Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: 51 % dintre Romani se simt cetateni europeni

Published

on

Potrivit Eurobarometrului 78 realizat in luna noiembrie 2012 pe teritoriul national, doar 51% dintre Romani se simt cetateni ai Europei fata de media europeana care inregistreaza 63 de procente.

20130226-201530.jpg
Luxemburg este tara unde 87% dintre intervievati se identifica ca si cetateni europeni, iar la polul opus gasim tari ca Grecia si Marea Britanie. Nu ar trebui sa ne surprinda acest rezultat atata timp cat ambele tari au aratat in mai multe ocazii nemultumirea fata de politicile comune ale Uniunii. Grecia, in mod special, se afla intr-un proces general de restructurare. Daniela Ionescu, unul dintre autorii ultimului Raport National, a declarat in cadrul prezentarii acestuia la sediul Reprezentantei Comiesiei Europene din Bucuresti, ca Eurobarometrul a arat ca exista o legatura clara intre situatia economica si politica ale tarilor membre si implicare acestora in viata europeana. Ionescu a mai explicat ca, in general, cetatenii tarilor unde nivelul de trai este mai scazut la nivel european, si-au exprimat scepticismul fata de Uniune.

Romanii vor locuri de munca

Calitatea vietii, cresterea nivelului de trai si a puterii de cumparare si crearea de locuri de munca sunt aspeptarile Romanilor care au inregistrat cele mai inalte valori. Sunt clar date care arata ca cetatenii pun pe primul plan rezolvarea necesitatilor financiare. Rezultate mari in acest sens s-au inregistrat la nivel european in tarile din estul Europei, care au un precedent istoric similar cu cel al Romaniei.

Libera circulatie, o reusita din partea Uniunii

Romanii apreciaza in mod deosebit libera circulatie a oamenilor, a bunurilor si a servicilor pe teritoriul Uniunii. Si pacea la nivel european impreuna cu bunastarea sociala sunt realizari importante pentru cetatenii romani implicati in acest sondaj. Libera circulatie este o realizare pretuita si la nivel european.

1 din 4 Romani se considera informati cu privire la chestiunile europene

Autorii raportului national au vorbit despre gradul de informare a cetatenilor privind problemele Uniunii. Intr-adevar vorbim despre procentaje scazute, dar trebuie sa tinem cont ca sunt date relative si se pot intalni cazuri unde cetatenii pot fi informati foarte bine dar doar pe domeniul lor de activitate, de exemplu in agricultura.

Initiativa cetateneasca, noua strategie a Uniunii Europene

Niculae Idu, seful Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, a vorbit depre importanta unui Eurobarometru, pentru a afla opinia cetatenilor europeni si pentru a dezvolta impreuna proiecte comune pe plan national si la nivelul Uniunii. Idu a declarat ca Uniunea Europeana are nevoie de parerile cetatenilor si ca considera initiativa cetateneasca un important parteneriat intre cetateni si institutii. A mai adaugat ca liderii europeni trebuie sa fie informati in mod direct despre ce inseamna sa fi cetatean european. Reprezentatul Comisiei a mai spus ca, in afara acestui exercitiu sociologic, numit eurobarometru, trebuie sa existe consultatii cu cetatenii si rezultatul acestor discutii va fi un raport cu propunerile facute de euro-cetateni. Un alt important aspect amintit de Idu este faptul ca institutiile din Romania trebuie sa se implice in mod direct in activitatea europeana, precizand ca foarte importanta este si interventia autoritatilor locale in politica europeana comuna. Seful Reprezentantei Comisiei a tinut sa precizeze ca ariile de interes pentru adoptarea initiativei cetatenesti sunt domeniile din sfera politicilor sociale, mai in detaliu, ocuparea fortei de munca, educatia, si pensiile. A concluzionat subliniind importanta comunicarii intre Uniunea Europeana si euro-cetateni si importanta institutiilor nationale si rolul mass media in campania de informatizarea a proiectelor comune.

Eurobarometrul a fost realizat pe un esantion de 1014 persoane intre 13 si 18 noiembrie 2012. Marja de eroare este de +/- 3%.

Alexandru Padure

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

UE cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni aflați pe vasul de croazieră, Diamond Princess, unde se află și români

Published

on

© princesscruises Verified - Instagram

Uniunea Europeană cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni care se află pe vasul de croazieră Diamond Princess, care a fost acostat în Yokohama, Japonia.

Cetățenii vor fi repatriați cu ajutorul zborurilor din Italia mobilizate prin mecanismul de protecție civilă al UE, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Costurile acestor zboruri fiind acoperite de UE. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China, cu ajutorul unor zboruri organizate de Franța și Germania. 

„Izbucnirea acestei epidemii este plină de povești umane. Nu trebuie să le pierdem din vedere printre numere și statistici. Mulțumesc autorităților italiene și întregului echipaj de zbor și personalului pentru că au ajutat cetățenii UE să ajungă în siguranță înapoi acasă. UE continuă să lucreze 24 de ore din 24, atât pentru a sprijini statele membre, cât și China. În prezent, lucrăm la expedierea suplimentelor către China în zilele următoare “, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

”Prima aeronavă italiană a plecat pe ruta către Japonia cu o echipă medicală avansată la bord și o a doua aeronavă va pleca în această seară pentru a repatria cetățenii UE”, se mai arată în comunicatul Exacutivului Europea.

Nava de croazieră a fost acostată în Yokohama pentru carantină încă de la începutul lunii februarie, după ce un pasager debarcat a fost testat pozitiv cu COVID-19.

Echipa medicală italiană va evalua pasagerii vasului de croazieră și numai cei care au avut un rezultat negativ în urma testului pentru virusul COVID-19 sau nu prezintă niciun simptom al bolii vor avea voie să se îmbarce și să se întoarcă acasă.

Prin urmare, numerele finale și naționalitățile vor fi cunoscute în zilele următoare, informează Comisia Europeană.

După sosirea în Europa, pasagerii vor începe o nouă perioadă de carantină organizată și monitorizată de fiecare stat membru.

UE va cofinanța costurile acestor zboruri. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China pe avioanele organizate de Franța și Germania.

Comisia Europeană este în contact regulat cu statele membre, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Organizația Mondială a Sănătății cu privire la toate aspectele focarului de COVID-19.

Ieri, 18 februarie, un al doilea cetăţean român de la bordul vasului de croazieră “Diamond Princess” a fost depistat cu noul coronavirus, fiind transportat la un spital din Tokyo, a informat, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe vas se aflau și 17 români, 15 membri ai echipajului și doi pasageri.


Context:

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean s-a întâlnit cu miniștrii transporturilor din România și alte țări est-europene privind ”obiecțiile” lor față de ”Pachetul Mobilitate”

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu miniștrii  transporturilor din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru, cu care a discutat despre anumite prevederi ale Pachetului Mobilitate.

”Am avut o întâlnire cu ei (n.r. – miniștrii transporturilor), în care le-am ascultat obiecțiile și am hotărât ce pași următori pot fi făcuți pentru o evaluare obiectivă, bazată pe date, a situației invocate de ei”, a scris Vălean, după întrevedere, pe Facebook.

Țările menționate consideră că anumite prevederi ale Pachetului de mobilitate au un impact negativ din punct de vedere economic și de mediu.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending