Ministerul Finanțelor Publice a început astăzi discuțiile cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) pe marginea bugetului de stat pe 2016. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că bugetul pe anul viitor va fi principalul subiect de discuţie în următoarele zile.
„Astăzi (marți — n.r.) o să fie deschiderea misiunii FMI. O să discutăm subiecte pe care le știm cu toții, în principal bugetul pe 2016, ce a rămas de implementat din toate reformele structurale, legea redevențelor etc”, a spus Eugen Teodorovici, citat deAgerpres.
El a mai spus că se discută inclusiv posibilitatea încheierii unui nou acord. „În actualele condiții la nivel internațional, un astfel de acord, mult mai flexibil, poate constitui pentru România un plus”, a subliniat ministrul de resort.
„Bugetul pe 2016 este principalul nostru subiectîn următoarele zile, au fost discuţii din partea FMI vizavi de cum fondurile europene se vor utiliza în următoareaperioadă, o mai bună absorbţie până la final de 2015, să putem viza cât mai mult din aceasta anvelopă pentru 2007/2013”, a spus Eugen Teodorovici la ieşirea de la discuţii.
„O mai bună prioritizare a modului în care se fac cheltuieliîn buget, nu doar investiţii, ci la modul general, o să discutăm în următoarele zile. O să avem discuţii şi la BNR, la premier, altă idee a fost aceea legată de companiile de stat. Ştiţi foarte bine că mai sun tîncă multe companii pentru care trebuie să luăm decizii vizavi de privatizare sau de la caz la caz”, a mai spus ministrul.
Începând din 2009 și până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat și economiei.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro, însă autoritățile de la București nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.
Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României
România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 miliarde de lei pe an, care însumează 15% din PIB și care pun în pericol realizarea obiectivelor strategice, precum aderarea la OCDE și atragerea banilor din PNRR, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, luni, la începutul ședinței de Guvern în care se analizează forma finală a măsurilor fiscal-bugetare pentru care Executivul urmează să-și asume răspunderea în Parlament.
„Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toți partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar și cu administrația locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții. Bugetul României se bazează pe taxe plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Acesta a arătat că, „avem însă un paradox aberant, cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital”.
„Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite, că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Și există un interes vital, acela de a nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României”, a mai subliniat șeful Guvernului.
Totodată, Marcel Ciolacu a explicat că aceste decizii nu aduc austeritatea, ci reprezintă o „reformă majoră” care este „singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”.
„Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Vorbim, astfel, de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus. Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, a conchis premierul.
Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de peste 590 milioane de euro, va fi supus ratificării Parlamentului
Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, 25 septembrie, decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de împrumut (Cea de-a doua finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 iulie 2023, informează Administrația Prezidențială.
Proiectul de lege pentru ratificarea acordului de împrumut dintre România şi BIRD, în valoare de 591,9 milioane de euro, a fost aprobat, de Guvern, în prealabil, la 8 septembrie, potrivit Agerpres.
Acordul de împrumut aferent celei de-a doua finanţări pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă dintre România şi BIRD a fost semnat la Bucureşti la 17 iulie 2023.
Împrumutul în valoare de 591,9 milioane de euro este acordat pe o perioadă de 12 ani, din care 5 ani perioadă de graţie, rambursarea urmând a fi realizată în rate semestriale egale, după perioada de graţie (perioada de rambursare fiind 2028-2035).
Conform expunerii de motive a proiectului, printr-un memorandum din 2022, Guvernul şi preşedintele României au aprobat negocierea şi semnarea acordului de împrumut aferent primei finanţări programatice pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă dintre România şi BIRD, precum şi a acordului de principiu pentru contractarea celui de-al doilea împrumut, în valoare de 500 milioane de dolari. Prima finanţare, în valoare de 600 milioane de euro, a fost disponibilizată de către finanţator în cursul lunii decembrie 2022. Pe parcursul pregătirii celui de-al doilea împrumut, banca şi-a exprimat disponibilitatea de a majora suma până la 650 milioane de dolari.
Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore ar putea fi adoptat de Parlament în luna decembrie, anunță Sebastian Burduja: Avem tot interesul să fim pe harta marilor investitori
Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore ar putea ajunge în Guvern în maximum două săptămâni, iar luna decembrie ar putea fi un termen fezabil pentru adoptarea acestui proiect legislativ, a declarat, luni, într-o dezbatere de specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, informează Agerpres.
”România, în raport cu alte state europene, se poziţionează printre pionierii acestei tehnologii şi sigur că avem tot interesul să fim acolo pe harta marilor investitori şi să exploatăm marele potenţial eolian din Marea Neagră, pentru că aici avem o cifră de la experţii Băncii Mondiale, şi anume 75 de Gigawaţi, o cifră colosală pe care trebuie să o punem în valoare pentru România, cel puţin parţial. Pe de altă parte, sigur că vorbim de energie verde şi ne dorim să susţinem tranziţia verde a României. Vorbim, sigur, şi de offshore”, a explicat Burduja.
Acesta a detaliat că ”proiectul legislativ a fost finalizat după un îndelung proces tehnic la nivelul Ministerului Energiei şi aici am beneficiat de o asistenţă a Băncii Mondiale, dar şi de asistenţa Departamentului de Stat din Statele Unite ale Americii, America fiind totuşi un bun exemplu şi din perspectiva aceasta a producţiei eoliene offshore. L-am pus în dezbatere publică, am extins ulterior termenul până la 1 septembrie, pentru că a fost foarte mult interes din partea pieţei şi acum integrăm tot ceea ce am primit în această perioadă. Direcţiile de specialitate din minister integrează observaţiile şi ne străduim să fim cu proiectul legislativ în Guvern, în maxim două săptămâni. Actul trebuie avizat de celelalte ministere, inclusiv, de Ministerul Mediului. Ulterior, de la Guvern merge către Parlament şi finalul sesiunii parlamentare, luna decembrie, ar trebui să fie un termen fezabil pentru adoptarea acestui proiect legislativ”.
Prin proiectul de act normativ România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.
Stabilirea unui cadru legislativ și fiscal adecvat este esențial în dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual marcat de extinderea accelerată a acestor capacități de producție la nivel mondial.
România urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de România, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.