Connect with us

INTERNAȚIONAL

Eșec diplomatic la Hanoi după un summit alimentat cu așteptări majore: Summit-ul Trump-Kim s-a încheiat brusc fără un acord, deși președintele SUA a invocat o ”relație specială” cu liderul din Coreea de Nord

Published

on

© White House/ Facebook

Cel de-al doilea summit din istorie dintre un președinte american și un lider nord-coreean, desfășurat la Hanoi, în capitala Vietnamului, s-a încheiat brusc fără un acord privind denuclearizarea Coreei de Nord, în condițiile în care președintele Donald Trump preciza în prima zi a summit-ului că el și Kim Jong-un au o ”relație specială” și aprecia ”potențialul economic fantastic” al Coreii de Nord.

La opt luni distanță după primul lor summit, organizat la 12 iunie 2018 în Singapore, cei doi lideri au părăsit joi, în convoaie separate, hotelul unde s-a desfăşurat summitul, fără ceremonie publică de semnare a unui acord, au relatat BBC News și Politico. Ulterior, într-o conferință de presă, Donald Trump a precizat că un acord nu a fost posibil deoarece SUA au refuzat să slăbească sancțiunile impuse Coreii de Nord.

Uneori trebuie să pleci și acesta a fost unul din acele momente“, a spus Trump, arătând că nu are în vedere organizarea unui al treilea summit.

“Cei doi lideri au discutat diverse mijloace de a avansa în privinţa denuclearizării şi conceptelor de resort economic”, a precizat, într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, potrivit Agerpres.

“Nu s-a ajuns la niciun acord de această dată, dar echipele lor sunt nerăbdătoare să se întâlnească în viitor”, a adăugat ea, precizând de asemenea că cei doi lideri au avut “întâlniri foarte bune şi constructive”. 

Două zile în contrast: Un summit încheiat brusc și fără acord după o primă zi plină de afabilități diplomatice

Deși summit-ul nu s-a materializat printr-un acord, Trump și Kim s-au declarat deschişi la ideea stabilirii unor birouri de legătură între ţările lor, în ceea ce este considerat a un nou semnal al încălzirii relaţiilor dintre SUA şi Coreea de Nord, doi inamici istorici.

Întrebat la un briefing de presă la Hanoi în cadrul celui de-al doilea summit cu Trump dacă este pregătit ca Washingtonul să deschidă un birou de legătură la Phenian, liderul nord-coreean a spus, prin intermediul interpretului, că “este un lucru care merită salutat”.

Trump a adăugat că ideea ca cele două ţări să se îndrepte spre stabilirea treptată a unor legături mai oficiale prin astfel de măsuri este “un lucru grozav”.

Întrebat de asemenea dacă este pregătit pentru denuclearizarea Coreii de Nord, Kim a răspuns prin intermediul interpretului: “Dacă nu aş fi fost pregătit, nu m-aş fi aflat aici”.

Care au fost așteptările

Al doilea summit între preşedintele american, Donald Trump, şi liderul nord-coreean, Kim Jong un, a creat multiple așteptări în condițiile în care liderul de la Casa Alba s-a declarat convins că va ”avansa cauza păcii” împreună cu liderul de la Phenian.

Trump a făcut primul anunț de acest fel în cadrul discursului privind Starea Națiunii în care a spus că dacă nu ar fi fost președinte al Statelor Unite, atunci țara ar fi fost ”cel mai probabil” într-un război cu Coreea de Nord.

De altfel, liderul de la Washington a folosit exemplul celor 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană pentru a arăta efectele pozitive ale summit-ului de la Singapore cu liderul Coreii de Nord, Kim Jong-un, anunțând în același timp și că un nou summit al celor doi lideri va avea loc pe 27-28 februarie în Vietnam.

Care a fost progresul înregistrat în Singapore

Președintele SUA Donald Trump și liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un au avut pe 12 iunie prima lor întrevedere bilaterală într-un summit istoric desfășurat în Singapore.

Summitul, considerat unul istoric de mass-media internațională și de specialiștii în politică internațională, a fost prima astfel de reuniune între un președinte american în funcție și liderul suprem al Coreii de Nord. La rândul său, Kim Jong-un a devenit primul lider de la Phenian care se întâlnește cu un lider american în funcție.

În ceea ce privește conținutul documentului semnat anul trecut de cei doi lideriacesta prevede că „Statele Unite și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) se angajează să stabilească noi relații între SUA și RPDC în conformitate cu dorința popoarelor celor două țări de pace și prosperitate”. Totodată, Coreea de Nord „se angajează să lucreze spre denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

RUSIA

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, și șeful diplomației ruse, Sergey Lavrov, au convenit să mențină un contact strâns în contextul apropierii reuniunii în format Normandia de la Paris

Published

on

© EEAS/Twitter

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și ministrul rus de externe, Sergey Lavrov au decis să mențină un contact strâns după întâlnirea avută în marja Consiliului ministerial al OSCE de la Bratislava, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate / vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, s-a întâlnit astăzi cu ministrul de externe al Federației Ruse, Sergey Lavrov, în marja celui de-al 26-lea Consiliu ministerial al OSCE de la Bratislava .

Aceștia au discutat situația din estul Ucrainei înainte de reuniunea în format Normandia de la Paris, la 9 decembrie. Înaltul Reprezentant a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este crucială.

De asemenea, în intervenția avută astăzi la reuniunea de la Bratislava, Înaltul Reprezentant a declarat că UE privește cu speranță spre reuniunea de la Paris, care ar trebui să fie bazată pe un dialog orientat spre obținerea de rezultate, însă a precizat că ,,esența conflictului nu s-a schimbat și anume, violarea de către Rusia a normelor de drept internațional și a principiilor OSCE prin anexarea Crimeei și Sevastopolului și perpetuarea agresiunii în estul Ucrainei”, potrivit unui mesaj pe Twitter.

Printre alte aspecte, au discutat și situațiile din Siria și, respectiv, din Venezuela.

Citiți și Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Liderii Ucrainei, Rusiei, Germaniei și Franței sunt așteptați să se întâlnească la 9 decembrie la Paris, în format Normandia, pentru a consolida planul de acțiune stabilit de Grupul de contacte trilaterale de diplomați din Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, reunit în octombrie la Minsk. 

Planul prevede organizarea de alegeri în estul Ucrainei și acordarea unui statut special temporar regiunilor separatiste, care necesită modificări legislative. În acest sens, acordarea statutului special temporar în timpul alegerilor locale în regiunile din estul Ucrainei este principalul subiect de pe agenda de discuții pentru viitoarea reuniune în format Normandia. 

În cadrul reuniunii din 9 decembrie, de la Paris, vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va marca, totodată, primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul de externe Bogdan Aurescu către omologul său din RM: Sprijinul României nu va continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile noului Guvern socialist

Published

on

© Colaj caleaeuropeana.ro

Sprijinul României, inclusiv financiar, nu va continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile noului Guvern socialist, i-a transmis ministrul de externe Bogdan Aurescu, omologului său din Republica Moldova, Aureliu Ciocoi, în marja reuniunii Consiliului Ministerial al OSCE de joi, se precizează într-un comunicat.

Cu această ocazie, șeful diplomației române a atras atenția, cu fermitate, asupra problemelor generate de schimbarea de guvernare de la Chișinău, determinată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, într-un moment esențial pentru reforma justiției în Republica Moldova, schimbare contrară intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi.

Ministrul român a menționat progresele importante realizate de Republica Moldova în cele cinci luni de mandat ale Guvernului Maia Sandu, în implementarea reformelor necesare apropierii de UE, în scopul promovării valorilor democrației și statului de drept, în lupta împotriva corupției și asigurarea independenței justiției, precum și în domeniul economic și social.

În condițiile schimbării de Guvern de la Chișinău, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat că sprijinul partenerilor externi de dezvoltare ai Republicii Moldova va trebui reevaluat și condiționat strict, fiind necesară ajustarea sa corespunzătoare în funcție de angajamentul real demonstrat de noul Guvern socialist în continuarea reformelor asumate mai ales privind justiția și administrația, respectiv prin Acordul de Asociere încheiat cu UE, respectiv acordul cu FMI, cu respectarea principiilor democratice și ale statutului de drept.

Citiți și 

Klaus Iohannis critică înlăturarea guvernului Maia Sandu la Chișinău: ”Sprijinul României va fi strict condiționat de avansarea parcursului european al Republicii Moldova”

Premierul Ludovic Orban: România va coopera cu Republica Moldova numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”

În acest context, ministrul român al afacerilor externe a arătat că sprijinul României, inclusiv financiar, nu va putea continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile concrete ale noului Guvern, în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european.

Astfel, sprijinul României va continua să urmărească, cu prioritate, interesele cetățenilor Republicii Moldova, se va concentra la nivel local și va viza, pe de altă parte, continuarea realizării proiectelor bilaterale strategice de interconectare.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat importanța pe care România o acordă reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și fără afectarea viitorului său european, plecând de la premisa că acest conflict interesează direct, din punct de vedere securitar, România, ca stat UE și NATO.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending