Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Este oficial: Rovana Plumb a fost nominalizată pentru poziția de comisar european în Comisia condusă de Ursula von der Leyen

Published

on

© romania2019.eu

Europarlamentarul Rovana Plumb, vicepreședinte al grupului S&D în Parlamentul European, este nominalizarea de comisar european din partea României, conform unui comunicat oficial publicat luni de Comisia Europeană în care sunt prezentați cei 27 de candidați pentru a deveni membrii viitorului Colegiu al comisarilor europeni.

Conform sursei citate, președintele ales Ursula von der Leyen și-a dat luni acordul cu privire la lista comisarilor desemnați care i-a fost furnizată de Consiliul Uniunii Europene.

Acest anunț urmează unei serii de interviuri formale ale președintelui ales Ursula von der Leyen, susținute în ultimele săptămâni, cu fiecare dintre persoanele sugerate de statele membre în calitate de candidați pentru comisar.

Lista anunțată urmează a fi adoptată de Consiliul Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), după care lista va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE. Marți, președintele ales Ursula von der Leyen va anunța distribuirea portofoliilor și modul în care intenționează să organizeze activitatea viitoarei Comisiei Europene.

Potrivit celor mai recente informații, Plumb ar putea fi favorită pentru a prelua portofoliul pentru transporturi. 

Rovana Plumb a redevenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 23-26 mai, când a fost cap de listă al PSD. În noul legislativ, aceasta este și vicepreședinte al Grupului S&D în Parlamentul European. Anterior, aceasta a fost eurodeputat între anii 2007-2012. În ultimul deceniu, Plumb a ocupat mai multe poziții ministeriale în guvernele României, între care și ministru al mediului și schimbărilor climatice (2012-2014). Între 2014 și 2015 a fost ministru al muncii, precum și ministru al fondurilor europene în 2017 și între 2018-2019. La începutul anului, când România a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Rovana Plumb a prezentat Comisiei pentru transporturi din Parlamentul European, în calitate de ministru interimar al Transporturilor, prioritățile președinției române în acest domeniu.

După ce noua Comisie Europeană va fi votată de plenul Parlamentului European, iar Consiliul European o va aproba formal, Plumb va deveni al patrulea comisar european dat de România după Leonard Orban (2007-2009, multilingvism), Dacian Cioloș (2009-2014, agricultură) și Corina Crețu (2014-2019, politică regională).

Citiți și Calea spre o ”Comisie Europeană a echilibrului de gen și politic”: Ce profil au cei 27 de candidați cu care Ursula von der Leyen ar putea forma primul executiv european condus de o femeie

Aflându-se între cei 25 de comisari europeni nominalizați, la care se adaugă Ursula von der Leyen (Germania) și viitorul Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell (Spania), Rovana Plumb se numără printre cei zece candidați social-democrați pentru un portofoliu de comisar european, cei mai mulți din viitoarea Comisie, precum și printre cele 13 femei nominalizate, ceea ce reprezintă un record.

Cei 25 de comisari europeni nominalizați sunt: Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Mariya Gabriel (Bulgaria), Vera Jourova (Cehia), Stella Kyriakides (Cipru), Dubravka Šuica (Croația), Margrethe Vestager (Danemarca), Kadri Simson (Estonia), Sylvie Goulard (Franța), Jutta Urpilainen (Finlanda),  Margaritis Schinas (Grecia), Phil Hogan (Irlanda), Paolo Gentiloni (Italia), Valdis Dombrovskis (Letonia), Virginijus Sinkevičius (Lituania), Nicolas Schmit (Luxemburg), Helena Dalli (Malta), Frans Timmermans (Olanda), Janusz Wojciechowski (Polonia), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România), Maros Sefcovic (Slovacia), Janez Lenarcic (Slovenia), Ylva Johansson (Suedia) și Ungaria (László Trócsányi).

©️ European Commission/ Twitter

© Photo collage (sources: Institutional official photos & Wikipedia)

Ce urmează?

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că săptămâna viitoare, pe 10 septembrie, va prezenta lista finală a celor 27 de candidați pentru a deveni comisari europeni în Colegiul mandatului pentru 2019-2024, împreună cu portofoliile alocate, marcând o nouă etapă în procesul politic de instalare a noului executiv european la 1 noiembrie 2019.

După această prezentare, Consiliul Uniunii Europene va adopta o listă a candidaților pentru poziția de comisar european, câte unul pentru fiecare stat membru.

Comisarii-desemnați vor fi ulterior audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se fața comisiilor parlamentare competente în domeniile de activitate care vor intra în portofoliul lor. Conform calendarului oficial, interviurile vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. 

Fiecare comisie se reunește apoi pentru a-și întocmi evaluarea privind cunoștințele de specialitate și prestația candidatului, care este transmisă Președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker se retrage, Ursula von der Leyen mai așteaptă: Președintele Comisiei Europene prezintă în plenul Parlamentului European bilanțul celor cinci ani de mandat

Published

on

Parlamentul European se reunește, de luni până joi, la Strasbourg într-o sesiune plenară în care eurodeputații ar fi trebuit să supună votului viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votul de validare fiind amânat pentru luna noiembrie din cauza respingerii de către comisiile co-legislativului european a candidaților propuși de Franța, România și Ungaria. În schimb, sesiunea plenară de la Strasbourg le va oferi prilejul președinților în funcție ai Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk de a se adresa, pentru ultima dată, hemiciclului democrației europene.

Sesiunea plenară care debutează luni seară continuă marți cu dezbaterea, alături de Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, a concluziilor Consiliului European din 17-18 octombrie, unde liderii UE au aprobat recentul acord privind Brexit, au condamnat intervenția militară a Turciei în nord-estul Siriei și au dezbătut cu Ursula von der Leyen prioritățile pentru următorii cinci ani, însă au amânat decizii importante precum începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania sau cruciale precum tratativele privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Momentul zilei va fi dezbaterea cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind rezultatele executivului european în ultimii cinci ani. Juncker, care va mai sta o lună în plus în funcție din cauza amânării votului pentru Comisia von der Leyen, a participat săptămâna trecută la ultimul său Consiliu European, fiind omagiat de liderii europeni ca un ”veteran al istoriei europene” după ce a participat la aproape 600 de reuniuni UE în întreaga carieră politică, inclusiv 147 de Consilii Europene.

Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”, a spus Juncker, în conferința de presă de la finalul ultimului său summit european, cu vocea încărcată de emoție.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker

De la preluarea mandatului pe 1 noiembrie 2014, Comisia Juncker a abordat o serie de probleme importante, printre care schimbările climatice, Brexit-ul, criza zonei euro, șomajul în rândul tinerilor, migrația, imixtiunea străină în procesele democratice și dezinformarea, atacurile la adresa drepturilor omului și a statului de drept, schimbările provocate de digitalizare, creșterea tensiunilor internaționale și numeroasele conflicte armate aflate în apropierea granițelor UE.

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care actuala Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

Jean-Claude Juncker este, până în prezent, primul și singurul președinte al Comisiei Europene ales în baza procedurii Spitzenkandidat, sistem care nu a mai fost aplicat de liderii europeni care au numit-o drept succesoare a lui Juncker pe Ursula von der Leyen, care a promis o ”Comisie geopolitică”.

Ales cu 422 de voturi pentru de Parlamentul European, spre deosebire de cele doar 383 obținute de Ursula von der Leyen, Jean-Claude Juncker a susținut, în cei cinci ani de mandat, patru discursuri privind Starea Uniunii Europene (#SOTEU).

Dacă în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii (în 2015), o frază a lui Juncker a rămas celebră pentru sintetizarea situației de la acel moment în Europa (confruntată cu criză de securitate la est, cu amenințări teroriste și sub presiunea migrației) – Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune – în 2016, șeful Comisiei a insistat asupra beneficiilor pe care integrarea europeană le-a adus în ultimele șase decenii, invocând pacea și prosperitatea și pledând pentru o Europă mai bună care apără și protejează.

În discursul privind Starea Uniunii din 2017, România a fost țara cea mai invocată în alocuțiunea lui Juncker, președintele Comisiei Europene culminând cu propunerea organizării, la Sibiu, a unui summit dedicat viitorului Europei după Brexit. Summitul liderilor europeni a avut loc anul acesta, la 9 mai, fiind prima astfel de reuniune europeană organizată chiar de Ziua Europei.

”În sfârșit, vântul s-a întors în velele noastre”, a spus Juncker, în 2017, pentru ca la ultimul său discurs, cel din 2018, să afirme că ”este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini”.

În ce-l privește pe Donald Tusk, retragerea sa de pe scena europeană va fi mai degrabă una în lateral, întrucât șeful actual al Consiliului European a fost nominalizat pentru a prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE și care deține cel mai mare grup politic în Parlamentul European.

De asemenea, în sesiunea plenară de la Strasbourg, Parlamentul European își va adopta poziția cu privire la bugetul UE pe anul viitor, cu accent pe schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor, Erasmus, migrație și politicile externe.

Deputații subliniază, în proiectul de rezoluție, că bugetul Uniunii Europene pe anul 2020 ar trebui să deschidă calea pentru bugetul UE pe termen lung 2021-2027 și să ofere un punct de plecare solid pentru lansarea noii generații de programe și politici UE.

Este de așteptat ca la viitoarea sesiune plenară, cea din perioada 25-28 noiembrie 2019, să fie supusă votului echipa Ursulei von der Leyen pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, reacție după votul Parlamentului britanic privind Brexit: UE îi cere lui Boris Johnson să anunțe ”pașii de urmat cât mai curând posibil”

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană a luat notă de votul din Camera Comunelor prin care acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană nu a fost supus votului, a scris, într-o reacție pe Twitter, purtătorul de cuvânt al executivului european, Mina Andreeva.

Este de datoria Guvernului Regatului Unit să ne informeze asupra pașilor de urmat cât mai curând posibil”, a continuat Andreeva.

De altfel, după ce negociatorii UE și cei ai Marii Britanii au ajuns la un acord joi, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, a precizat în cadrul unor declarații comune de presă cu premierul britanic Boris Johnson că nu mai există motiv să amânăm suplimentar Brexit-ul și că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană trebuie să aibă loc la 31 octombrie 2019.

Parlamentarii britanici au votat sâmbătă, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul.

Amendamentul Letwin, care cere premierului Boris Johnson să solicite o nouă amânare a Brexit-ului, a fost adoptat cu 332 de voturi pentru și 306 împotrivă.

Prin urmare, premierul conservator Boris Johnson ar trebui să ceară Uniunii Europene amânarea Brexitului dincolo de data de 31 octombrie.

Într-o primă reacție, Boris Johnson a declarat, în Parlament, că nu va negocia cu Uniunea Europeană nicio nouă amânare a procesului de retragere, dar că va introduce în parlament legislaţia necesară ieșirii din UE.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul premierului Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noi bani europeni pentru Republica Moldova: Comisia Europeană alocă 14,35 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar pentru realizarea reformelor

Published

on

Comisia Europeană a aprobat vineri plata sumei de 14,35 milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor atât de necesare care sunt continuate de noul guvern al Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, asistența va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice. 

”Pachetul de asistență adoptat este dovada angajamentului UE față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică. Autoritățile Republicii Moldova și-au intensificat activitățile întreprinse pentru combaterea eficace a corupției și garantarea independenței instanțelor judecătorești și a parchetelor. Îndeplinirea acestor obiective este de o importanță determinantă dacă se dorește ca cetățenii să-și recapete încrederea și ca reformele să avanseze la capacitate maximă. Cetățenii Republicii Moldova se pot baza cu încredere pe sprijinul deplin al UE față de acest proces de reforme”, a declarat, în context, Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate și negocieri pentru extindere. 

Plata efectuată vineri urmează plăților aferente sprijinului bugetar efectuate în iulie 2019 (14,54 milioane de euro), primei tranșe a asistenței macrofinanciare, anunțată recent (30 de milioane de euro) și Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, desfășurat la 30 septembrie 2019.

Comisia Europeană și-a reluat în iulie plățile aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării guvernului din iunie 2019, autoritățile Republicii Moldova s-au angajat într-un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, proces care a asigurat condițiile necesare pentru ca UE să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară. 

UE recunoaște măsurile importante luate de guvern pentru a găsi soluții la problemele pe care le reprezintă politizarea accentuată a instituțiilor de stat, corupția și lipsa de independență a sistemului judiciar și a parchetelor. Prin aceste măsuri, guvernul de coaliție a răspuns multora dintre preocupările UE evidențiate deja în Concluziile Consiliului din 26 februarie 2018. S-au înregistrat rezultate pozitive îndeosebi în ceea ce privește reformele sistemului electoral, proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și legislația privind Procurorul General. Mai mult, Republica Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să avizeze aceste proiecte legislative, ceea ce reprezintă un pas înainte. De asemenea, consultările publice își păstrează în continuare importanța. Noul guvern a restabilit, de asemenea, relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). La 20 septembrie, FMI a încheiat a patra și a cincea evaluare a programului său cu Moldova.

Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să monitorizeze îndeaproape situația politică și să evalueze îndeplinirea condițiilor înaintea fiecărei plăți de sprijin bugetar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending