Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Calea spre o ”Comisie Europeană a echilibrului de gen și politic”: Cine sunt cei 27 de comisari europeni desemnați să facă parte din Comisia Ursulei von der Leyen

Published

on

© Photo collage (sources: Institutional official photos & Wikipedia)

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va prezenta pe 10 septembrie, va prezenta lista finală a celor 27 de candidați pentru a deveni comisari europeni în Colegiul mandatului pentru 2019-2024, împreună cu portofoliile alocate, marcând o nouă etapă în procesul politic de instalare a noului executiv european la 1 noiembrie 2019. Ulterior, Comisia Europeană a publicat pe 9 septembrie lista celor 27 de comisari-desemnați. Aflându-se între cei 25 de comisari europeni nominalizați, la care se adaugă Ursula von der Leyen și viitorul Înalt Reprezentant al UE Jose Borrell, Rovana Plumb (România) se numără printre cei zece candidați social-democrați pentru un portofoliu de comisar european, cei mai mulți din viitoarea Comisie, precum și printre cele 13 femei nominalizate, ceea ce reprezintă un record.

Păstrând aproape imaculată abordarea că nu vor fi divulgate neoficial informații referitoare la componența viitoarei Comisii, precum și a portofoliilor ce vor fi distribuite celorlalți 26 de comisari europeni, von der Leyen a promis că va prezenta un ”Colegiu echilibrat”.

Ursula von der Leyen a făcut acest anunț după ce Italia a închis puzzle-ul de propuneri înaintate de statele membre, nominalizându-și candidatul care întregește tabloul celor 27 de propuneri, excepție fiind Marea Britanie care nu a trimis o propunere având în vedere pregătirile, dar și incertitudinea privind Brexit. O posibilă nouă amânare a retragerii Regatului Unit din UE ar putea însă determina și apariția unui comisar britanic în Colegiul lui von der Leyen.

Viitoarea șefă a executivului european, care îi va succeda în funcție lui Jean-Claude Juncker, a fost aleasă în funcție de către Parlamentul European la jumătatea lunii iulie cu o majoritate extrem de fragilă (383 de voturi pentru, dintr-un minim necesar de 374) asigurată de cele trei mari familii politice – PPE, S&D și Renew Europe – și determinată de promisiuni politice variate asumate în fața partidelor europene și a liderilor statelor membre, îndeosebi cele ce vizează ”noul echilibru politic” de la nivel european.

În acest sens, este de așteptat ca viitoarea Comisie Europeană, care își va prelua mandatul la 1 noiembrie, să fie o creație fidelă a acestei realități politice. De altfel, singurele certitudini privind arhitectura următoarei Comisii sunt reliefate de promisiunile de echilibru politic asumate de Ursula von der Leyen, anume ca Frans Timmermans (PES, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe, Danemarca) să ocupe poziții de prim-vicepreședinți în viitorul executiv european, și de prevederile europene potrivit cărora Înaltul Reprezentant al UE, care este nominalizat de către Consiliul European (în acest caz, Josep Borrell – PES, Spania), ocupă totodată și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Vă prezentăm în cele ce urmează, într-un registru mai amplu, cine sunt cei 27 de candidați pentru funcțiile de comisari europeni, experiența lor politică și cum întruchipează ei cele două fețe ale echilibrului dorit de Ursula von der Leyen: cel politic și cel al parității de gen.

Trio-ul echilibrului politic + Înaltul Reprezentant

© European Parliament

Ursula von der Leyen (Germania, PPE) – a fost aleasă la 16 iulie de către Parlamentul European drept președinte al Comisiei Europene, urmare a propunerii formulate de Consiliul European în urma unor negocieri maraton, care au sacrificat principiul candidaților cap de listă și au nominalizat în premieră o femeie la conducerea executivului european. Fost ministru al Apărării în Germania în ultimii șase ani, Ursula von der Leyen este singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele federale conduse de Angela Merkel. De asemenea, ea este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European și întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri naționali să nu se opună în numirea viitorului șef al Comisiei. Până acum, von der Leyen a promis Parlamentului European și liderilor UE eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene. De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic. Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

© European Parliament

Frans Timmermans (Olanda, PES) – a fost candidatul Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene în contextul alegerilor europene din 23-26 mai, acesta deținând și poziția de prim-vicepreședinte al executivului european în actualul mandat al Colegiului lui Jean-Claude Juncker, fiind responsabil cu buna reglementare și statul de drept. Anterior, oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte. Experiența politică și diplomatică a lui Frans Timmermans este una extrem de densă și bogată. Fluent în cinci limbi străine – engleză, franceză, germană, italiană și rusă, cariera diplomatică a lui Timmermans l-a surprins pe acesta la ambasada Olandei la Moscova în anii prăbușirii Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece. În noua Comisie Europeană, Timmermans este așteptat să dețină o poziție și mai influentă din punct de vedere decizional.

© European Commission

Margrethe Vestager (Danemarca, ALDE/ Renew Europe) – este comisar european pentru concurență, făcându-se remarcată pentru disputele cu giganții IT din SUA și pentru amenzile aplicate companiilor Google, Amazon, Facebook sau Apple pentru protejarea intereselor cetățenilor europeni. Aceasta a devenit membră a Comisiei Europene în noiembrie 2014, anterior fiind vicepremier în Danemarca și ocupând mai multe poziții guvernamentale. Parte a familiei politice a liberalilor europeni, Vestager va reprezenta vârful de lance al noii grupări pan-europene ALDE/ Renew Europe în Comisia Europeană, unde va deține o poziție de prim-vicepreședinte.

© European Parliament

Josep Borrell (Spania, PES) – nominalizat de statele membre ale UE pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Borrell va ocupa, conform prevederilor europene, poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Pe numele său complet Josep Borrell Fontelles, acesta ocupă funcția de ministru de Externe la Madrid în guvernul socialist al lui Pedro Sanchez din iunie 2018, însă experiența sa politică este una vastă, atât la nivel național, cât și european.  În perioada 1982-1991, ani de dominație socialistă a Spaniei, Borrell a ocupat mai multe poziții în ministere cheie la Madrid. Ulterior, între 1991-1996, a fost ministru pentru mediu și muncă publică în cadrul guvernării lui Felipe Gonzales. Politicianul spaniol în vârstă de 72 de ani a fost membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 și preşedinte al instituției din 2004 până în 2007. El a condus Institutul Universitar European de la Florenţa din 2010 până în 2012.  În calitate de președinte al Parlamentului European, Borrell a acordat o importantă vizibilitate procesului de extindere a Uniunii Europene către Est. Tot în această calitate, el a asigurat primirea oficială a celor 35 de eurodeputați români și 18 bulgari după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Cine sunt ceilalți 23 de candidați (ordine alfabetică a statelor de proveniență)

© European Commission

Johannes Hahn (Austria, PPE) – este cel mai vechi membru al Comisiei Europene, fiind parte a executivului european din 2010. În Comisia Barroso a ocupat poziția de comisar responsabil pentru politică regională, iar în Comisia Juncker activează în calitate de comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri de extindere.

© Belgian MFA

Didier Reynders (Belgia, ALDE/ Renew Europe) – aflat la a doua încercare de a deveni membru al Comisiei Europene, după ce în 2014 Jean-Claude Juncker a cerut Belgiei un candidat femeie (Marianne Thyssen), Reynders face parte din familia politică a premierului în exercițiu Charles Michel, președintele ales al Consiliului European. Ministru al afacerilor externe în Belgia, Didier Reynders a pierdut recent competiția cu Marija Pejčinović Buri, omologul său din Croația, pentru poziția de secretar general al Consiliului Europei.

© European Commission

Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE) – devenită membru al Comisiei Europene în 2016, după ce Kristalina Georgieva a acceptat poziția de director al Băncii Mondiale, Gabriel a fost comisar european pentru economie și societate digitale în Colegiul lui Juncker. 

© European Commission

Vera Jourova (Cehia, ALDE/ Renew Europe) – nominalizată pentru nou mandat de guvernul condus de Andrej Babis, Vera Jourova ocupă în prezent poziția de comisar european responsabil pentru justiție. Din această poziție, Jourova a susținut în ultimii doi ani elaborarea unei definiții a statului de drept în contextul noului Cadru Financiar Multianual și, prin urmare, crearea unei condiționalități de acordare a fondurilor europene de respectarea criteriilor privind statul de drept. Din aceste considerente, dar și din calcule politice privind relația Bruxelles-ului cu țările grupului de la Vișegrad, Vera Jourova ar putea prelua un portofoliu privind statul de drept în noua Comisie Europeană.

© Wikipedia

Stella Kyriakidou (Cipru, PPE) – este membru al Parlamentului din Cipru, fiind totodată prima femeie cipriotă și cea de-a treia din istorie care a ocupat poziția de președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ea ar urma să-l înlocuiască în Comisia Europeană pe Christos Stylianides, comisar responsabil pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.

© Dubravka Suica Website

Dubravka Šuica (Croația, PPE) – aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

© Kadri Simson/ Twitter

Kadri Simson (Estonia, ALDE/ Renew Europe) – a fost propusă pentru a deveni membru al Comisiei Europene după ce comisarul și vicepreședintele pentru piața unică digitală Andrus Ansip a decis să se retragă ca urmare a obținerii unui mandat de europarlamentar. Între 2016 și 2019, Simson a fost ministru pentru afaceri economice și infrastructură.

© Wikipedia

Jutta Urpilainen (Finlanda, PES) – a fost prima femeie președintă a Partidului Social Democrat din Finlanda, pe care l-a condus-o din 2008 până în 2014. A fost ministrul Finanțelor din Finlanda din 2011 până în 2014. În noua Comisie Europeană, aceasta îl va înlocui pe Jyrki Katainen, actual vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.

© Sylvie Goulard/ Twitter

Sylvie Goulard (Franța, ALDE/ Renew Europe)un aliat apropiat al președintelui Emamnuel Macron, Goulard a fost ministru al Apărării în Franța. Ea este în prezent guvernator adjunct al Băncii Centrale franceze, aceasta este cunoscută pentru expertiza în domeniul economiei și afacerilor europene. Anterior, între 2009-2017, Sylvie Goulard a fost europarlamentar în grupul ALDE din Parlamentul European. Dacă va fi acceptată, ea îl va înlocui pe Pierre Moscovici, actualul comisar european din partea Franței pentru afaceri economice și financiare, fiscalitate și vamă.

© European Commission

Margaritis Schinas (Grecia, PPE)Auto-intitulat ”fiu al Salonicului”, Margaritis Schinas este una dintre cele mai experimentate personalități din administrația europeană, fiind purtător de cuvânt al Comisiei Juncker. Acesta a fost membru al Parlamentului European din 2007 până în 2009 din partea partidului “Noua Democrație”, formațiune care a revenit la putere după alegerile anticipate din 7 iulie. Anterior, Margaritis Schinas a fost șef de cabinet al comisarului cipriot Markos Kyprianou, responsabil pentru sănătate și protecția consumatorilor, din 2004 până în 2007. Între 2010 și 2013 Schinas a activat în calitate de director adjunct al Biroului consilierilor pentru politică europeană al președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Înainte de a fi numit purtător de cuvânt al Comisiei lui Jean-Claude Juncker, Margaritis Schinas a fost directorul Direcției pentru afaceri economice și financiare a Comisiei Europene, din 2013 și până în 2014.

© European Commission

Phil Hogan (Irlanda, PPE) – este membru al Comisiei Europene din 2014, unde gestionează portofoliul agriculturii și al dezvoltării rurale. A fost anterior ministru pentru mediu, comunitate și administrație locală din 2011 până în 2014 și ministru de stat la Departamentul de Finanțe din 1994 până în 1995.

© Wikipedia

Paolo Gentiloni (Italia, PES)a fost nominalizat după ce Mișcarea Cinci Stele (M5S) a fost de acord să formeze o coaliție cu Partidul Democrat și să-l propună pe Giuseppe Conte pentru un nou mandat de prim-ministru. Gentiloni a fost ministru de Externe al Italiei în perioada 2014-2016 și prim-ministru între 2016 și 2018. De altfel, Paolo Gentiloni a preluat funcția de șef al diplomației italiene după ce Federica Mogherini a fost numită Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene. În 2016, Gentiloni a devenit prim-ministru după ce Matteo Renzi a fost nevoit să se retragă de la conducerea țării în urma eșecului referendumului pentru modificarea Constituției. La 25 martie 2017, în calitate de prim-ministru, Paolo Gentiloni a găzduit reuniunea specială a Consiliului European dedicată aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor fondatoare ale Comunităților Europene, de la Roma, din 25 martie 1957.

© European Commission

Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) – este un om politic cu o vastă experiență. Membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009, acesta a fost prim-ministrul Letoniei între anii 2009-2014. De la 1 noiembrie 2014 este vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru moneda euro și dialog social. A obținut un mandat de europarlamentar la alegerile din 23-26 mai, însă a renunțat la această poziție după ce a fost reconfirmată susținerea guvernului leton pentru ca Dombrovskis să rămână membru al Comisiei Europene.

© Virginijus Sinkevičius/ Twitter

Virginijus Sinkevicius (Lituania, Verzi)va fi cel mai tănâr membru al Comisiei Europene. În vârst de 28 ani, Sinkevicius este ministru interimar al Economiei în Lituania și face parte din familia politică a Verzilor la nivel european. Îl va înlocui în funcție pe actualul comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis.

© European Parliament

Nicolas Schmit (Luxemburg, PES) – va fi succesorul din partea Luxemburgului al lui Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene. Schmit este membru al Parlamentului European din 2019, iar anterior a fost anterior membru al guvernului luxemburghez din 2004 până în 2019.

© European Parliament

Helena Dalli (Malta, PES) – a fost membru al guvernului maltez între 2013 și 2019, mai întâi ca ministru pentru dialog social și libertăți civile (2013-2017) și ulterior ca ministru pentru afaceri europene (2017-2019). În noua Comisie Europeană, Dalli îl va înlocui pe Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.

© European Parliament

Elisa Ferreira (Portugalia, PES)a fost viceguvernator al Băncii Naționale a Portugaliei în ultimii doi ani și a deținut posturi ministeriale în Guvernul Guterres între 1995-2002. În cele trei mandate de europarlamentar S&D (2004-2016), aceasta a fost membru al Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare a Parlamentului European. În situația în care candidatura sa va fi acceptată de Ursula von der Leyen și de Parlamentul European, socialista Ferreira îl va scucceda pe Carlos Moedas în Comisia Europeană 2019-2024. Acesta din urmă a deținut portofoliul de cercetare, știință și inovare în Executivul Juncker.

© Wikipedia

Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR) – a devenit candidatul Poloniei pentru noua Comisie Europeană după ce persoana nominalizată inițial, Krzysztof Szczerski, șeful de cabinet al președintelui Andrzej Duda, s-a retras din cursă întrucât Ursula von der Leyen a propus ca Polonia să preia portofoliul Agriculturii. Wojciechowski este avocat, în prezent membru al Curţii Europene de Audit, fost europarlamentar de pe listele Partidului Lege și Justiție (PiS). Acesta a fost vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European. Actualul comisar european din partea Poloniei este Elzbieta Bienkowska, responsabilă pentru industrie și IMM-uri.

© romania2019.eu

Rovana Plumb (România, PES) –  a redevenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 23-26 mai, când a fost cap de listă al PSD. În noul legislativ, aceasta este și vicepreședinte al Grupului S&D în Parlamentul European. Anterior, aceasta a fost eurodeputat între anii 2007-2012. În ultimul deceniu, Plumb a ocupat mai multe poziții ministeriale în guvernele României, între care și ministru al mediului și schimbărilor climatice (2012-2014). Între 2014 și 2015 a fost ministru al muncii, precum și ministru al fondurilor europene în 2017 și între 2018-2019. În cazul în care va fi acceptată de Ursula von der Leyen, Plumb va deveni al patrulea comisar european dat de România după Leonard Orban (2007-2009, multilingvism), Dacian Cioloș (2009-2014, agricultură) și Corina Crețu (2014-2019, politică regională). Trebuie precizat că guvernul Dăncilă a trimis două propuneri de comisar către președinta aleasă a Comisiei Europene, o femeie și un bărbat, anume europarlamentarii PSD Rovana Plumb și Dan Nica. Surse europene au precizat pentru CaleaEuropeană.ro la 9 august că Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului pentru poziția de comisar european și că România dorește portofoliul pentru mediu în Comisia von der Leyen, alte portofolii vizate fiind cele pentru energie sau transporturi.

© European Parliament

Maros Sefcovic (Slovacia, PES) – se numără printre cei mai experimentați viitori comisari europeni. Acesta este membru al Comisiei Europene din 2009. În cel de-al doilea mandat al Comisiei Barroso a deținut portofoliile de comisar pentru educație și comisar pentru relații interinstituționale și administrație. În Comisia Juncker ocupă poziția de vicepreședinte pentru uniunea energetică. În primăvara acestui an a pierdut alegerile prezidențiale din Slovacia în favoarea avocatei anticorupție Zuzana Caputova.

© OSCE

Janez Lenarcic (Slovenia, independent politic) – este un diplomat sloven și fost director al Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. În prezent, Lenarcic este reprezentantul permanent al Sloveniei pe lângă Uniunea Europeană. În Comisia von der Leyen, acesta o va înlocui pe Violeta Bulc, care deține portofoliul de comisar european pentru transporturi.

© Ylva Johansson/ Facebook

Ylva Johansson (Suedia, PES) – este membru al Partidului Social Democrat al premierului Stefan Löfven, parte a Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților de centru-stânga. Ea este ministru pentru ocuparea forței de muncă din 2014 și o va înlocui la Bruxelles pe Cecilia Malmström, care este în prezent comisarul responsabil cu portofoliul comerțului internațional. De la aderarea sa la UE, în 1995, Suedia a desemnat comisari europeni numai femei.

© European Parliament

Laszlo Trocsanyi (Ungaria, PPE) – este un om politic maghiar cu o însemnată experiență diplomatică. Acesta este avocat maghiar, fost judecător, diplomat și profesor universitar. Este specializat în drept constituțional și drept european. El a fost ambasadorul Ungariei în Belgia, ambasadorul Ungariei în Marele Ducat al Luxemburgului și ambasadorul Ungariei în Franța. Între 2014 și 2019 a fost ministru al Justiției în guvernul lui Viktor Orban. La alegerile pentru Parlamentul European, a fost cap de listă al partidului Fidesz și activează în prezent ca membru al legislativului european. Acesta îl va înlocui în funcție pe Tibor Navracsics, în prezent comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport.

Cum va fi colorată politic noua Comisie Europeană: Socialiștii europeni ar putea deține cele mai multe portofolii

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European au marcat, fără doar și poate, sfârșitul unei ere politice în care majoritatea pro-europeană era girată de cele două mari familii politice – PPE și PES, cu popularii europeni în poziția de cea mai consolidată forță politică europeană.

Spre deosebire de Comisia Juncker – alcătuită din 14 comisari PPE, 8 comisari socialiști, 5 ALDE și unul conservator (britanic) – executivul Ursulei von der Leyen reașează echilibrul între forțele pro-europene.

Astfel, potrivit propunerilor, zece candidați fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Paolo Gentiloni (Italia – nou), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira – nouă), Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Nouă dintre candidați sunt membri ai Partidului Popular European (PPE – dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Cinci dintre propuneri – Didier Reynders (Belgia – nou), Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu), Kadri Simson (Estonia – nouă) și Sylvie Goulard (Franța – nouă) – sunt membri ai familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Janusz Wojciechowski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Pe de altă parte, noul echilibru între PPE și PES se datorează și tranziției politice din ultimii cinci ani în țările membre. De pildă, țări pecum Finlanda, Luxemburg sau Spania au nominalizat acum candidați din rândul familiei socialiste, în timp ce în Comisia 2014-2019, țările menționate au dat comisari din rândul familiei popularilor europeni.

Echilibrul de gen aproape perfect sub deviza ”Europa este o femeie”

Paritatea de gen a intervenit ca o condiție principală în setul de criterii convenit de șefii de stat sau de guvern pentru desemnarea pachetului de viitori lideri ai instituțiilor UE. Urmare a propunerii și alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis că va căuta să asigure un echilibru de gen și a solicitat țărilor membre să nominalizeze câte doi candidați pentru un mandat în noul Colegiu, o femeie și un bărbat.

Deși singurele țări care au dat curs acestei propuneri au fost Portugalia și România, von der Leyen și-a atins acest prim obiectiv după ce atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și președintele Consiliului European Donald Tusk au făcut uz de deviza ”Europa este o femeie”.

Conform nominalizărilor aflate pe masa viitoarei șefe a executivului european, în Comisia 2019-2014 vor activa alături de von der Leyen alte 12 femei: Mariya Gabriel (Bulgaria), Vera Jourova (Cehia), Stella Kyriakidou (Cipru), Dubravka Šuica (Croația), Margrethe Vestager (Danemarca, Kadri Simson (Estonia), Jutta Urpilainen (Finlanda), Sylvie Goulard (Franța), Helena Dalli (Malta), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România) și Ylva Johansson (Suedia).

Spre deosebire de Comisia Juncker (19 bărbați și 9 femei comisari), pentru mandatul condus de prima femeie președintă a executivului european au fost nominalizați 14 bărbați:  Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Margaritis Schinas (Grecia), Phil Hogan (Irlanda), Paolo Gentiloni (Italia), Valdis Dombrovskis (Letonia), Virginijus Sinkevicius (Lituania), Nicolas Schmit (Luxemburg), Frans Timmermans (Olanda), Janusz Wojciechowski (Polonia), Maros Sefcovic (Slovacia), Janez Lenarcic (Slovenia), Josep Borrell (Spania) și Laszlo Trocsanyi (Ungaria, PPE).

Noua Comisie Europeană: opt candidați se află în fața celui de-al doilea sau al treilea mandat, doi foști prim-miniștri, patru foști miniștri de Externe și doi foști ministri ai Apărării

În timp ce aspectele reliefate mai sus tratează chestiunea echilibrului ca nuanță politică, o pondere însemnată în alocarea portofoliilor în viitoarea Comisie Europeană o deține și experiența politică a fiecărui candidat.

În total, dintre cele 27 de propuneri, opt dintre viitori comisari sunt și în prezent membri ai Comisiei Europene, cu o experiență fie de un mandat, fie de două.

Propunerea Austriei, Johannes Hahn, se află în fața celui de-al treilea mandat de comisar, fiind membru al executivului european de un deceniu. În aceeași situație este și propunerea Slovaciei, actual vicepreședinte al Comisiei Europene Maros Sefcovic, membru al Comisiei Europene din 2009

Ceilalți șase au activat în Comisia Juncker (2014-2019) o parte dintre ei ocupând poziții influente: Frans Timmermans (Olanda, prim-vicepreședinte), Valdis Dombrovskis (Letonia, vicepreședinte), Margrethe Vestager (Danemarca, comisar pentru concurență), Mariya Gabriel (Bulgaria, comisar pentru economie și societate digitale, din 2016), Vera Jourova (Cehia, comisar pentru justiție), Phil Hogan (Irlanda, comisar pentru agricultură).

În privința experienței guvernamentale de top, între propunerile care au ocupat poziții influente de-a lungul timpului se numără Paolo Gentiloni (fost prim-ministru și ministru de Externe al Italiei), Josep Borrell (ministru de Externe al Spaniei și fost președinte al Parlamentului European) sau Didier Reynders (ministru de Externe al Belgiei). În ramura foștilor prim-miniștri poate fi adăugat și Valdis Dombrovskis (Letonia), iar în cea a foștilor miniștri de Externe se numără și Frans Timmermans (Olanda).

Atât președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și propunerea Franței – Sylvie Goulard – au administrat portofoliile Apărării în guvernele de la Berlin, respectiv Paris, o simbolistică aparte dacă luăm în calcul eforturile comune franco-germane pentru avansarea apărării europene.

Ce urmează?

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că săptămâna viitoare, pe 10 septembrie, va prezenta lista finală a celor 27 de candidați pentru a deveni comisari europeni în Colegiul mandatului pentru 2019-2024, împreună cu portofoliile alocate, marcând o nouă etapă în procesul politic de instalare a noului executiv european la 1 noiembrie 2019.

După această prezentare, Consiliul Uniunii Europene va adopta o listă a candidaților pentru poziția de comisar european, câte unul pentru fiecare stat membru.

Comisarii-desemnați vor fi ulterior audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se fața comisiilor parlamentare competente în domeniile de activitate care vor intra în portofoliul lor. Conform calendarului oficial, interviurile vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. 

Fiecare comisie se reunește apoi pentru a-și întocmi evaluarea privind cunoștințele de specialitate și prestația candidatului, care este transmisă Președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending