Președintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, a solicitat miercuri desfășurarea de soldați americani și de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face ”plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei, anunță Agerpres.
În cadrul unui interviu care a coincis cu vizita sa în Statele Unite, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.
”Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. ”Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.
NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.
”Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse”, a explicat ea. ”Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Citiți și SUA au aprobat vânzarea de armament în valoare de 4.7 miliarde de dolari către trei aliați europeni
Soldaţi americani participă deja la forţa NATO ”Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.
Spațiul aerian al Mării Baltice, închis temporar ca urmare a unor teste cu rachete ale Rusiei
Rusia a demarat, miercuri, testarea unor rachete cu muniţie de război, în Marea Baltică, exerciţii ce au alarmat Letonia, stat membru NATO și vecin al Estoniei. Ţara baltică a anunţat că a fost nevoită să închidă parţial spaţiul aerian comercial, transmite Reuters, citat de Adevărul.ro.
Președintele Estoniei a calificat aceste acțiuni drept ”fără precedent”. În viziunea sa, activitatea se înscrie în ”represaliile (ruse) după Salisbury”, localitate din sud-vestul Marii Britanie, unde, la începutul lunii martie, fostul agent dublu Serghei Skripal a fost otrăvit cu un o substanță neurotoxică.
În vreme ce ministrul Apărării al Chinei s-a aflat la Moscova pentru a lua parte la o conferință de securitate găzduită de Ministerul Rus al Apărării, iar Vladimir Putin a întreprins prima sa vizită în Turcia, de la preluarea celui de-al patrulea mandat de președinte al Rusiei, reprezentanții statelor baltice ( Estonia, Lituania, Letonia) au fost prezenți la Washington, unde au avut o întrevedere cu președintele SUA, Donald Trump.
Donald Trump le-a mulțumit statelor baltice pentru asumarea creșterii bugetelor de apărare la 2% PIB, îndemnând alte țări NATO să urmeze exemplul Lituaniei, Letoniei și Estoniei în privința cheltuielilor pentru apărare.
„Angajamentul dvs. este un exemplu, alte națiuni și parteneri ai NATO din întreaga lume vor trebui să se reunească și să împărtășească această sarcină” a declarat liderul SUA.
După ce a felicitat Lituania, Letonia și Estonia pentru aniversarea centenarului de independență, Trump a spus că SUA va rămâne „un prieten și un aliat puternic și loial”.
Președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, la rândul ei, a aplaudat inițiativa lui Trump de reformare a NATO și presiunea pusă asupra aliaților pentru a spori cheltuielile pentru apărare.
”Am discutat cu președintele, am glumit puțin despre faptul că avem nevoie de leadership uneori pentru a lua decizii, chiar și un leadership imprevizibil (…). Și vedem acest tip de conducere în președintele Trump”, a declarat președintele lituanian.
Cele trei ţări baltice, a căror populaţie se ridică în total la şase milioane de persoane, au fost ocupate şi anexate de URSS în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele şi-au recâştigat independenţa în 1991 şi au aderat la UE şi NATO în 2004.
