Comisia Europeană invită părțile interesate să contribuie cu experiența lor practică la conturarea unor reguli clare și accesibile privind modelele de inteligență artificială cu uz general (GPAI), care vor fi incluse în viitoarele orientări ale Comisiei.

Potrivit comunicatului oficial, orientările vor clarifica conceptele-cheie care stau la baza dispozițiilor din Legea IA privind modelele GPAI.

Documentul aflat în pregătire va oferi explicații detaliate pentru întrebări esențiale, precum: „ce este un model de inteligență artificială cu uz general?”, „care entități sunt considerate furnizori în diferite configurații?” și „ce acțiuni constituie introducerea pe piață?”. De asemenea, orientările vor descrie rolul Biroului pentru Inteligență Artificială în sprijinirea respectării cerințelor legale.

Help shape the EU guidelines on general-purpose AI (GPAI) models under the AI Act.

We invite all stakeholders and citizens to share feedback by 22 May in a targeted consultation.#EUHaveYourSay

— European Commission (@EU_Commission) April 22, 2025

Totodată, va fi explicat modul în care semnarea Codului de bune practici – dacă este aprobat de Biroul și Consiliul pentru Inteligență Artificială – poate reduce povara administrativă pentru furnizori și poate funcționa ca un reper pentru conformitatea cu reglementările.

În acest sens, orientările vor completa Codul de bune practici privind GPAI, aflat în prezent în faza finală de elaborare.

Toți actorii interesați – inclusiv furnizori de modele GPAI, furnizori secundari de sisteme IA, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, experți și autorități publice – sunt invitați să trimită opinii până pe 22 mai.

Orientările nu vor avea caracter obligatoriu, dar vor aduce clarificări cu privire la modul în care Comisia, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea și aplicarea regulilor privind GPAI, intenționează să le interpreteze și implementeze în baza Actului privind IA. Publicarea orientărilor și a versiunii finale a Codului de bune practici este așteptată înainte de luna august 2025.

În plus, ca parte a eforturilor sale de a sprijini părțile interesate în punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială, Comisia va lansa în curând o consultare specifică privind clasificarea sistemelor de inteligență artificială drept sisteme cu risc ridicat.

Marile companii tehnologice, inclusiv X, Meta, Apple și TikTok, ar trebui să știe că blocul european este pregătit să pună în aplicare toate regulile digitale de care dispune, indiferent de cine se află la conducerea acestora sau unde sunt ele situate, este avertismentul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”Normele adoptate de co-legislatorii noștri trebuie aplicate” a declarat von der Leyen într-un răspuns scris la întrebările adresate de Politico referitoare la angajamentul UE față de prevederile din sectorul digital.

”Acesta este motivul pentru care am deschis investigații împotriva TikTok, X, Apple, Meta, pentru a numi câteva. Nu ne interesează proveniența unei companii și cine o conduce. Ne pasă de protejarea oamenilor”, a completat oficialul european.

Remarcile indică hotărârea UE de a pune în aplicare un pachet extins de norme digitale care au fost aspru criticate de membri de rang înalt ai administrației președintelui american Donald Trump.

Vicepreședintele JD Vance a condus lupta împotriva legilor europene, cum ar fi Actul privind serviciile digitale (DSA), care reglementează conținutul, sau Actul privind inteligența artificială, susținând că acestea cenzurează libertatea de exprimare și înăbușă inovarea în Europa.

Cu două luni înainte de alegerile prezidențiale din SUA, Vance a stabilit o legătură directă între participarea permanentă a Washingtonului la NATO și normele digitale ale Europei, afirmând că Statele Unite s-ar putea retrage din alianță dacă UE ar aplica norme privind platformele.

O astfel de presiune a dus la îngrijorarea că UE ar putea renunța la aplicarea legislației sale pentru a nu înfuria administrația Trump, în special în mijlocul discuțiilor tensionate privind tarifele comerciale americane care vizează Europa.

Întârzierile aparente ale amenzilor așteptate de mult timp, în special pentru aplicarea Actului privind piețele digitale – care urmărește să asigure o piață digitală echitabilă – și a DSA, au consolidat astfel de preocupări, unii oficiali plângându-se deschis de aparenta ”politizare” a aplicării normelor Big Tech.

Insistența lui Von der Leyen că UE își va menține regulile împotriva oricărei companii ”indiferent de cine o conduce” respinge astfel de critici.

Elon Musk, proprietarul platformei tehnologice X, este unul dintre principalii susținători ai lui Trump și joacă un rol în administrația sa în calitate de șef al Departamentului pentru eficiență guvernamentală.

Comisia Europeană analizează în prezent eventualele amenzi împotriva X, după ce a finalizat o anchetă împotriva platformei în ianuarie.

New York Times a relatat la începutul lunii aprilie că Bruxelles-ul ar aplica o amendă de până la 1 miliard de dolari – deși această afirmație a fost negată de un purtător de cuvânt al Comisiei.

Comisia Europeană va prezenta până vara aceasta noua sa strategie pentru Marea Neagră, concepută ca un cadru politic cheie pentru conectarea țărilor din regiune și cu un accent pus pe securitate, a declarat joi comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Marta Kos, la ”Forumul 2025 UE întâlnește Balcanii”, desfășurat la Sofia, relatează agenția EFE.

Uniunea Europeană ”are nevoie de o viziune mai largă a contextului din vecinătatea sa” și ”de o nouă perspectivă asupra regiunii Mării Negre, cu accent pe securitate și pe principalele provocări și oportunități regionale”, a afirmat comisarul european, citat de Agerpres.

Marta Kos a menționat printre aceste provocări agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, lucrările de deminare și alte chestiuni maritime, de mediu și climatice, despre care speră că vor putea fi abordate pe baza unui plan pe care Bruxelles-ul îl elaborează în prezent și pe care ea îl va prezenta ”înainte de vară” împreună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Documentul va oferi un ”cadru politic cheie pentru conectarea țărilor din regiune. România și Bulgaria se vor afla în centrul acestor considerații, împreună cu Turcia, care joacă un rol cheie în regiunea Mării Negre”, a explicat Marta Kos.

Subiectul a fost discutat în ultimele luni cu noua componență a Comisiei Europene și de ministrul român de externe, Emil Hurezeanu, care a abordat tema unei strategii a UE pentru regiunea Mării Negre cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

O strategie a Uniunii Europene pentru Marea Neagră este o solicitare îndelungată din partea României, Bucureștiul propunând inclusiv crearea unui post de Reprezentant Special al UE în regiune ca parte a unei strategii politice, economice și de comunicare strategică.