Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Calea spre o ”Comisie Europeană a echilibrului de gen și politic”: Cine sunt cei 27 de comisari europeni desemnați să facă parte din Comisia Ursulei von der Leyen

Published

on

© Photo collage (sources: Institutional official photos & Wikipedia)

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va prezenta pe 10 septembrie, va prezenta lista finală a celor 27 de candidați pentru a deveni comisari europeni în Colegiul mandatului pentru 2019-2024, împreună cu portofoliile alocate, marcând o nouă etapă în procesul politic de instalare a noului executiv european la 1 noiembrie 2019. Ulterior, Comisia Europeană a publicat pe 9 septembrie lista celor 27 de comisari-desemnați. Aflându-se între cei 25 de comisari europeni nominalizați, la care se adaugă Ursula von der Leyen și viitorul Înalt Reprezentant al UE Jose Borrell, Rovana Plumb (România) se numără printre cei zece candidați social-democrați pentru un portofoliu de comisar european, cei mai mulți din viitoarea Comisie, precum și printre cele 13 femei nominalizate, ceea ce reprezintă un record.

Păstrând aproape imaculată abordarea că nu vor fi divulgate neoficial informații referitoare la componența viitoarei Comisii, precum și a portofoliilor ce vor fi distribuite celorlalți 26 de comisari europeni, von der Leyen a promis că va prezenta un ”Colegiu echilibrat”.

Ursula von der Leyen a făcut acest anunț după ce Italia a închis puzzle-ul de propuneri înaintate de statele membre, nominalizându-și candidatul care întregește tabloul celor 27 de propuneri, excepție fiind Marea Britanie care nu a trimis o propunere având în vedere pregătirile, dar și incertitudinea privind Brexit. O posibilă nouă amânare a retragerii Regatului Unit din UE ar putea însă determina și apariția unui comisar britanic în Colegiul lui von der Leyen.

Viitoarea șefă a executivului european, care îi va succeda în funcție lui Jean-Claude Juncker, a fost aleasă în funcție de către Parlamentul European la jumătatea lunii iulie cu o majoritate extrem de fragilă (383 de voturi pentru, dintr-un minim necesar de 374) asigurată de cele trei mari familii politice – PPE, S&D și Renew Europe – și determinată de promisiuni politice variate asumate în fața partidelor europene și a liderilor statelor membre, îndeosebi cele ce vizează ”noul echilibru politic” de la nivel european.

În acest sens, este de așteptat ca viitoarea Comisie Europeană, care își va prelua mandatul la 1 noiembrie, să fie o creație fidelă a acestei realități politice. De altfel, singurele certitudini privind arhitectura următoarei Comisii sunt reliefate de promisiunile de echilibru politic asumate de Ursula von der Leyen, anume ca Frans Timmermans (PES, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe, Danemarca) să ocupe poziții de prim-vicepreședinți în viitorul executiv european, și de prevederile europene potrivit cărora Înaltul Reprezentant al UE, care este nominalizat de către Consiliul European (în acest caz, Josep Borrell – PES, Spania), ocupă totodată și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Vă prezentăm în cele ce urmează, într-un registru mai amplu, cine sunt cei 27 de candidați pentru funcțiile de comisari europeni, experiența lor politică și cum întruchipează ei cele două fețe ale echilibrului dorit de Ursula von der Leyen: cel politic și cel al parității de gen.

Trio-ul echilibrului politic + Înaltul Reprezentant

© European Parliament

Ursula von der Leyen (Germania, PPE) – a fost aleasă la 16 iulie de către Parlamentul European drept președinte al Comisiei Europene, urmare a propunerii formulate de Consiliul European în urma unor negocieri maraton, care au sacrificat principiul candidaților cap de listă și au nominalizat în premieră o femeie la conducerea executivului european. Fost ministru al Apărării în Germania în ultimii șase ani, Ursula von der Leyen este singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele federale conduse de Angela Merkel. De asemenea, ea este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European și întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri naționali să nu se opună în numirea viitorului șef al Comisiei. Până acum, von der Leyen a promis Parlamentului European și liderilor UE eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene. De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic. Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

© European Parliament

Frans Timmermans (Olanda, PES) – a fost candidatul Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene în contextul alegerilor europene din 23-26 mai, acesta deținând și poziția de prim-vicepreședinte al executivului european în actualul mandat al Colegiului lui Jean-Claude Juncker, fiind responsabil cu buna reglementare și statul de drept. Anterior, oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte. Experiența politică și diplomatică a lui Frans Timmermans este una extrem de densă și bogată. Fluent în cinci limbi străine – engleză, franceză, germană, italiană și rusă, cariera diplomatică a lui Timmermans l-a surprins pe acesta la ambasada Olandei la Moscova în anii prăbușirii Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece. În noua Comisie Europeană, Timmermans este așteptat să dețină o poziție și mai influentă din punct de vedere decizional.

© European Commission

Margrethe Vestager (Danemarca, ALDE/ Renew Europe) – este comisar european pentru concurență, făcându-se remarcată pentru disputele cu giganții IT din SUA și pentru amenzile aplicate companiilor Google, Amazon, Facebook sau Apple pentru protejarea intereselor cetățenilor europeni. Aceasta a devenit membră a Comisiei Europene în noiembrie 2014, anterior fiind vicepremier în Danemarca și ocupând mai multe poziții guvernamentale. Parte a familiei politice a liberalilor europeni, Vestager va reprezenta vârful de lance al noii grupări pan-europene ALDE/ Renew Europe în Comisia Europeană, unde va deține o poziție de prim-vicepreședinte.

© European Parliament

Josep Borrell (Spania, PES) – nominalizat de statele membre ale UE pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Borrell va ocupa, conform prevederilor europene, poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Pe numele său complet Josep Borrell Fontelles, acesta ocupă funcția de ministru de Externe la Madrid în guvernul socialist al lui Pedro Sanchez din iunie 2018, însă experiența sa politică este una vastă, atât la nivel național, cât și european.  În perioada 1982-1991, ani de dominație socialistă a Spaniei, Borrell a ocupat mai multe poziții în ministere cheie la Madrid. Ulterior, între 1991-1996, a fost ministru pentru mediu și muncă publică în cadrul guvernării lui Felipe Gonzales. Politicianul spaniol în vârstă de 72 de ani a fost membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 și preşedinte al instituției din 2004 până în 2007. El a condus Institutul Universitar European de la Florenţa din 2010 până în 2012.  În calitate de președinte al Parlamentului European, Borrell a acordat o importantă vizibilitate procesului de extindere a Uniunii Europene către Est. Tot în această calitate, el a asigurat primirea oficială a celor 35 de eurodeputați români și 18 bulgari după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Cine sunt ceilalți 23 de candidați (ordine alfabetică a statelor de proveniență)

© European Commission

Johannes Hahn (Austria, PPE) – este cel mai vechi membru al Comisiei Europene, fiind parte a executivului european din 2010. În Comisia Barroso a ocupat poziția de comisar responsabil pentru politică regională, iar în Comisia Juncker activează în calitate de comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri de extindere.

© Belgian MFA

Didier Reynders (Belgia, ALDE/ Renew Europe) – aflat la a doua încercare de a deveni membru al Comisiei Europene, după ce în 2014 Jean-Claude Juncker a cerut Belgiei un candidat femeie (Marianne Thyssen), Reynders face parte din familia politică a premierului în exercițiu Charles Michel, președintele ales al Consiliului European. Ministru al afacerilor externe în Belgia, Didier Reynders a pierdut recent competiția cu Marija Pejčinović Buri, omologul său din Croația, pentru poziția de secretar general al Consiliului Europei.

© European Commission

Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE) – devenită membru al Comisiei Europene în 2016, după ce Kristalina Georgieva a acceptat poziția de director al Băncii Mondiale, Gabriel a fost comisar european pentru economie și societate digitale în Colegiul lui Juncker. 

© European Commission

Vera Jourova (Cehia, ALDE/ Renew Europe) – nominalizată pentru nou mandat de guvernul condus de Andrej Babis, Vera Jourova ocupă în prezent poziția de comisar european responsabil pentru justiție. Din această poziție, Jourova a susținut în ultimii doi ani elaborarea unei definiții a statului de drept în contextul noului Cadru Financiar Multianual și, prin urmare, crearea unei condiționalități de acordare a fondurilor europene de respectarea criteriilor privind statul de drept. Din aceste considerente, dar și din calcule politice privind relația Bruxelles-ului cu țările grupului de la Vișegrad, Vera Jourova ar putea prelua un portofoliu privind statul de drept în noua Comisie Europeană.

© Wikipedia

Stella Kyriakidou (Cipru, PPE) – este membru al Parlamentului din Cipru, fiind totodată prima femeie cipriotă și cea de-a treia din istorie care a ocupat poziția de președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ea ar urma să-l înlocuiască în Comisia Europeană pe Christos Stylianides, comisar responsabil pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.

© Dubravka Suica Website

Dubravka Šuica (Croația, PPE) – aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

© Kadri Simson/ Twitter

Kadri Simson (Estonia, ALDE/ Renew Europe) – a fost propusă pentru a deveni membru al Comisiei Europene după ce comisarul și vicepreședintele pentru piața unică digitală Andrus Ansip a decis să se retragă ca urmare a obținerii unui mandat de europarlamentar. Între 2016 și 2019, Simson a fost ministru pentru afaceri economice și infrastructură.

© Wikipedia

Jutta Urpilainen (Finlanda, PES) – a fost prima femeie președintă a Partidului Social Democrat din Finlanda, pe care l-a condus-o din 2008 până în 2014. A fost ministrul Finanțelor din Finlanda din 2011 până în 2014. În noua Comisie Europeană, aceasta îl va înlocui pe Jyrki Katainen, actual vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.

© Sylvie Goulard/ Twitter

Sylvie Goulard (Franța, ALDE/ Renew Europe)un aliat apropiat al președintelui Emamnuel Macron, Goulard a fost ministru al Apărării în Franța. Ea este în prezent guvernator adjunct al Băncii Centrale franceze, aceasta este cunoscută pentru expertiza în domeniul economiei și afacerilor europene. Anterior, între 2009-2017, Sylvie Goulard a fost europarlamentar în grupul ALDE din Parlamentul European. Dacă va fi acceptată, ea îl va înlocui pe Pierre Moscovici, actualul comisar european din partea Franței pentru afaceri economice și financiare, fiscalitate și vamă.

© European Commission

Margaritis Schinas (Grecia, PPE)Auto-intitulat ”fiu al Salonicului”, Margaritis Schinas este una dintre cele mai experimentate personalități din administrația europeană, fiind purtător de cuvânt al Comisiei Juncker. Acesta a fost membru al Parlamentului European din 2007 până în 2009 din partea partidului “Noua Democrație”, formațiune care a revenit la putere după alegerile anticipate din 7 iulie. Anterior, Margaritis Schinas a fost șef de cabinet al comisarului cipriot Markos Kyprianou, responsabil pentru sănătate și protecția consumatorilor, din 2004 până în 2007. Între 2010 și 2013 Schinas a activat în calitate de director adjunct al Biroului consilierilor pentru politică europeană al președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Înainte de a fi numit purtător de cuvânt al Comisiei lui Jean-Claude Juncker, Margaritis Schinas a fost directorul Direcției pentru afaceri economice și financiare a Comisiei Europene, din 2013 și până în 2014.

© European Commission

Phil Hogan (Irlanda, PPE) – este membru al Comisiei Europene din 2014, unde gestionează portofoliul agriculturii și al dezvoltării rurale. A fost anterior ministru pentru mediu, comunitate și administrație locală din 2011 până în 2014 și ministru de stat la Departamentul de Finanțe din 1994 până în 1995.

© Wikipedia

Paolo Gentiloni (Italia, PES)a fost nominalizat după ce Mișcarea Cinci Stele (M5S) a fost de acord să formeze o coaliție cu Partidul Democrat și să-l propună pe Giuseppe Conte pentru un nou mandat de prim-ministru. Gentiloni a fost ministru de Externe al Italiei în perioada 2014-2016 și prim-ministru între 2016 și 2018. De altfel, Paolo Gentiloni a preluat funcția de șef al diplomației italiene după ce Federica Mogherini a fost numită Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene. În 2016, Gentiloni a devenit prim-ministru după ce Matteo Renzi a fost nevoit să se retragă de la conducerea țării în urma eșecului referendumului pentru modificarea Constituției. La 25 martie 2017, în calitate de prim-ministru, Paolo Gentiloni a găzduit reuniunea specială a Consiliului European dedicată aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor fondatoare ale Comunităților Europene, de la Roma, din 25 martie 1957.

© European Commission

Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) – este un om politic cu o vastă experiență. Membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009, acesta a fost prim-ministrul Letoniei între anii 2009-2014. De la 1 noiembrie 2014 este vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru moneda euro și dialog social. A obținut un mandat de europarlamentar la alegerile din 23-26 mai, însă a renunțat la această poziție după ce a fost reconfirmată susținerea guvernului leton pentru ca Dombrovskis să rămână membru al Comisiei Europene.

© Virginijus Sinkevičius/ Twitter

Virginijus Sinkevicius (Lituania, Verzi)va fi cel mai tănâr membru al Comisiei Europene. În vârst de 28 ani, Sinkevicius este ministru interimar al Economiei în Lituania și face parte din familia politică a Verzilor la nivel european. Îl va înlocui în funcție pe actualul comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis.

© European Parliament

Nicolas Schmit (Luxemburg, PES) – va fi succesorul din partea Luxemburgului al lui Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene. Schmit este membru al Parlamentului European din 2019, iar anterior a fost anterior membru al guvernului luxemburghez din 2004 până în 2019.

© European Parliament

Helena Dalli (Malta, PES) – a fost membru al guvernului maltez între 2013 și 2019, mai întâi ca ministru pentru dialog social și libertăți civile (2013-2017) și ulterior ca ministru pentru afaceri europene (2017-2019). În noua Comisie Europeană, Dalli îl va înlocui pe Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.

© European Parliament

Elisa Ferreira (Portugalia, PES)a fost viceguvernator al Băncii Naționale a Portugaliei în ultimii doi ani și a deținut posturi ministeriale în Guvernul Guterres între 1995-2002. În cele trei mandate de europarlamentar S&D (2004-2016), aceasta a fost membru al Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare a Parlamentului European. În situația în care candidatura sa va fi acceptată de Ursula von der Leyen și de Parlamentul European, socialista Ferreira îl va scucceda pe Carlos Moedas în Comisia Europeană 2019-2024. Acesta din urmă a deținut portofoliul de cercetare, știință și inovare în Executivul Juncker.

© Wikipedia

Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR) – a devenit candidatul Poloniei pentru noua Comisie Europeană după ce persoana nominalizată inițial, Krzysztof Szczerski, șeful de cabinet al președintelui Andrzej Duda, s-a retras din cursă întrucât Ursula von der Leyen a propus ca Polonia să preia portofoliul Agriculturii. Wojciechowski este avocat, în prezent membru al Curţii Europene de Audit, fost europarlamentar de pe listele Partidului Lege și Justiție (PiS). Acesta a fost vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European. Actualul comisar european din partea Poloniei este Elzbieta Bienkowska, responsabilă pentru industrie și IMM-uri.

© romania2019.eu

Rovana Plumb (România, PES) –  a redevenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 23-26 mai, când a fost cap de listă al PSD. În noul legislativ, aceasta este și vicepreședinte al Grupului S&D în Parlamentul European. Anterior, aceasta a fost eurodeputat între anii 2007-2012. În ultimul deceniu, Plumb a ocupat mai multe poziții ministeriale în guvernele României, între care și ministru al mediului și schimbărilor climatice (2012-2014). Între 2014 și 2015 a fost ministru al muncii, precum și ministru al fondurilor europene în 2017 și între 2018-2019. În cazul în care va fi acceptată de Ursula von der Leyen, Plumb va deveni al patrulea comisar european dat de România după Leonard Orban (2007-2009, multilingvism), Dacian Cioloș (2009-2014, agricultură) și Corina Crețu (2014-2019, politică regională). Trebuie precizat că guvernul Dăncilă a trimis două propuneri de comisar către președinta aleasă a Comisiei Europene, o femeie și un bărbat, anume europarlamentarii PSD Rovana Plumb și Dan Nica. Surse europene au precizat pentru CaleaEuropeană.ro la 9 august că Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului pentru poziția de comisar european și că România dorește portofoliul pentru mediu în Comisia von der Leyen, alte portofolii vizate fiind cele pentru energie sau transporturi.

© European Parliament

Maros Sefcovic (Slovacia, PES) – se numără printre cei mai experimentați viitori comisari europeni. Acesta este membru al Comisiei Europene din 2009. În cel de-al doilea mandat al Comisiei Barroso a deținut portofoliile de comisar pentru educație și comisar pentru relații interinstituționale și administrație. În Comisia Juncker ocupă poziția de vicepreședinte pentru uniunea energetică. În primăvara acestui an a pierdut alegerile prezidențiale din Slovacia în favoarea avocatei anticorupție Zuzana Caputova.

© OSCE

Janez Lenarcic (Slovenia, independent politic) – este un diplomat sloven și fost director al Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. În prezent, Lenarcic este reprezentantul permanent al Sloveniei pe lângă Uniunea Europeană. În Comisia von der Leyen, acesta o va înlocui pe Violeta Bulc, care deține portofoliul de comisar european pentru transporturi.

© Ylva Johansson/ Facebook

Ylva Johansson (Suedia, PES) – este membru al Partidului Social Democrat al premierului Stefan Löfven, parte a Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților de centru-stânga. Ea este ministru pentru ocuparea forței de muncă din 2014 și o va înlocui la Bruxelles pe Cecilia Malmström, care este în prezent comisarul responsabil cu portofoliul comerțului internațional. De la aderarea sa la UE, în 1995, Suedia a desemnat comisari europeni numai femei.

© European Parliament

Laszlo Trocsanyi (Ungaria, PPE) – este un om politic maghiar cu o însemnată experiență diplomatică. Acesta este avocat maghiar, fost judecător, diplomat și profesor universitar. Este specializat în drept constituțional și drept european. El a fost ambasadorul Ungariei în Belgia, ambasadorul Ungariei în Marele Ducat al Luxemburgului și ambasadorul Ungariei în Franța. Între 2014 și 2019 a fost ministru al Justiției în guvernul lui Viktor Orban. La alegerile pentru Parlamentul European, a fost cap de listă al partidului Fidesz și activează în prezent ca membru al legislativului european. Acesta îl va înlocui în funcție pe Tibor Navracsics, în prezent comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport.

Cum va fi colorată politic noua Comisie Europeană: Socialiștii europeni ar putea deține cele mai multe portofolii

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European au marcat, fără doar și poate, sfârșitul unei ere politice în care majoritatea pro-europeană era girată de cele două mari familii politice – PPE și PES, cu popularii europeni în poziția de cea mai consolidată forță politică europeană.

Spre deosebire de Comisia Juncker – alcătuită din 14 comisari PPE, 8 comisari socialiști, 5 ALDE și unul conservator (britanic) – executivul Ursulei von der Leyen reașează echilibrul între forțele pro-europene.

Astfel, potrivit propunerilor, zece candidați fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Paolo Gentiloni (Italia – nou), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira – nouă), Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Nouă dintre candidați sunt membri ai Partidului Popular European (PPE – dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Cinci dintre propuneri – Didier Reynders (Belgia – nou), Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu), Kadri Simson (Estonia – nouă) și Sylvie Goulard (Franța – nouă) – sunt membri ai familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Janusz Wojciechowski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Pe de altă parte, noul echilibru între PPE și PES se datorează și tranziției politice din ultimii cinci ani în țările membre. De pildă, țări pecum Finlanda, Luxemburg sau Spania au nominalizat acum candidați din rândul familiei socialiste, în timp ce în Comisia 2014-2019, țările menționate au dat comisari din rândul familiei popularilor europeni.

Echilibrul de gen aproape perfect sub deviza ”Europa este o femeie”

Paritatea de gen a intervenit ca o condiție principală în setul de criterii convenit de șefii de stat sau de guvern pentru desemnarea pachetului de viitori lideri ai instituțiilor UE. Urmare a propunerii și alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis că va căuta să asigure un echilibru de gen și a solicitat țărilor membre să nominalizeze câte doi candidați pentru un mandat în noul Colegiu, o femeie și un bărbat.

Deși singurele țări care au dat curs acestei propuneri au fost Portugalia și România, von der Leyen și-a atins acest prim obiectiv după ce atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și președintele Consiliului European Donald Tusk au făcut uz de deviza ”Europa este o femeie”.

Conform nominalizărilor aflate pe masa viitoarei șefe a executivului european, în Comisia 2019-2014 vor activa alături de von der Leyen alte 12 femei: Mariya Gabriel (Bulgaria), Vera Jourova (Cehia), Stella Kyriakidou (Cipru), Dubravka Šuica (Croația), Margrethe Vestager (Danemarca, Kadri Simson (Estonia), Jutta Urpilainen (Finlanda), Sylvie Goulard (Franța), Helena Dalli (Malta), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România) și Ylva Johansson (Suedia).

Spre deosebire de Comisia Juncker (19 bărbați și 9 femei comisari), pentru mandatul condus de prima femeie președintă a executivului european au fost nominalizați 14 bărbați:  Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Margaritis Schinas (Grecia), Phil Hogan (Irlanda), Paolo Gentiloni (Italia), Valdis Dombrovskis (Letonia), Virginijus Sinkevicius (Lituania), Nicolas Schmit (Luxemburg), Frans Timmermans (Olanda), Janusz Wojciechowski (Polonia), Maros Sefcovic (Slovacia), Janez Lenarcic (Slovenia), Josep Borrell (Spania) și Laszlo Trocsanyi (Ungaria, PPE).

Noua Comisie Europeană: opt candidați se află în fața celui de-al doilea sau al treilea mandat, doi foști prim-miniștri, patru foști miniștri de Externe și doi foști ministri ai Apărării

În timp ce aspectele reliefate mai sus tratează chestiunea echilibrului ca nuanță politică, o pondere însemnată în alocarea portofoliilor în viitoarea Comisie Europeană o deține și experiența politică a fiecărui candidat.

În total, dintre cele 27 de propuneri, opt dintre viitori comisari sunt și în prezent membri ai Comisiei Europene, cu o experiență fie de un mandat, fie de două.

Propunerea Austriei, Johannes Hahn, se află în fața celui de-al treilea mandat de comisar, fiind membru al executivului european de un deceniu. În aceeași situație este și propunerea Slovaciei, actual vicepreședinte al Comisiei Europene Maros Sefcovic, membru al Comisiei Europene din 2009

Ceilalți șase au activat în Comisia Juncker (2014-2019) o parte dintre ei ocupând poziții influente: Frans Timmermans (Olanda, prim-vicepreședinte), Valdis Dombrovskis (Letonia, vicepreședinte), Margrethe Vestager (Danemarca, comisar pentru concurență), Mariya Gabriel (Bulgaria, comisar pentru economie și societate digitale, din 2016), Vera Jourova (Cehia, comisar pentru justiție), Phil Hogan (Irlanda, comisar pentru agricultură).

În privința experienței guvernamentale de top, între propunerile care au ocupat poziții influente de-a lungul timpului se numără Paolo Gentiloni (fost prim-ministru și ministru de Externe al Italiei), Josep Borrell (ministru de Externe al Spaniei și fost președinte al Parlamentului European) sau Didier Reynders (ministru de Externe al Belgiei). În ramura foștilor prim-miniștri poate fi adăugat și Valdis Dombrovskis (Letonia), iar în cea a foștilor miniștri de Externe se numără și Frans Timmermans (Olanda).

Atât președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și propunerea Franței – Sylvie Goulard – au administrat portofoliile Apărării în guvernele de la Berlin, respectiv Paris, o simbolistică aparte dacă luăm în calcul eforturile comune franco-germane pentru avansarea apărării europene.

Ce urmează?

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că săptămâna viitoare, pe 10 septembrie, va prezenta lista finală a celor 27 de candidați pentru a deveni comisari europeni în Colegiul mandatului pentru 2019-2024, împreună cu portofoliile alocate, marcând o nouă etapă în procesul politic de instalare a noului executiv european la 1 noiembrie 2019.

După această prezentare, Consiliul Uniunii Europene va adopta o listă a candidaților pentru poziția de comisar european, câte unul pentru fiecare stat membru.

Comisarii-desemnați vor fi ulterior audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se fața comisiilor parlamentare competente în domeniile de activitate care vor intra în portofoliul lor. Conform calendarului oficial, interviurile vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. 

Fiecare comisie se reunește apoi pentru a-și întocmi evaluarea privind cunoștințele de specialitate și prestația candidatului, care este transmisă Președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

Published

on

© G7germany.de

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis duminică, 26 iunie, că UE este alături de Ucraina atât cât va fi nevoie, iar impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina va fi în centrul discuțiilor de la summitul G7. 

„Cel mai important factor de inflație este reprezentat de prețurile energiei. În Europa, răspunsul nostru este RePowerEU: diversificarea aprovizionării, economii de energie și surse regenerabile. Lucrăm intens cu aliați și parteneri din întreaga lume”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Șefa Executivului european a subliniat că în prima sesiune a summitului G7, pentru a consolida economia globală, trebuie să „combatem inflația, menținând în același timp creșterea economică, să sprijinim sustenabilitatea socială și de mediu, menținând în același timp stabilitatea fiscală și financiară și să consolidăm rezistența lanțurilor de aprovizionare”.

Reamintim că președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE va emite obligațiuni UE în valoare de 50 mld. de euro în a doua jumătate a anului pentru a finanța în continuare redresarea post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat, vineri, că intenționează să emită obligațiuni UE în valoare de 50 de miliarde de euro pentru a finanța programul de redresare NextGenerationEU în perioada iulie – decembrie 2022, care va fi completat de finanțare pe termen scurt (EU-Bills).

Fondurile vor fi destinate sprijinirii redresării economice a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Pe lângă finanțarea pentru NextGenerationEU, Comisia ar putea fi, de asemenea, nevoită să emită până la 9 miliarde EUR pentru împrumuturi destinate sprijinirii Ucrainei în cadrul unui nou program excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) și până la 6,6 miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul programului SURE, sub rezerva cererilor statelor membre și a finalizării procedurilor relevante.

Bazându-ne pe performanțele noastre bune de până acum ca emitent la scară largă, în a doua jumătate a anului vom continua să sprijinim redresarea, să finanțăm tranziția ecologică și digitală și rezistența pe termen lung a Europei prin intermediul finanțării de pe piață”, a declarat comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, Johannes Hahn.

Emisiunile din a doua jumătate a anului 2022 se vor baza pe executarea cu succes a programului de redresare NextGenerationEU până în prezent. Din iunie 2021, când Comisia a debutat pe piață cu NextGenerationEU, emisiunile din cadrul programului se ridică la 118,5 miliarde EUR prin intermediul EU-Bonds pe termen lung, din care 28 de miliarde EUR prin emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU. În plus, Comisia a continuat să strângă fonduri în cadrul programelor sale de finanțare back-to-back – SURE, AMF și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF). Cel mai recent, și ca răspuns la războiul din Ucraina, Comisia a plătit cu succes 1,2 miliarde EUR în cadrul unui program AMF de urgență.

În prima jumătate a anului 2022, Comisia a emis până în prezent obligațiuni UE în valoare de 47,5 miliarde EUR, în conformitate cu obiectivul său de finanțare de 50 de miliarde EUR. O nouă licitație de obligațiuni este planificată pentru 27 iunie 2022. Emisiunile sale din prima jumătate a anului 2022 au fost pe deplin în conformitate cu sumele comunicate în planul de finanțare pentru perioada ianuarie-iunie 2022.

Actualul plan de finanțare se bazează pe cele mai recente previziuni privind viitoarele nevoi de plată NextGenerationEU. Plățile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență – care reprezintă 90 % din plățile efectuate în cadrul NextGenerationEU – depind de finalizarea etapelor și obiectivelor din planurile naționale de redresare și de reziliență ale statelor membre. Prin urmare, calendarul și volumele exacte pot varia. Cu toate acestea, Comisia Europeană este încrezătoare că sumele comunicate în acest plan de finanțare ar trebui să rămână stabile.

În conformitate cu strategia sa de finanțare diversificată, Comisia va continua să utilizeze o combinație de sindicalizări și licitații, precum și obligațiuni UE pe termen scurt. Acest lucru îi va permite să obțină cele mai bune condiții de piață posibile și să poată satisface nevoile de plată ale statelor membre ale UE.

Datorită acestei abordări, Comisia a reușit până în prezent să deburseze 100 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și câteva miliarde de euro în cadrul altor programe bugetare ale UE care beneficiază de finanțarea NextGenerationEU.

La sfârșitul anului, Comisia își va anunța planurile de emitere pentru prima jumătate a anului 2023.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina, prima țară non-UE, care aderă la programul LIFE, sprijinind refacerea mediului și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Astăzi, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, se află la Kiev, Ucraina, unde, împreună cu ministrul ucrainean al ecologiei și resurselor naturale, Ruslan Strileț, a semnat un acord privind aderarea Ucrainei la programul LIFE pentru mediu și climă, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Ucraina este prima țară din afara UE care aderă la acest program. Prin aderarea la programul LIFE, Ucraina ar putea beneficia de sprijinul LIFE pentru a contribui la refacerea mediului înconjurător după distrugerile provocate de invazia rusă, fie că este vorba de poluare, de distrugerea ecosistemelor sau de alte efecte pe termen lung.

Comisarul Sinkevičius a fost martorul unora dintre aceste distrugeri atunci când a vizitat silvicultura Zdvizhivsky – o suprafață semnificativă a pădurii a fost distrusă de infrastructura militară, inclusiv de săpături și tranșee, iar întreaga zonă este minată. De asemenea, a vizitat compania “Teteriv forestry”, care a suferit pagube cauzate de ocupanți și un nou laborator modern care monitorizează calitatea apei provenite din bazinul râului Nipru și care a primit finanțare din partea UE.

Comisarul Sinkevičius a declarat: “Invazia Rusiei în Ucraina provoacă daune imediate substanțiale la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, poluarea mării, a solului și a aerului, care vor avea un impact de lungă durată asupra mediului. Repercusiunile asupra sănătății umane pot dura foarte mult timp. Prin acest parteneriat, organizațiile publice și private ucrainene vor putea primi sprijin financiar pentru proiecte de curățare a zonelor poluate, de reconstrucție după distrugere într-un mod care protejează și reface natura și care este în armonie cu o economie circulară și cu emisii zero.”

Echipamentele militare și substanțele chimice toxice din apă, sol și aer ar putea persista timp de zeci de ani. După poluare și distrugere, reconstrucția va fi extrem de intensivă în ceea ce privește energia, materialele de construcție și altele. Pe termen scurt, programul LIFE ar putea sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei printr-o analiză a nevoilor și prin mobilizarea și consolidarea capacităților diferiților actori pentru a aborda decontaminarea solului și a apei prin soluții bazate pe natură.

Pe termen mediu și lung, la fel ca în alte țări participante la programul LIFE, proiectele pot avea ca scop dezvoltarea și demonstrarea de tehnici și abordări ecoinovative, promovarea celor mai bune practici și a schimbărilor de comportament și altele. Solicitanții ucraineni pot depune deja propuneri în cadrul cererilor de propuneri LIFE 2022. Pentru ca un proiect să primească finanțare, Ucraina trebuie mai întâi să ratifice acordul de asociere.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL19 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA22 mins ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.27 mins ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA57 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G71 hour ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G72 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G715 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

INTERNAȚIONAL19 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending