Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron denunță propaganda rusă și chineză privind ajutoarele trimise Italiei: De ce nu se vorbește că Franţa şi Germania au trimis două milioane de măşti şi zeci de mii de echipamente?

Published

on

© Munich Security Conference

Emmanuel Macron denunţă campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă fără să facă poze.

Se vorbeşte mult de ajutorul chinez sau rus, dar de ce nu se vorbeşte că Franţa şi Germania au trimis două milioane de măşti şi zeci de mii de echipamente de protecţie Italiei?”, s-a întrebat retoric preşedintele francez într-un interviu acordat pentru Corriere della Sera, La Stampa şi La Repubblica, citat de Adevărul.

Poate că nu este suficient, dar este deja un început şi nu trebuie să ne lăsăm intoxicaţi de ceea ce spun partenerii şi concurenţii noştri internaţionali”, a insistat Macron.

Preşedintele francez i-a adus aminte Chinei că UE a ajutat-o la începutul epidemiei, livrându-i 50 de tone de materiale.

“Europa trebuie să fie mândră şi să se simtă puternică, pentru că aşa este”, a subliniat el.

De altfel, Macron susține pozițiile exprimate de Italia sau Spania inclusiv în ce privește relansarea economică a Uniunii Europene printr-un plan ambițios și urgent care să permită inclusiv emisiunile de obligațiuni guvernamentale – coronabonds – , măsuri cu care Germania și Olanda nu sunt de acord pentru moment.

Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști și echipamente medicale decât China, a anunțat joi Comisia Europeană. Potrivit executivului european, Franța a trimis Italiei 1 milion de măști și 200.000 de echipamente de protecție, iar Germania va trimite tot 1 milion de măști Italiei în cursul aceste săptămâni. Pe de altă parte, țări precum Olanda s-au plâns că 600.000 din cele 1,3 milioane de măști primite din China sunt defecte.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a deplâns joi lipsa inițială de coordonare și de solidaritate din partea țărilor membre ale Uniunii Europene în fața efectelor provocate de criza sanitară a pandemiei cu noul coronavirus, însă a arătat că lucrurile se redresează. De asemenea, la începutul săptămânii trecute, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Reamintim, în context, că Germania a decis să preia în spitalele sale pacienți din Franța și din Italia, infectați cu coronavirus și aflați în stare gravă. De altfel, la nivel federal, Germania este primul stat european care a anunțat o măsură de sprijin și pentru Italia, unde a trimis un milion de măști sanitare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

S&D

Grupul S&D solicită UE să garanteze accesul echitabil la un vaccin anti-Covid-19 și să blocheze încercările SUA de a deturna proiecte de cercetare europene

Published

on

© Ministerul Sănătății/Facebook

Grupul S&D din Parlamentul European solicită Uniunii Europene să garanteze accesul echitabil la un vaccin anti-Covid-19 în eventualitatea producerii acestuia și să blocheze încercările SUA de a deturna proiecte de cercetare europene, în condițiile în care administrația americană pretinde acces prioritar și distribuție exclusivă pentru această țară.

„Cursa pentru a găsi un vaccin este continuată, dar devine competitivă. În timp ce cercetarea globală avansează într-o bună cooperare, Donald Trump pretinde deja accesul prioritar și distribuția exclusivă pentru SUA. În prezent, sunt în derulare 224 de proiecte de vaccinuri, dintre care jumătate se desfășoară în Statele Unite”, transmit social-democrații din PE.

Între timp, mai spun aceștia, Organizația Mondială a Sănătății încearcă tot posibilul să intermedieze un acord echitabil de distribuție între state. Dar, cu SUA care joacă după propriile sale reguli, există multă teamă de așa-numitul „naționalism al vaccinului”.

Astfel, grupul S&D solicită ca Uniunea Europeană „să garanteze un acces echitabil la vaccin atunci când acesta devine disponibil, indiferent de naționalitate, și să blocheze încercările administrației americane de a deturna proiecte de cercetare europene, așa cum a făcut-o deja”.

„Tot ceea ce contează este ca persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni preexistente și personalul medical, să fie vaccinate cu prioritate. Oamenii de știință depun eforturi extraordinare, dar ar putea dura cel puțin încă un an până când un vaccin eficient devine disponibil pentru mase. Suntem în asta împreună! Nimeni nu poate câștiga această cursă singur”, punctează social-democrații de la nivel european.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Am votat înființarea unui program de sprijin pentru reforme care va ajuta România să se pregătească pentru aderarea la zona euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat marți că a votat, în cadrul Comisiei pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European în favoarea programul de sprijin pentru reforme și pentru serie de recomandări privitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie.

“Implementarea, de la 1 ianuarie 2021, a Programului de sprijin pentru reforme va avea un impact pozitiv hotărâtor pentru guvernele și autoritățile publice ale statelor membre. Acestea vor primi, dacă vor solicita, sprijin financiar și tehnic pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor structurale care vor genera creștere. Bineînțeles, având în vedere propriile priorități”, a scris Tomac, într-o postare pe Facebook.

 

Programul se adresează, de asemenea, statelor membre care nu fac parte din zona euro și care au nevoie de ajutor în inițierea și desfășurarea reformelor structurale,

Referindu-se la România, eurodeputatul a subliniat că țara noastră are astfel șansa să se pregătească corespunzător pentru aderarea la zona euro.

“Programul are un buget total de 25 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, un angajament consistent îndreptat către modernizarea economiilor statelor membre”, a completat el.

În ceea ce privește recomandările referitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie, Tomac a reliefat că acestea sunt “extrem de necesare în contextul implementarii Acordului de Retragere” a Marii Britanii din UE

“Am sprijinit, prin vot, recomandările privitoare la sistemul echivalării diplomelor, la importanța investirii în continuarea programului Erasmus+ alături de Marea Britanie, precum și necesitatea unei mai bune coordonări a sistemelor de securitate socială. Este prioritar ca fiecare cetățean european să fie protejat prin asistență medicală, pensii, ajutor de șomaj, beneficii maternale și paternale, prestații în caz de boală și accidente de muncă etc. Insist, Marea Britanie trebuie să asigure inclusiv ajutor de șomaj lucrătorilor transfrontalieri și de frontieră, chestiune care în momentul actual lipsește de pe masa negocierilor. Nu trebuie să existe lacune între legislația britanică și cea europeană privitoare la drepturile muncitorilor sau la standardele sociale și la standardele muncii”, a explicat Eugen Tomac.

Continue Reading

U.E.

GenerationEU. La un an de la alegerile europene, 20 de tineri pornesc proiectul prin care își propun să aducă Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni

Published

on

© Generation EU/ Facebook

20 de tineri voluntari din toate zonele României au lansat marți, la un an de când prezența tinerilor atingea un nivel record de participare în cadrul alegerilor europarlamentare, proiectul online Generation EU, prin care urmăresc să informeze cetățenii cu privire la rolul Uniunii Europene Parlamentului European, răspunsul comun al UE la criza COVID-19 și combaterea informațiilor false.

Proiectul va continua și în mediul offline constând în organizarea de evenimente și acțiuni de comunicare despre UE.

Proiectul este inițiat de Biroul Parlamentului European în România, alături de GEYC, Asociatia Pro Democratia și Institutul European din România.

26 mai 2019 a marcat momentul istoric în care participarea la alegerile europene a atins cea mai mare rată după 1994 și, totodată, un record în ceea ce privește participarea tinerilor (18-39 de ani) din toate statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Eurobarometrului post-electoral, unul dintre cele mai cuprinzătoare sondaje cantitative publice realizate după ultimele alegeri europene, arată că creșterea numărului de participanți a fost alimentată în mare parte de generația tânără din întreaga Uniune Europeană.

În special, cetățenii tineri sub 25 de ani (+14 puncte procentuale), precum și tinerii între 25 și 39 de ani (+12 puncte procentuale) s-au prezentat la vot în număr mai mare decât în trecut.

Rata de participare la alegerile europene a fost de 50,6%, cea mai mare din 1994. 19 state membre au înregistrat creșteri ale participării față de 2014, în special Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria și Germania, precum și Slovacia și Cehia, unde, în mod tradițional, participarea la vot este foarte scăzută.

În același timp, participarea a scăzut în numai opt țări, cu mai puțin de 3 puncte procentuale. Votul este obligatoriu în cinci țări – Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia.

Astfel, rezultatele au arătat că alegătorii europeni din 2019 au fost motivați și de un simț crescut al datoriei civice, de un sentiment în plus că votul lor poate aduce o schimbare, precum și de sprijinul puternic al alegătorilor față de UE.

Mai mult de două treimi (68%) dintre respondenții din întreaga UE-28 considerau că țara lor a beneficiat de aderarea la UE, cel mai înalt nivel înregistrat din 1983. Mai mult de jumătate dintre europeni (56%) au afimat că vocea lor contează în UE, în creștere cu șapte procente față de februarie-martie 2019 și cel mai pozitiv rezultat pentru acest indicator din 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending