Connect with us

INTERNAȚIONAL

Eșec diplomatic la Hanoi după un summit alimentat cu așteptări majore: Summit-ul Trump-Kim s-a încheiat brusc fără un acord, deși președintele SUA a invocat o ”relație specială” cu liderul din Coreea de Nord

Published

on

© White House/ Facebook

Cel de-al doilea summit din istorie dintre un președinte american și un lider nord-coreean, desfășurat la Hanoi, în capitala Vietnamului, s-a încheiat brusc fără un acord privind denuclearizarea Coreei de Nord, în condițiile în care președintele Donald Trump preciza în prima zi a summit-ului că el și Kim Jong-un au o ”relație specială” și aprecia ”potențialul economic fantastic” al Coreii de Nord.

La opt luni distanță după primul lor summit, organizat la 12 iunie 2018 în Singapore, cei doi lideri au părăsit joi, în convoaie separate, hotelul unde s-a desfăşurat summitul, fără ceremonie publică de semnare a unui acord, au relatat BBC News și Politico. Ulterior, într-o conferință de presă, Donald Trump a precizat că un acord nu a fost posibil deoarece SUA au refuzat să slăbească sancțiunile impuse Coreii de Nord.

Uneori trebuie să pleci și acesta a fost unul din acele momente“, a spus Trump, arătând că nu are în vedere organizarea unui al treilea summit.

“Cei doi lideri au discutat diverse mijloace de a avansa în privinţa denuclearizării şi conceptelor de resort economic”, a precizat, într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders, potrivit Agerpres.

“Nu s-a ajuns la niciun acord de această dată, dar echipele lor sunt nerăbdătoare să se întâlnească în viitor”, a adăugat ea, precizând de asemenea că cei doi lideri au avut “întâlniri foarte bune şi constructive”. 

Două zile în contrast: Un summit încheiat brusc și fără acord după o primă zi plină de afabilități diplomatice

Deși summit-ul nu s-a materializat printr-un acord, Trump și Kim s-au declarat deschişi la ideea stabilirii unor birouri de legătură între ţările lor, în ceea ce este considerat a un nou semnal al încălzirii relaţiilor dintre SUA şi Coreea de Nord, doi inamici istorici.

Întrebat la un briefing de presă la Hanoi în cadrul celui de-al doilea summit cu Trump dacă este pregătit ca Washingtonul să deschidă un birou de legătură la Phenian, liderul nord-coreean a spus, prin intermediul interpretului, că “este un lucru care merită salutat”.

Trump a adăugat că ideea ca cele două ţări să se îndrepte spre stabilirea treptată a unor legături mai oficiale prin astfel de măsuri este “un lucru grozav”.

Întrebat de asemenea dacă este pregătit pentru denuclearizarea Coreii de Nord, Kim a răspuns prin intermediul interpretului: “Dacă nu aş fi fost pregătit, nu m-aş fi aflat aici”.

Care au fost așteptările

Al doilea summit între preşedintele american, Donald Trump, şi liderul nord-coreean, Kim Jong un, a creat multiple așteptări în condițiile în care liderul de la Casa Alba s-a declarat convins că va ”avansa cauza păcii” împreună cu liderul de la Phenian.

Trump a făcut primul anunț de acest fel în cadrul discursului privind Starea Națiunii în care a spus că dacă nu ar fi fost președinte al Statelor Unite, atunci țara ar fi fost ”cel mai probabil” într-un război cu Coreea de Nord.

De altfel, liderul de la Washington a folosit exemplul celor 15 luni de când a fost efectuat ultimul test nuclear în Peninsula Coreeană pentru a arăta efectele pozitive ale summit-ului de la Singapore cu liderul Coreii de Nord, Kim Jong-un, anunțând în același timp și că un nou summit al celor doi lideri va avea loc pe 27-28 februarie în Vietnam.

Care a fost progresul înregistrat în Singapore

Președintele SUA Donald Trump și liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un au avut pe 12 iunie prima lor întrevedere bilaterală într-un summit istoric desfășurat în Singapore.

Summitul, considerat unul istoric de mass-media internațională și de specialiștii în politică internațională, a fost prima astfel de reuniune între un președinte american în funcție și liderul suprem al Coreii de Nord. La rândul său, Kim Jong-un a devenit primul lider de la Phenian care se întâlnește cu un lider american în funcție.

În ceea ce privește conținutul documentului semnat anul trecut de cei doi lideriacesta prevede că „Statele Unite și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) se angajează să stabilească noi relații între SUA și RPDC în conformitate cu dorința popoarelor celor două țări de pace și prosperitate”. Totodată, Coreea de Nord „se angajează să lucreze spre denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Premieră mondială anunțată de NASA: Prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină va avea loc joi sau vineri

Published

on

© NASA/ Twitter

După ce a fost anulată în luna martie din cauza lipsei costumelor spaţiale de mărime corespunzătoare, prima ieşire în spaţiu a două femei astronaut va avea loc în sfârşit, joi sau vineri, a anunţat marţi NASA, citată de AFP, informează Agerpres.

Americancele Christina Koch şi Jessica Meir, aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), vor ieşi împreună în spaţiu pentru înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice.
                
Numeroase femei astronaut au participat la ieşiri în spaţiu de la bordul ISS, însă întotdeauna alături de un astronaut de sex masculin.

În luna martie, NASA a anunţat că, pentru prima dată, două femei, Christina Koch şi Anne McClain, ar forma o echipă exclusiv feminină care va ieşi în spaţiu. Însă, cu doar câteva zile înainte, Nick Hague a înlocuit-o pe Anne McClain în această misiune întrucât doar un singur costum de mărimea potrivită pentru femei era gata de utilizare, fapt ce a declanşat un val de critici la adresa agenţiei spaţiale americane.

Între timp, Anne McClain a revenit pe Pământ, iar Jessica Meir s-a alăturat în septembrie echipajului de pe ISS.

Iniţial, NASA a decis să programeze ieşirea în spaţiu a celor două femei la 21 octombrie, însă data a fost schimbată pentru săptămâna aceasta.

Echipajul de la bordul ISS cuprinde în prezent şase membri: trei americani (Christina Koch, Jessica Meir, Andrew Morgan), doi ruşi (Alexander Skvortsov, Oleg Skripochka) şi italianul Luca Parmitano.

Ieşirile în spaţiu durează câteva ore şi sunt relativ frecvente. Acestea servesc la întreţinerea staţiei orbitale, asamblată începând din 1998 şi alimentată cu energie de la panouri solare. Numeroasele baterii care stochează energia generată de panourile solare sunt în prezent în proces de înlocuire.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

ONU

România și-a început misiunea în cadrul operațiunii ONU din Mali: 120 de militari români și patru elicoptere Puma au înlocuit misiunea canadiană

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Militarii români din Detaşamentul “Carpathian Pumas” al Forţelor Aeriene Române şi-au început, de marţi, misiunile în cadrul operaţiunii Multidimensionale Integrate a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de Stabilizare în Republica Mali, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, preluarea misiunilor are loc odată cu desfăşurarea ceremoniei transferului de autoritate de la Comandamentul Forţelor Întrunite al MApN către ONU, ceremonie care s-a desfăşurat marţi la Gao, în Republica Mali.

“Carpathian Pumas au preluat, cu această ocazie, responsabilităţile de la colegii din Canada, iar comandantul Detaşamentului de patru elicoptere de transport dislocabil, comandorul Ioan Mischie, a semnat certificatul care reglementează luarea în primire a responsabilităţii segmentului de misiune de la partenerii canadieni. În cadrul ceremoniei, desfăşurată în prezenţa comandantului misiunii MINUSMA, generalul-locotenent dr. Dennis T. Gyllenspore, a reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ai Canadei, a fost coborât drapelul Canadei şi arborat cel al României, iar două elicoptere IAR-330 Puma L-RM au executat o trecere la verticală”, se precizează în comunicatul MApN.

Cei aproximativ 120 de militari, piloţi, personal tehnic şi medical ai detaşamentului vor executa, la solicitarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, misiuni de evacuare medicală, misiuni de căutare-salvare, transport trupe şi materiale, misiuni de transport pasageri, patrulare aeriană şi misiuni de observare în sprijinul ONU.

Trimiterea unui detașament de elicoptere în cadrul misiunii ONU din Mali a fost avizată pozitiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării la finalul anului trecut.

”Un detașament de elicoptere militare va participa, pentru prima dată, la misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali, desfășurând operații de evacuare medicală, transport de trupe și echipamente, precum și asigurarea suportului logistic necesar personalului ONU dislocat în această țară”, era arătat în comunicatul CSAT din 28 decembrie 2018.

Ulterior, la 1 februarie 2019, guvernul canadian a informat că România va înlocui Canada în furnizarea de elicoptere de transport în cadrul unei misiuni ONU de menţinere a păcii în statul african Mali.

În discursul pe care l-a susținut în plenul Adunării Generale a ONU la 25 septembrie, președintele Klaus Iohannis a subliniat că participarea României la această misiune are loc în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obţine stabilitatea şi pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său, prin promovarea dezvoltării durabile, a păcii şi a securităţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending