncă în Uniunea Europeană, subliniind că soluțiile pentru reducerea deficitului de medici trebuie să vizeze creșterea atractivității sistemului, nu introducerea unor constrângeri.

Declarațiile vin în contextul dezbaterilor din spațiul public privind oportunitatea unor măsuri care să limiteze plecarea medicilor din România după finalizarea studiilor, după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat recent că statul investește în formarea acestora și că ar trebui analizate soluții pentru ca medicii să rămână în sistemul public.

„Este importantă preocuparea autorităților pentru asigurarea resursei umane în sistemul sanitar. Totuși, orice măsură adoptată trebuie să țină seama de prevederile legale în vigoare și de respectarea dreptului fiecărui cetățean al Uniunii Europene la libera circulație și la libera alegere a locului de muncă”, a transmis Rafila.

Acesta a adăugat că „soluția nu este constrângerea, ci crearea unor condiții care să facă sistemul sanitar românesc cu adevărat atractiv”.

Potrivit fostului ministru al Sănătății, există deja exemple de medici care, după o carieră în străinătate, au ales să revină în România, iar politicile publice ar trebui să pornească de la analiza factorilor care au determinat aceste decizii.

„Este esențial să înțelegem ce i-a determinat să facă acest drum invers. Care au fost resursele, oportunitățile, schimbările sau motivațiile care i-au convins că pot performa și în România? Acolo trebuie să intervenim și să construim politici publice sustenabile”, a arătat acesta.

Rafila a subliniat că investițiile realizate în ultimii ani în infrastructura medicală au contribuit la creșterea atractivității unor localități mai mici pentru tinerii medici, însă trebuie avute în vedere și aspectele sociale, precum integrarea acestora în comunitățile în care profesează.

Totodată, acesta a apreciat poziția Colegiului Medicilor din România, potrivit căreia, în cazul rezidenților care își desfășoară pregătirea într-un spital care le oferă un post la finalizarea rezidențiatului, este firesc ca aceștia să rămână pentru o perioadă determinată în unitatea respectivă, având în vedere că posturile au fost blocate ani de zile în așteptarea ocupării lor.

În acest context, Rafila a amintit și elaborarea documentului „Ghidul de acțiuni locale – soluții pentru resursa umană în sănătate”, destinat sprijinirii autorităților locale în atragerea și menținerea personalului medical în unitățile sanitare.

Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, semnalează că resursele financiare rămân în continuare insuficiente pentru a acoperi nevoile sistemului, deși bugetul CNAS a crescut cu aproape două miliarde de euro în ultimii ani, ritmul creşterii alocărilor bugetare pentru sănătate depăşeşte semnificativ creşterea PIB.

„Menţinerea acestui ritm pe termen lung riscă să conducă la nesustenabilitatea financiară. Alocările bugetare continuă să favorizeze asistenţa medicală spitalicească, care rămâne necesară, însă această abordare limitează dezvoltarea medicinei de familie şi a serviciilor ambulatorii de specialitate”, a punctat deputatul Alexandru Rafila în cadrul conferinței „Quo vadis 2026- O Românie rezilientă: cum reducem deficitul de protecție într-o lume a riscurilor multiple?”, organizată de Institutul de Studii Financiare și DC Media Group.

Citiți și: Raport OCDE: România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Doar 5,7% din PIB merg la serviciile medicale, față de 12,6% în Germania

Potrivit fostului ministru al sănătății, o soluţie importantă pentru aducerea de fonduri suplimentare în sistemul de sănătate este dezvoltarea asigurărilor complementare și suplimentare de sănătate: „În prezent asigurările private reprezintă sub 1% din totalul cheltuielilor de sănătate din România, fiind adesea confundate cu abonamentele medicale.”

Alexandru Rafila susține că pentru dezvoltarea lor sunt necesare două condiţii esenţiale:

• • definirea mai clară a pachetului de servicii de bază acoperite prin CASS;
  • delimitarea serviciilor complementare sau suplimentare, precum şi introducerea unui sistem eficient de deductibilităţi fiscale.

„Deşi există deja o deductibilitate anuală de până la 400 de euro, aceasta este insuficient direcţionată către sănătate şi ar trebui regândită exclusiv pentru stimularea asigurărilor complementare si suplimentare în sistem public sau privat”, a mai semnalat reprezentantul Parlamentului. 

De asemenea, oferirea de servicii private în spitalele publice poate contribui la creşterea veniturilor angajatilor si spitalelor şi la reducerea direcționării medicilor către sectorul privat: „Medicii ar putea desfăşura activităţi in regim privat după program, în aceleaşi spitale publice, folosind infrastructura existentă, fie pe baza asigurărilor complementare si suplimentare.”

Având în vedere investiţiile majore în noi spitale si dotări realizate sau în curs de realizare, „exploatarea eficientă a noii infrastructuri este esenţială”: „Aceste unităţi necesită costuri ridicate de exploatare, care pot fi acoperite doar printr-o utilizare intensivă şi prin furnizarea de servicii medicale generatoare de venituri suplimentare”, a mai precizat Alexandru Rafila.

„Cu un mix de măsuri: dezvoltarea serviciilor ambulatorii, introducerea asigurărilor publice sau private complementare si suplimentare, educarea pacienţilor şi valorificarea eficientă a investiţiilor în infrastructura spitalicească, putem asigura sustenabilitatea sistemului sanitar românesc”, a conchis președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie, Alexandru Rafila.