Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a explicat că acțiunea întreprinsă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene referitoare la respingerea acceptării României în Schengen ar putea dura până la doi ani, completând că demersul său legal nu blochează negocierile țării noastre cu Austria sau 
pe cele ale Bulgariei cu Olanda.
Într-o conferință de presă organizată la sediul Partidului Mișcarea Populară, al cărui președinte este, Tomac a explicat detaliile de natură juridică ale demersului său la CJUE, ținând să puncteze că acesta este unul ”istoric, este o premieră juridică și cred că este necesară pentru societatea noastră și pentru Uniunea Europeană”.
”Aș dori să fac câteva precizări care sunt extrem de tehnice, dar importante pentru a înțelege de ce am făcut acest demers și ce urmăresc prin acest proces declanșat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Acțiunea se întemeiază în baza articolului 263 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acțiune în anulare. După ce am consultat profesori în drept, foști judecători la Curtea de Justiție a UE din mai multe state europene și, evident, din România, am ajuns la această concluzie, că cel mai bun demers pe care îl putem face este să atacăm pe acțiune în anulare, având în vedere că putem ataca și pe alte articole din Tratat, dar considerăm în momentul de față că acest demers este cel mai potrivit întrucât, pe 8 decembrie, la Bruxelles, în Consiliul JAI, s-a intrat cu o ordine de zi foarte clară, ca România, Bulgaria și Croația să fie acceptate în spațiul Schengen. Deoarece în Jurnalul Oficial al UE s-a publicat doar decizia privind acceptarea Croației iar rezultatul votului privind cazul României și Bulgariei nu a fost publicat pentru că Consiliul, prin regulamentul său, încearcă să se protejeze. Atunci când un act non-legislativ nu întrunește unanimitatea, acest rezultat nu este publicat în Jurnalul Oficial, în schimb ordinea de zi a fost publică. Consiliul avea obligația, în baza tratatului UE și de funcționare a UE, acquis-ului UE, de a lua o decizie favorabilă și voi explica de ce. În primul rând, pentru că este foarte clar că atunci când legislația Schengen, tratatul de funcționare al Schengen spune cât se poate de limpede că instituțiile europene au obligația să coopereze plecând de la principiul cooperării loiale între statele membre, fapt prevăzut la articolul 4, alineat 3 din Tratatul UE. Austria și Olanda au încălcat principiul cooperării loiale, împiedicând îndeplinirea misiunilor ce decurg din tratate. Un alt principiu încălcat este principiul cooperării loiale între instituțiile europene, articolul 13, alineat 2, din Tratatul de funcționare a UE. S-a încălcat articolul 21, alineat 1, și articolul 22, alineat 2 din Tratatul de funcționare a UE”, a detaliat Eugen Tomac o parte din chestiunile tehnice pe care se fundamentează acțiunea sa.
Astfel, există toate ”motivele să credem că cetățenii români se simt discriminați de această decizie a Consiliului JAI”, a evidențiat eurodeputatul.
”Legislația Schengen și Tratatul sunt foarte clare și obligă statele membre să adopte decizii plecând de la respectarea prevederilor legislației UE. Atât timp cât legislația spune că statele membre sunt invitate să adere la spațiul Schengen atunci când îndeplinesc criteriile în baza unei evaluări, iar Croația a primit acceptul de aderare în baza acestei chestiuni. Deși România și Bulgaria îndeplinesc condițiile, Consiliul a luat o decizie arbitrară și evident că acest subiect a ajuns unul de drept. De aceea m-am adresat Curții de Justiție a UE. Imediat după ședința Consiliului JAI din 8 decembrie m-am adresat Comisiei Europene și am cerut să acționeze în apărarea spiritului tratatului și legislației Schengen la Curtea de Justiție a UE. Nu am primit niciun răspuns. M-am adresat guvernului României și am cerut să constate că există un temei juridic puternic pentru a ataca această decizie nedreaptă la Curtea de Justiție a UE. Guvernul a anunțat că nu intenționează să atace această decizie. M-am adresat și PE. Parlamentul nu a răspuns încă la această solicitare”, a anunțat Tomac, care a ținut să completeze că actul mai sus amintit putea fi contestat cu recurs în termen de 60 de zile.
În calitate de reclamant neprivilegiat, președintele PMP urmărește două obiective: acțiunea în anulare a acestui act și, o premieră importantă pentru jurisprudența europeană, obținerea de calitate de reclamant privilegiat de către deputații din PE.
”De ce am fundament astfel solicitare? Pentru că PE a abținut această calitate în urma unui proces pe care l-a avut la CJUE în 1990. (…) Nici Parlamentul European nu a avut până în 1990 calitatea de reclamant privilegiat în a ataca acte normative ale Comisiei sau ale Consiliului. A existat o premieră şi în acest sens. Tocmai de aceea subliniez că, pe lângă anularea acestui act, eu urmăresc, ca şi europarlamentarii, indiferent de unde provin, să aibă în perspectivă acest drept, pentru că este fundamental. Noi nu avem drept de iniţiativă legislativă, cum au parlamentarii români, spre exemplu, dar cel puţin în chestiuni ce ţin de politicile Uniunii Europene şi actele pe care le adoptă Consiliul, să avem şi noi acest drept de a putea ataca orice act la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în calitate de reclamanţi privilegiaţi”, a detaliat eurodeputatul.
El a explicat și diferența dintre dreptul românesc și cel european.
”În condițiile care vor exista dificultăți în procesul de acceptare a acestui dosar, am solicitat CJUE să-mi permită să solicit atât PE, cât și Guvernul României, să intervină pentru a susține acest demers. Avem mai multe posibilități prin care vom încerca ca acest proces să aibă loc. Sunt absolut sigur că toate argumentele pe care le-am invocat vor avea succes și Consiliul JAI va fi obligat să ia o nouă decizie. Nu poate fi decât una tehnică, favorabilă, în spiritul legislației Schengen. Este important să ducem acest demers până la capăt. Îl consider singura cale prin care putem adera în următoare perioadă la Schengen, având în vedere că la ora actuală două state au spus limpede că se vor opune. Mi se pare inacceptabil să fim discriminați pe un subiect care nu are legătură cu libertatea de circulație”, a mai spus europarlamentarul, care a amintit că piața unică este definită prin cele 4 libertăți: a cetățenilor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor.
Pe lângă aceste măsuri, Eugen Tomac a anunțat că a avut o discuție cu președintele Comisiei LIBE din Parlamentul European care va organiza în aceasă lună o dezbatere unde vor fi invitați miniștrii din Austria și Olanda.
”Avem în această lună o dezbatere în Comisia LIBE. Am vorbit cu președintele acestei comisii, va genera această dezbatere, unde vom invita miniștrii de interne din Austria și Olanda să explice motivul abținerii”, a punctat Tomac.
Acesta a ținut să evidențieze că ”acest proces deschis la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu blochează negocierile României cu Austria, nu blochează negocierile Bulgariei cu Olanda”.
”Noi estimăm că între un an şi jumătate şi maxim 2 ani de zile. Vreau să se înțeleagă foarte clar. Acest proces deschis la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu blochează negocierile României cu Austria, nu blochează negocierile Bulgariei cu Olanda. Consiliul are dreptul şi libertatea de a lua oricând această decizie. Deci un proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene – pentru că am văzut multe opinii – nu blochează nici într-un fel libertatea pe care o are Consiliul de a se întruni ori de câte ori consideră – poate exista şi Consiliu extraordinar – şi lua o decizie prin care să repare această nedreptate. Mai există un aspect importat: România și Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare din 2010. Croația a aplicat la aderare pentru Schengen în 2021 și a fost acceptată în 2022. Cât timp să mai așteptăm pentru ca anumite să-și schimbe abordarea? Am cântărit foarte multe înainte de a face acest demers. Este un proces de durată”, a fost întrevarea retorică lansată de eurodeputat.
