Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Calea spre o ”Comisie Europeană a echilibrului de gen și politic”: Cine sunt cei 27 de comisari europeni desemnați să facă parte din Comisia Ursulei von der Leyen

Published

on

© Photo collage (sources: Institutional official photos & Wikipedia)

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va prezenta pe 10 septembrie, va prezenta lista finală a celor 27 de candidați pentru a deveni comisari europeni în Colegiul mandatului pentru 2019-2024, împreună cu portofoliile alocate, marcând o nouă etapă în procesul politic de instalare a noului executiv european la 1 noiembrie 2019. Ulterior, Comisia Europeană a publicat pe 9 septembrie lista celor 27 de comisari-desemnați. Aflându-se între cei 25 de comisari europeni nominalizați, la care se adaugă Ursula von der Leyen și viitorul Înalt Reprezentant al UE Jose Borrell, Rovana Plumb (România) se numără printre cei zece candidați social-democrați pentru un portofoliu de comisar european, cei mai mulți din viitoarea Comisie, precum și printre cele 13 femei nominalizate, ceea ce reprezintă un record.

Păstrând aproape imaculată abordarea că nu vor fi divulgate neoficial informații referitoare la componența viitoarei Comisii, precum și a portofoliilor ce vor fi distribuite celorlalți 26 de comisari europeni, von der Leyen a promis că va prezenta un ”Colegiu echilibrat”.

Ursula von der Leyen a făcut acest anunț după ce Italia a închis puzzle-ul de propuneri înaintate de statele membre, nominalizându-și candidatul care întregește tabloul celor 27 de propuneri, excepție fiind Marea Britanie care nu a trimis o propunere având în vedere pregătirile, dar și incertitudinea privind Brexit. O posibilă nouă amânare a retragerii Regatului Unit din UE ar putea însă determina și apariția unui comisar britanic în Colegiul lui von der Leyen.

Viitoarea șefă a executivului european, care îi va succeda în funcție lui Jean-Claude Juncker, a fost aleasă în funcție de către Parlamentul European la jumătatea lunii iulie cu o majoritate extrem de fragilă (383 de voturi pentru, dintr-un minim necesar de 374) asigurată de cele trei mari familii politice – PPE, S&D și Renew Europe – și determinată de promisiuni politice variate asumate în fața partidelor europene și a liderilor statelor membre, îndeosebi cele ce vizează ”noul echilibru politic” de la nivel european.

În acest sens, este de așteptat ca viitoarea Comisie Europeană, care își va prelua mandatul la 1 noiembrie, să fie o creație fidelă a acestei realități politice. De altfel, singurele certitudini privind arhitectura următoarei Comisii sunt reliefate de promisiunile de echilibru politic asumate de Ursula von der Leyen, anume ca Frans Timmermans (PES, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe, Danemarca) să ocupe poziții de prim-vicepreședinți în viitorul executiv european, și de prevederile europene potrivit cărora Înaltul Reprezentant al UE, care este nominalizat de către Consiliul European (în acest caz, Josep Borrell – PES, Spania), ocupă totodată și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Vă prezentăm în cele ce urmează, într-un registru mai amplu, cine sunt cei 27 de candidați pentru funcțiile de comisari europeni, experiența lor politică și cum întruchipează ei cele două fețe ale echilibrului dorit de Ursula von der Leyen: cel politic și cel al parității de gen.

Trio-ul echilibrului politic + Înaltul Reprezentant

© European Parliament

Ursula von der Leyen (Germania, PPE) – a fost aleasă la 16 iulie de către Parlamentul European drept președinte al Comisiei Europene, urmare a propunerii formulate de Consiliul European în urma unor negocieri maraton, care au sacrificat principiul candidaților cap de listă și au nominalizat în premieră o femeie la conducerea executivului european. Fost ministru al Apărării în Germania în ultimii șase ani, Ursula von der Leyen este singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele federale conduse de Angela Merkel. De asemenea, ea este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European și întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri naționali să nu se opună în numirea viitorului șef al Comisiei. Până acum, von der Leyen a promis Parlamentului European și liderilor UE eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene. De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic. Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

© European Parliament

Frans Timmermans (Olanda, PES) – a fost candidatul Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene în contextul alegerilor europene din 23-26 mai, acesta deținând și poziția de prim-vicepreședinte al executivului european în actualul mandat al Colegiului lui Jean-Claude Juncker, fiind responsabil cu buna reglementare și statul de drept. Anterior, oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte. Experiența politică și diplomatică a lui Frans Timmermans este una extrem de densă și bogată. Fluent în cinci limbi străine – engleză, franceză, germană, italiană și rusă, cariera diplomatică a lui Timmermans l-a surprins pe acesta la ambasada Olandei la Moscova în anii prăbușirii Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece. În noua Comisie Europeană, Timmermans este așteptat să dețină o poziție și mai influentă din punct de vedere decizional.

© European Commission

Margrethe Vestager (Danemarca, ALDE/ Renew Europe) – este comisar european pentru concurență, făcându-se remarcată pentru disputele cu giganții IT din SUA și pentru amenzile aplicate companiilor Google, Amazon, Facebook sau Apple pentru protejarea intereselor cetățenilor europeni. Aceasta a devenit membră a Comisiei Europene în noiembrie 2014, anterior fiind vicepremier în Danemarca și ocupând mai multe poziții guvernamentale. Parte a familiei politice a liberalilor europeni, Vestager va reprezenta vârful de lance al noii grupări pan-europene ALDE/ Renew Europe în Comisia Europeană, unde va deține o poziție de prim-vicepreședinte.

© European Parliament

Josep Borrell (Spania, PES) – nominalizat de statele membre ale UE pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Borrell va ocupa, conform prevederilor europene, poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Pe numele său complet Josep Borrell Fontelles, acesta ocupă funcția de ministru de Externe la Madrid în guvernul socialist al lui Pedro Sanchez din iunie 2018, însă experiența sa politică este una vastă, atât la nivel național, cât și european.  În perioada 1982-1991, ani de dominație socialistă a Spaniei, Borrell a ocupat mai multe poziții în ministere cheie la Madrid. Ulterior, între 1991-1996, a fost ministru pentru mediu și muncă publică în cadrul guvernării lui Felipe Gonzales. Politicianul spaniol în vârstă de 72 de ani a fost membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 și preşedinte al instituției din 2004 până în 2007. El a condus Institutul Universitar European de la Florenţa din 2010 până în 2012.  În calitate de președinte al Parlamentului European, Borrell a acordat o importantă vizibilitate procesului de extindere a Uniunii Europene către Est. Tot în această calitate, el a asigurat primirea oficială a celor 35 de eurodeputați români și 18 bulgari după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Cine sunt ceilalți 23 de candidați (ordine alfabetică a statelor de proveniență)

© European Commission

Johannes Hahn (Austria, PPE) – este cel mai vechi membru al Comisiei Europene, fiind parte a executivului european din 2010. În Comisia Barroso a ocupat poziția de comisar responsabil pentru politică regională, iar în Comisia Juncker activează în calitate de comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri de extindere.

© Belgian MFA

Didier Reynders (Belgia, ALDE/ Renew Europe) – aflat la a doua încercare de a deveni membru al Comisiei Europene, după ce în 2014 Jean-Claude Juncker a cerut Belgiei un candidat femeie (Marianne Thyssen), Reynders face parte din familia politică a premierului în exercițiu Charles Michel, președintele ales al Consiliului European. Ministru al afacerilor externe în Belgia, Didier Reynders a pierdut recent competiția cu Marija Pejčinović Buri, omologul său din Croația, pentru poziția de secretar general al Consiliului Europei.

© European Commission

Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE) – devenită membru al Comisiei Europene în 2016, după ce Kristalina Georgieva a acceptat poziția de director al Băncii Mondiale, Gabriel a fost comisar european pentru economie și societate digitale în Colegiul lui Juncker. 

© European Commission

Vera Jourova (Cehia, ALDE/ Renew Europe) – nominalizată pentru nou mandat de guvernul condus de Andrej Babis, Vera Jourova ocupă în prezent poziția de comisar european responsabil pentru justiție. Din această poziție, Jourova a susținut în ultimii doi ani elaborarea unei definiții a statului de drept în contextul noului Cadru Financiar Multianual și, prin urmare, crearea unei condiționalități de acordare a fondurilor europene de respectarea criteriilor privind statul de drept. Din aceste considerente, dar și din calcule politice privind relația Bruxelles-ului cu țările grupului de la Vișegrad, Vera Jourova ar putea prelua un portofoliu privind statul de drept în noua Comisie Europeană.

© Wikipedia

Stella Kyriakidou (Cipru, PPE) – este membru al Parlamentului din Cipru, fiind totodată prima femeie cipriotă și cea de-a treia din istorie care a ocupat poziția de președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ea ar urma să-l înlocuiască în Comisia Europeană pe Christos Stylianides, comisar responsabil pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.

© Dubravka Suica Website

Dubravka Šuica (Croația, PPE) – aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

© Kadri Simson/ Twitter

Kadri Simson (Estonia, ALDE/ Renew Europe) – a fost propusă pentru a deveni membru al Comisiei Europene după ce comisarul și vicepreședintele pentru piața unică digitală Andrus Ansip a decis să se retragă ca urmare a obținerii unui mandat de europarlamentar. Între 2016 și 2019, Simson a fost ministru pentru afaceri economice și infrastructură.

© Wikipedia

Jutta Urpilainen (Finlanda, PES) – a fost prima femeie președintă a Partidului Social Democrat din Finlanda, pe care l-a condus-o din 2008 până în 2014. A fost ministrul Finanțelor din Finlanda din 2011 până în 2014. În noua Comisie Europeană, aceasta îl va înlocui pe Jyrki Katainen, actual vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.

© Sylvie Goulard/ Twitter

Sylvie Goulard (Franța, ALDE/ Renew Europe)un aliat apropiat al președintelui Emamnuel Macron, Goulard a fost ministru al Apărării în Franța. Ea este în prezent guvernator adjunct al Băncii Centrale franceze, aceasta este cunoscută pentru expertiza în domeniul economiei și afacerilor europene. Anterior, între 2009-2017, Sylvie Goulard a fost europarlamentar în grupul ALDE din Parlamentul European. Dacă va fi acceptată, ea îl va înlocui pe Pierre Moscovici, actualul comisar european din partea Franței pentru afaceri economice și financiare, fiscalitate și vamă.

© European Commission

Margaritis Schinas (Grecia, PPE)Auto-intitulat ”fiu al Salonicului”, Margaritis Schinas este una dintre cele mai experimentate personalități din administrația europeană, fiind purtător de cuvânt al Comisiei Juncker. Acesta a fost membru al Parlamentului European din 2007 până în 2009 din partea partidului “Noua Democrație”, formațiune care a revenit la putere după alegerile anticipate din 7 iulie. Anterior, Margaritis Schinas a fost șef de cabinet al comisarului cipriot Markos Kyprianou, responsabil pentru sănătate și protecția consumatorilor, din 2004 până în 2007. Între 2010 și 2013 Schinas a activat în calitate de director adjunct al Biroului consilierilor pentru politică europeană al președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Înainte de a fi numit purtător de cuvânt al Comisiei lui Jean-Claude Juncker, Margaritis Schinas a fost directorul Direcției pentru afaceri economice și financiare a Comisiei Europene, din 2013 și până în 2014.

© European Commission

Phil Hogan (Irlanda, PPE) – este membru al Comisiei Europene din 2014, unde gestionează portofoliul agriculturii și al dezvoltării rurale. A fost anterior ministru pentru mediu, comunitate și administrație locală din 2011 până în 2014 și ministru de stat la Departamentul de Finanțe din 1994 până în 1995.

© Wikipedia

Paolo Gentiloni (Italia, PES)a fost nominalizat după ce Mișcarea Cinci Stele (M5S) a fost de acord să formeze o coaliție cu Partidul Democrat și să-l propună pe Giuseppe Conte pentru un nou mandat de prim-ministru. Gentiloni a fost ministru de Externe al Italiei în perioada 2014-2016 și prim-ministru între 2016 și 2018. De altfel, Paolo Gentiloni a preluat funcția de șef al diplomației italiene după ce Federica Mogherini a fost numită Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene. În 2016, Gentiloni a devenit prim-ministru după ce Matteo Renzi a fost nevoit să se retragă de la conducerea țării în urma eșecului referendumului pentru modificarea Constituției. La 25 martie 2017, în calitate de prim-ministru, Paolo Gentiloni a găzduit reuniunea specială a Consiliului European dedicată aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatelor fondatoare ale Comunităților Europene, de la Roma, din 25 martie 1957.

© European Commission

Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) – este un om politic cu o vastă experiență. Membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009, acesta a fost prim-ministrul Letoniei între anii 2009-2014. De la 1 noiembrie 2014 este vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru moneda euro și dialog social. A obținut un mandat de europarlamentar la alegerile din 23-26 mai, însă a renunțat la această poziție după ce a fost reconfirmată susținerea guvernului leton pentru ca Dombrovskis să rămână membru al Comisiei Europene.

© Virginijus Sinkevičius/ Twitter

Virginijus Sinkevicius (Lituania, Verzi)va fi cel mai tănâr membru al Comisiei Europene. În vârst de 28 ani, Sinkevicius este ministru interimar al Economiei în Lituania și face parte din familia politică a Verzilor la nivel european. Îl va înlocui în funcție pe actualul comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis.

© European Parliament

Nicolas Schmit (Luxemburg, PES) – va fi succesorul din partea Luxemburgului al lui Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene. Schmit este membru al Parlamentului European din 2019, iar anterior a fost anterior membru al guvernului luxemburghez din 2004 până în 2019.

© European Parliament

Helena Dalli (Malta, PES) – a fost membru al guvernului maltez între 2013 și 2019, mai întâi ca ministru pentru dialog social și libertăți civile (2013-2017) și ulterior ca ministru pentru afaceri europene (2017-2019). În noua Comisie Europeană, Dalli îl va înlocui pe Karmenu Vella, comisar pentru mediu, afaceri maritime și pescuit.

© European Parliament

Elisa Ferreira (Portugalia, PES)a fost viceguvernator al Băncii Naționale a Portugaliei în ultimii doi ani și a deținut posturi ministeriale în Guvernul Guterres între 1995-2002. În cele trei mandate de europarlamentar S&D (2004-2016), aceasta a fost membru al Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare a Parlamentului European. În situația în care candidatura sa va fi acceptată de Ursula von der Leyen și de Parlamentul European, socialista Ferreira îl va scucceda pe Carlos Moedas în Comisia Europeană 2019-2024. Acesta din urmă a deținut portofoliul de cercetare, știință și inovare în Executivul Juncker.

© Wikipedia

Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR) – a devenit candidatul Poloniei pentru noua Comisie Europeană după ce persoana nominalizată inițial, Krzysztof Szczerski, șeful de cabinet al președintelui Andrzej Duda, s-a retras din cursă întrucât Ursula von der Leyen a propus ca Polonia să preia portofoliul Agriculturii. Wojciechowski este avocat, în prezent membru al Curţii Europene de Audit, fost europarlamentar de pe listele Partidului Lege și Justiție (PiS). Acesta a fost vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European. Actualul comisar european din partea Poloniei este Elzbieta Bienkowska, responsabilă pentru industrie și IMM-uri.

© romania2019.eu

Rovana Plumb (România, PES) –  a redevenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 23-26 mai, când a fost cap de listă al PSD. În noul legislativ, aceasta este și vicepreședinte al Grupului S&D în Parlamentul European. Anterior, aceasta a fost eurodeputat între anii 2007-2012. În ultimul deceniu, Plumb a ocupat mai multe poziții ministeriale în guvernele României, între care și ministru al mediului și schimbărilor climatice (2012-2014). Între 2014 și 2015 a fost ministru al muncii, precum și ministru al fondurilor europene în 2017 și între 2018-2019. În cazul în care va fi acceptată de Ursula von der Leyen, Plumb va deveni al patrulea comisar european dat de România după Leonard Orban (2007-2009, multilingvism), Dacian Cioloș (2009-2014, agricultură) și Corina Crețu (2014-2019, politică regională). Trebuie precizat că guvernul Dăncilă a trimis două propuneri de comisar către președinta aleasă a Comisiei Europene, o femeie și un bărbat, anume europarlamentarii PSD Rovana Plumb și Dan Nica. Surse europene au precizat pentru CaleaEuropeană.ro la 9 august că Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului pentru poziția de comisar european și că România dorește portofoliul pentru mediu în Comisia von der Leyen, alte portofolii vizate fiind cele pentru energie sau transporturi.

© European Parliament

Maros Sefcovic (Slovacia, PES) – se numără printre cei mai experimentați viitori comisari europeni. Acesta este membru al Comisiei Europene din 2009. În cel de-al doilea mandat al Comisiei Barroso a deținut portofoliile de comisar pentru educație și comisar pentru relații interinstituționale și administrație. În Comisia Juncker ocupă poziția de vicepreședinte pentru uniunea energetică. În primăvara acestui an a pierdut alegerile prezidențiale din Slovacia în favoarea avocatei anticorupție Zuzana Caputova.

© OSCE

Janez Lenarcic (Slovenia, independent politic) – este un diplomat sloven și fost director al Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. În prezent, Lenarcic este reprezentantul permanent al Sloveniei pe lângă Uniunea Europeană. În Comisia von der Leyen, acesta o va înlocui pe Violeta Bulc, care deține portofoliul de comisar european pentru transporturi.

© Ylva Johansson/ Facebook

Ylva Johansson (Suedia, PES) – este membru al Partidului Social Democrat al premierului Stefan Löfven, parte a Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților de centru-stânga. Ea este ministru pentru ocuparea forței de muncă din 2014 și o va înlocui la Bruxelles pe Cecilia Malmström, care este în prezent comisarul responsabil cu portofoliul comerțului internațional. De la aderarea sa la UE, în 1995, Suedia a desemnat comisari europeni numai femei.

© European Parliament

Laszlo Trocsanyi (Ungaria, PPE) – este un om politic maghiar cu o însemnată experiență diplomatică. Acesta este avocat maghiar, fost judecător, diplomat și profesor universitar. Este specializat în drept constituțional și drept european. El a fost ambasadorul Ungariei în Belgia, ambasadorul Ungariei în Marele Ducat al Luxemburgului și ambasadorul Ungariei în Franța. Între 2014 și 2019 a fost ministru al Justiției în guvernul lui Viktor Orban. La alegerile pentru Parlamentul European, a fost cap de listă al partidului Fidesz și activează în prezent ca membru al legislativului european. Acesta îl va înlocui în funcție pe Tibor Navracsics, în prezent comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport.

Cum va fi colorată politic noua Comisie Europeană: Socialiștii europeni ar putea deține cele mai multe portofolii

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European au marcat, fără doar și poate, sfârșitul unei ere politice în care majoritatea pro-europeană era girată de cele două mari familii politice – PPE și PES, cu popularii europeni în poziția de cea mai consolidată forță politică europeană.

Spre deosebire de Comisia Juncker – alcătuită din 14 comisari PPE, 8 comisari socialiști, 5 ALDE și unul conservator (britanic) – executivul Ursulei von der Leyen reașează echilibrul între forțele pro-europene.

Astfel, potrivit propunerilor, zece candidați fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Paolo Gentiloni (Italia – nou), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira – nouă), Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Nouă dintre candidați sunt membri ai Partidului Popular European (PPE – dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Cinci dintre propuneri – Didier Reynders (Belgia – nou), Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu), Kadri Simson (Estonia – nouă) și Sylvie Goulard (Franța – nouă) – sunt membri ai familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Janusz Wojciechowski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Pe de altă parte, noul echilibru între PPE și PES se datorează și tranziției politice din ultimii cinci ani în țările membre. De pildă, țări pecum Finlanda, Luxemburg sau Spania au nominalizat acum candidați din rândul familiei socialiste, în timp ce în Comisia 2014-2019, țările menționate au dat comisari din rândul familiei popularilor europeni.

Echilibrul de gen aproape perfect sub deviza ”Europa este o femeie”

Paritatea de gen a intervenit ca o condiție principală în setul de criterii convenit de șefii de stat sau de guvern pentru desemnarea pachetului de viitori lideri ai instituțiilor UE. Urmare a propunerii și alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis că va căuta să asigure un echilibru de gen și a solicitat țărilor membre să nominalizeze câte doi candidați pentru un mandat în noul Colegiu, o femeie și un bărbat.

Deși singurele țări care au dat curs acestei propuneri au fost Portugalia și România, von der Leyen și-a atins acest prim obiectiv după ce atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și președintele Consiliului European Donald Tusk au făcut uz de deviza ”Europa este o femeie”.

Conform nominalizărilor aflate pe masa viitoarei șefe a executivului european, în Comisia 2019-2014 vor activa alături de von der Leyen alte 12 femei: Mariya Gabriel (Bulgaria), Vera Jourova (Cehia), Stella Kyriakidou (Cipru), Dubravka Šuica (Croația), Margrethe Vestager (Danemarca, Kadri Simson (Estonia), Jutta Urpilainen (Finlanda), Sylvie Goulard (Franța), Helena Dalli (Malta), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România) și Ylva Johansson (Suedia).

Spre deosebire de Comisia Juncker (19 bărbați și 9 femei comisari), pentru mandatul condus de prima femeie președintă a executivului european au fost nominalizați 14 bărbați:  Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Margaritis Schinas (Grecia), Phil Hogan (Irlanda), Paolo Gentiloni (Italia), Valdis Dombrovskis (Letonia), Virginijus Sinkevicius (Lituania), Nicolas Schmit (Luxemburg), Frans Timmermans (Olanda), Janusz Wojciechowski (Polonia), Maros Sefcovic (Slovacia), Janez Lenarcic (Slovenia), Josep Borrell (Spania) și Laszlo Trocsanyi (Ungaria, PPE).

Noua Comisie Europeană: opt candidați se află în fața celui de-al doilea sau al treilea mandat, doi foști prim-miniștri, patru foști miniștri de Externe și doi foști ministri ai Apărării

În timp ce aspectele reliefate mai sus tratează chestiunea echilibrului ca nuanță politică, o pondere însemnată în alocarea portofoliilor în viitoarea Comisie Europeană o deține și experiența politică a fiecărui candidat.

În total, dintre cele 27 de propuneri, opt dintre viitori comisari sunt și în prezent membri ai Comisiei Europene, cu o experiență fie de un mandat, fie de două.

Propunerea Austriei, Johannes Hahn, se află în fața celui de-al treilea mandat de comisar, fiind membru al executivului european de un deceniu. În aceeași situație este și propunerea Slovaciei, actual vicepreședinte al Comisiei Europene Maros Sefcovic, membru al Comisiei Europene din 2009

Ceilalți șase au activat în Comisia Juncker (2014-2019) o parte dintre ei ocupând poziții influente: Frans Timmermans (Olanda, prim-vicepreședinte), Valdis Dombrovskis (Letonia, vicepreședinte), Margrethe Vestager (Danemarca, comisar pentru concurență), Mariya Gabriel (Bulgaria, comisar pentru economie și societate digitale, din 2016), Vera Jourova (Cehia, comisar pentru justiție), Phil Hogan (Irlanda, comisar pentru agricultură).

În privința experienței guvernamentale de top, între propunerile care au ocupat poziții influente de-a lungul timpului se numără Paolo Gentiloni (fost prim-ministru și ministru de Externe al Italiei), Josep Borrell (ministru de Externe al Spaniei și fost președinte al Parlamentului European) sau Didier Reynders (ministru de Externe al Belgiei). În ramura foștilor prim-miniștri poate fi adăugat și Valdis Dombrovskis (Letonia), iar în cea a foștilor miniștri de Externe se numără și Frans Timmermans (Olanda).

Atât președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și propunerea Franței – Sylvie Goulard – au administrat portofoliile Apărării în guvernele de la Berlin, respectiv Paris, o simbolistică aparte dacă luăm în calcul eforturile comune franco-germane pentru avansarea apărării europene.

Ce urmează?

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că săptămâna viitoare, pe 10 septembrie, va prezenta lista finală a celor 27 de candidați pentru a deveni comisari europeni în Colegiul mandatului pentru 2019-2024, împreună cu portofoliile alocate, marcând o nouă etapă în procesul politic de instalare a noului executiv european la 1 noiembrie 2019.

După această prezentare, Consiliul Uniunii Europene va adopta o listă a candidaților pentru poziția de comisar european, câte unul pentru fiecare stat membru.

Comisarii-desemnați vor fi ulterior audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se fața comisiilor parlamentare competente în domeniile de activitate care vor intra în portofoliul lor. Conform calendarului oficial, interviurile vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. 

Fiecare comisie se reunește apoi pentru a-și întocmi evaluarea privind cunoștințele de specialitate și prestația candidatului, care este transmisă Președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută acordul privind sprijinul financiar suplimentar destinat celor mai defavorizate persoane în cadrul REACT-EU, potrivit unui comunicat

Parlamentul European a votat miercuri, 2o ianuarie, acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare. Astfel, statele membre ale UE vor putea utiliza în curând fonduri din pachetul „Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei” (REACT-EU), care furnizează resurse suplimentare în vederea combaterii impactului social și economic al pandemiei de COVID-19, pentru programe finanțate din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

FEAD oferă deja alimente, îmbrăcăminte și alte tipuri de asistență materială de bază persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele și finanțează activități de sprijinire a incluziunii sociale a acestora. În medie, din 2014, aproximativ 13 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de sprijin din partea acestui fond. Potrivit unui raport al Federației Europene a Băncilor de Alimente, cererea înregistrată în băncile de alimente a crescut cu până la 50 % în comparație cu perioada anterioară pandemiei de COVID-19, care a exacerbat provocările existente și a pus în pericol furnizarea serviciilor sociale și a asistenței de bază, de exemplu din cauza scăderii finanțării și a deficitului de personal.

FEAD aduce o schimbare reală pe teren: de exemplu, acesta a sprijinit furnizarea de pachete alimentare celor mai vulnerabile persoane, inclusiv persoanelor cu handicap și persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, în timpul pandemiei de COVID-19 în BulgariaÎn Franța, fiecare a patra masă oferită de Restos du Cœur este finanțată de UE. În Portugalia, proiectul Casa de Misericordia din Lisabona, susținut de FEAD, sprijină lunar 1 200 de familii, oferindu-le pachete alimentare și măsuri de sprijin însoțitoare. FEAD finanțează, de asemenea, un program care oferă informații sanitare și sociale unui număr de 1 700 de cetățeni români deosebit de vulnerabili (inclusiv persoane fără adăpost și șomeri) care locuiesc temporar în Suedia.

„Trebuie să dăm dovadă de solidaritate față de persoanele care se confruntă cu sărăcia și cu excluziunea socială din cauza acestei crize și care au nevoie urgentă de asistență. Salut acest acord, care le va permite statelor membre să direcționeze măsurile de sprijin către cei care au cea mai mare nevoie de ele prin intermediul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Nu suntem cu toții egali în fața acestei pandemii, iar persoanele cele mai vulnerabile au mai mult de suferit. Acest acord este un semn clar că Uniunea Europeană continuă să fie alături de persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

REACT-EU: fonduri suplimentare pentru a face față impactului social și economic al pandemiei de COVID-19

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde EUR, include o sumă de 47,5 miliarde EUR pentru REACT-EU. Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Țările UE dispun de flexibilitate pentru a decide modul în care distribuie resursele suplimentare din cadrul REACT-EU între diferitele fonduri. Majoritatea statelor membre intenționează să aloce o parte dintre aceste fonduri suplimentare către FEAD, ceea ce va permite programelor să ofere în continuare sprijin persoanelor care au cea mai mare nevoie de acesta.

Datorită modificării Regulamentului FEAD, rata de cofinanțare a UE poate ajunge acum până la 100 %, pentru a garanta că statele membre dispun de mijloace financiare suficiente pentru a pune rapid în aplicare măsuri de sprijinire a celor mai defavorizate persoane. În plus, în conformitate cu REACT-EU, 11 % dintre resursele suplimentare pentru anul 2021 vor fi prefinanțate.

În aprilie 2020, Comisia modificase deja Regulamentul FEAD în cadrul pachetului Inițiativa plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus (CRII+). Acest lucru a făcut posibilă furnizarea în condiții de siguranță a ajutorului alimentar și a asistenței materiale de bază, prin utilizarea bonurilor valorice și furnizarea echipamentelor de protecție precum măștile, mănușile și gelul hidroalcoolic pentru voluntari. Noul acord garantează posibilitatea injectării unor resurse suplimentare în fond.

Acordul politic referitor la modificarea FEAD a fost aprobat de Parlamentul European. În ceea ce privește Consiliul UE, acordul politic a fost confirmat de statele membre în cadrul Coreper și așteaptă acum aprobarea finală de către Consiliu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Balcanii de Vest vor avea un acces întârziat la vaccinurile anti COVID-19 furnizate de UE: Nu banii sunt problema

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

În ciuda eforturilor depuse de Uniunea Europeană, țările din Balcanii de Vest vor mai avea de așteptat până când vor primi vaccinuri anti COVID-19 furnizate de blocul comunitar, potrivit informațiilor oferite de vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas (PPE), în cadrul unei conferințe de prese, relatează Agerpres.

„Nu banii sunt problema, problema este disponibilitatea dozelor de vaccin anti-COVID-19″, a declarat Schinas într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles pe tema strategiei de vaccinare a UE.

Răspunzând întrebării unui reporter pe tema campaniei de vaccinare pentru Balcanii de Vest, Schinas a menţionat că asistenţa financiară este disponibilă: „Situaţia în care ne aflăm necesită răbdare, încă câteva săptămâni. Problema o reprezintă disponibilitatea vaccinurilor. Nu sunt suficiente doze de vaccin pe piaţă, nici măcar pe bani”, a explicat Schinas.

Citiți și: COVID-19 : UE contribuie cu 500 de milioane EUR la inițiativa COVAX pentru furnizarea unui miliard de doze de vaccin pentru țările cu venituri mici și medii

Accesul corect și echitabil la un vaccin eficace împotriva COVID-19, indiferent de venit, pentru milioane de persoane din Africa, Asia, zona Caraibilor și Pacific, precum și din vecinătatea estică și sudică a Europei, este posibil datorită unui nou sprijin financiar european în valoare de 500 de milioane EUR pentru inițiativa globală COVAX pentru vaccinuri, informează un comunicat.

Răspunsul UE urmează o abordare de echipă (Echipa Europa), care combină resurse din partea UE, a statelor sale membre și a instituțiilor financiare (printre care Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) pentru a sprijini fiecare țară parteneră. Fondurile sunt utilizate pentru a acoperi intervențiile în situații de urgență și nevoile umanitare aferente, pentru a consolida sănătatea, serviciile de alimentare cu apă, serviciile de salubrizare și alimentația și pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei provocate de coronavirus în întreaga lume.

Continue Reading

Facebook

SUA4 mins ago

Administrația Biden critică sancțiunile impuse de China fostului secretarul de stat Mike Pompeo

U.E.26 mins ago

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

ROMÂNIA54 mins ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

ROMÂNIA2 hours ago

80 de ani de la Pogromul de la București. Președintele Senatului, Anca Dragu: Un moment reprobabil din istoria țării noastre din care trebuie să învățăm că valorile și principiile democratice trebuie apărate zi de zi

NATO2 hours ago

MApN: Șase avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole și 130 de militari vin în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană NATO la Marea Neagră

Traian Băsescu2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu cere UE și țărilor membre să ia măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor după cutremurele din Croația

ROMÂNIA3 hours ago

Guvernul a stabilit cinci etape de parcurs în vederea actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență. Cristian Ghinea: Avem nevoie de un efort conjugat pentru a respecta termenul de transmitere către Comisia Europeană

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending