Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Discursul integral al Ursulei von der Leyen, o legătură între viața ei personală și istoria integrării europene: Am fost europeană înainte să aflu că sunt și germancă

Published

on

Dincolo de măsurile concrete propuse pentru a construi o majoritate pro-europeană în jurul său, Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, a făcut multiple referiri la istoria comună europeană și la istoria familiei sale,  în primul său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

La finalul unui discurs de 15 minute – început în limba franceză, continuat în germană și apoi în engleză – von der Leyen a menționat povestea tatălui ei, Ernst Albrecht, cel care a fost șeful de cabinet al unuia dintre primii doi comisari germani din întâia Comisie Europeană, instalată în funcție în 1958.

Tatăl meu avea 15 ani când a încetat războiul îngrozitor care a făcut ca țara mea să aducă moartea, devastarea și distrugerea și pe întregul continent. De multe ori îmi spunea asta mie și celor 6 frați ai mei. Mai presus de toate, el a vorbit despre ce însemna pentru el că celelalte țări au dat din nou mâinile cu noi și ne-au dus înapoi în cercul popoarelor democratice. El a fost șef de cabinet al (comisarului) von der Groeben în Comisia Hallstein și mai târziu director general pentru concurență în Comisia Europeană. De aceea, m-am născut la Bruxelles și am fost europeană înainte să aflu mai târziu că sunt și germancă și din Saxonia Inferioară. Iată de ce nu există decât un lucru pentru mine: să consolidez o unică Europă”, a spus von der Leyen, în încheierea discursului său.

Aceasta a mai spus, de asemenea, că cine va dori să unească și să consolideze Europa va găsi în ea ”un luptător pasionat”, iar oricine dorește să slăbească și să divizeze Europa, îndepărtând-o de la valori, va întâmpina un ”oponent dur”.

Europa este ca un lung mariaj. Dragostea ar putea să nu mai fie la fel de mare ca în prima zi, dar devine mai profundă”, a conchis ea, spunând în limbile germană, franceză și engleză: ”Es lebe Europa, vive l’Europe, long live Europe (n.r. – Trăiască Europa”.


Discursul său integral este disponibil aici.

Programul său integral este disponibil aici.


În discursul său, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de drept, posibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Discursul său a cuprins elemente din rândul solicitărilor principalelor grupuri politice – PPE, S&D și Renew Europe – pentru a genera o majoritate politică în jurul ei.

Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, actualul ministru german al Apărării are nevoie de minim de 374 de voturi în condițiile în care pe pagina Parlamentului European figurează înregistrați 746 de eurodeputați ca urmare a deciziei justiției spaniole de a nu acorda mandatele unor candidați aleși în regiunea Catalonia. Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați

În discursurile lor, liderul grupului PPE Manfred Weber a afirmat că grupul său o va vota pe von der Leyen, lidera S&D Iratxe Garcia s-a arătat încă reticentă până la votul din această seară, în vreme ce liderul Renew Europe Dacian Cioloș s-a arătat favorabil unei vot pentru susținerea Ursulei von der Leyen în urma promisiunilor făcute de aceasta.

În cazul în care va fi aleasă de Parlamentul European în fruntea Comisiei Europene, von der Leyen va fi deopotrivă prima femeie ce ocupă această funcție, dar și primul german, după 52 ani, care va conduce executivul european.

Citiți și Povestea impresionantă din spatele Ursulei von der Leyen: Fiica șefului de cabinet al primului comisar german ar putea deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen. Președintele Franței cere o ”Comisie Europeană puternică, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președintele francez Emmanuel Macron a primit-o luni, la Palatul Elysee, pe președinta aleasă al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta fiind prima lor întâlnire după ce comisiile de specialitate din Parlamentul European au respins-o pe Sylvie Goulard, candidatul desemnat de președintele francez pentru funcția de membru al Comisiei Europene, o premieră negativă pentru Franța.

De altfel, întâlnirea a avut loc în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european. 

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă.

”După vizita mea din luna iulie, sunt bucuroasă să mă întâlnesc din nou la Paris cu președintele Emmanuel Macron. Următorii cinci ani vor fi decisivi pentru Europa într-un mediu global dificil”, a scris von der Leyen, pe contul său de Twitter, într-o postare însoțită de o fotografie în care cei doi lideri coboară treptele scărilor în interiorul Palatului Elysee.

Președinta aleasă a Comisiei Europene a mai punctat, în mesajul său, că ”sunt atât de multe în joc” și că ”obiectivul nostru comun este să fim împreună pentru Europa”. Ursula von der Leyen a făcut aceste precizări după ce preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Tot într-un mesaj pe Twitter, Emmanuel Macron a spus că lucrează împreună cu Ursula von der Leyen pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

Tot luni, Emmanuel Macron l-a primit la Paris și pe președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, în contextul în care joi și vineri liderii statelor membre se reunesc pentru Consiliul European de toamnă, un summit ce se prefigurează agitat și intens în privința Brexit-ului și a instalării viitoarei Comisii Europene.

La Consiliul European din 17-18 octombrie este așteptată să participe și Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Ursula von der Leyen dorește în continuare mai multe propuneri din partea României pentru poziția de comisar european

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doreşte în continuare mai multe propuneri de comisari din partea celor trei state care nu au încă un comisar desemnat pentru viitoarea Comisie Europeană, proces de care depinde calendarul învestirii acesteia, a declarat luni, la briefingul de presă zilnic al executivului european, purtătoarea de cuvânt Mina Andreeva.

”Situaţia politică din România s-ar putea să se fi schimbat, dar solicitarea preşedintelui ales (al Comisiei Europene) este aceeaşi, mai multe nume ar fi utile pentru a ne apropia de o decizie şi pentru aceasta preşedintele ales este în contact cu omologii săi români”, a afirmat purtătoarea de cuvânt, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte calendarul numirii noii Comisii Europene, Mina Andreeva a reafirmat, la fel ca la briefingul de presă de vineri, că nu este în măsură să ofere noi informaţii despre acesta, întrucât celor trei state care încă nu au un comisar european desemnat (România, Ungaria şi Franţa) le revine “să propună noi nume de potenţiali comisari”, care apoi trebuie să parcurgă întregul proces al acestei numiri, ce include un interviu cu preşedintele ales al Comisiei Europene şi audierile din comisiile Parlamentului European.

Întrebată la cine se referă când face referire la omologii români ai preşedintei alese a CE, Mina Andreeva a menţionat că se referă deopotrivă la guvernul interimar şi la preşedinte. “Aşa cum ştiţi, există un guvern interimar (…), şi preşedintele republicii are un anumit rol de jucat“, a explicat purtătoarea de cuvânt.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. În schimb, votul eurodeputaților ar putea fi amânat în contextul în care Franța, România și Ungaria trebuie să propună noi comisari europeni, în urma respingerii lui Sylvie Goulard, după a doua audiere în comisiile de specialitate, și a Rovanei Plumb și lui Laszlo Trocsanyi, pe motive de integritate și potențiale conflicte de interese.

În prezent ”calendarul este în principal în mâinile celor trei ţări membre pentru a propune candidaţi şi în cele ale Parlamentului European” pentru a organiza audierile, declara, vinerea trecută, Mina Andreeva.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

Luni, Ursula von der Leyen a avut o întrevedere la Paris cu Emmanuel Macron, președintele francez fiind puternic indignat de respingerea candidatei sale și avertizând cu riscul unei crize politice în Uniunea Europeană.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi.

În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPEUlterior președintele PNL, Ludovic Orban, a precizat că persoana propusă pentru funcția de comisar european din partea României va fi audiat mai întâi în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Potrivit legii afacerilor europene, Parlamentul României trebuie informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului trebuie să audieze persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending