Connect with us

U.E.

Eurobarometru “Viitorul Europei”: Românii, cetățenii din UE cu cel mai scăzut nivel de sprijin pentru lansarea Conferinței privind viitorul Europei

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

Parlamentul European și Comisia Europeană au lansat marți primul sondaj Eurobarometru realizat vreodată în comun pentru cele două instituții, publicat cu o zi înainte de semnarea Declarației comune referitoare la Conferința privind viitorul Europei și în care marea majoritate (92%) a respondenților din toate statele membre solicită ca vocile cetățenilor să fie “luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei”. În ce privește România, 76% dintre cetățeni sunt de acord cu afirmația că vocile cetățenilor UE ar trebui luate în considerare, reprezentând cel mai scăzut nivel de acord cu această afirmație. Totodată, 67% dintre români sunt de acord că Conferința privind viitorul Europei ar reprezenta progrese semnificative pentru democrație, reprezentând una dintre cele mai scăzute percepții în acest sens. De asemenea, 51% dintre români au o percepție pozitivă despre Uniunea Europeană, țara noastră numărându-se printre cele 12 state membre unde peste 50% dintre cetățeni au o percepție bună cu privire la UE.

  1. Conferința privind viitorul Europei

O foarte mare majoritate a europenilor sunt de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui luate în considerare mai mult pentru deciziile legate de viitorul Europei. În general, mai mult de jumătate (55%) „sunt total de acord” cu acest lucru în timp ce 37% „tind să fie de acord” și doar 6% nu sunt de acord cu aceasta. Această dorință puternică ca vocile cetățenilor UE să fie luate în considerare mai mult se reflectă în toate statele membre.

De fapt, în fiecare țară, cu excepția României, mai mult de opt din zece sunt de acord cu acest lucru.

Acest punct de vedere este cel mai puternic susținut în Grecia, Slovenia și Irlanda (toate 97%). Cel mai scăzut nivel de acord cu această declarație se găsește în România (76%), deși aceasta reprezintă încă o mare majoritate.

© Eurobarometru special nr. 500 “Viitorul Europei” (pag. 14)

Potrivit opiniei exprimate de trei sferturi dintre europeni, Conferința privind viitorul Europei va avea un impact pozitiv asupra democrației în UE: 76 % sunt de acord că aceasta reprezintă un progres semnificativ pentru democrație în cadrul UE (25 % „sunt total de acord” și 51 % „tind să fie de acord”), o majoritate clară susținând acest punct de vedere în fiecare stat membru al UE.

În fiecare țară, o majoritate clară este de acord că Conferința privind viitorul Europei ar reprezenta progrese semnificative pentru democrație. 

Cele mai puternice convingeri cu privire la această percepție se găsesc în Irlanda (90%), Suedia (88%), Belgia (88%) și Lituania (87%), unde mai mult de 85% susțin acest punct de vedere. Cele mai scăzute percepții cu privire la impactul pozitiv al Conferinței asupra democrației în UE se găsesc în Letonia (61%) și România (67%), unde mai puțin de șapte din zece cetățeni sunt de acord cu această afirmație.

© Eurobarometru special nr. 500 “Viitorul Europei” (pag. 18)

Respondenții au declarat că ar trebui implicate activ persoane din toate categoriile sociale (51%); 47% afirmă că tinerii ar trebui să aibă un rol important; 42 % au ales guvernele naționale, iar 40 %, cadrele universitare, experții, intelectualii și oamenii de știință.

Puțin peste jumătate dintre europeni (51%) ar dori să se implice personal, respondenții irlandezi fiind cei mai entuziasmați (81%), urmați de belgieni (64%), luxemburghezi (63%) și sloveni (6 %).

  1. Vocea cetățenilor în UE

Deși votul la alegerile europene este considerat în mod clar (de către 55% dintre respondenți) ca fiind cel mai eficient mod de a se asigura că vocile lor sunt auzite de factorii de decizie de la nivelul UE, există un sprijin foarte puternic în favoarea unui cuvânt mai greu de spus al cetățenilor UE în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dintre cei 92% dintre respondenți care consideră că vocile cetățenilor UE ar trebui luate mai mult în considerare, 55% „sunt total de acord”, iar 37% „tind să fie de acord”. Numai 6% nu sunt de acord cu această afirmație.

  1. Viitorul Europei

Pe șase din zece europeni criza provocată de coronavirus i-a făcut să reflecteze asupra viitorului Uniunii Europene (19% „sunt total de acord” și 41% „tind să fie de acord”), în timp ce 39% nu sunt de acord cu acest lucru (23% „tind să nu fie de acord” și 16% sunt „total împotrivă”).

Respondenții au fost rugați să aleagă evoluțiile pe care și le doresc pentru viitorul Europei: existența unor standarde de viață comparabile (35%) și a unei solidarități mai puternice între statele membre (30%) sunt două dintre evoluțiile menționate cel mai des. De asemenea, europenii acordă prioritate dezvoltării unei politici comune în domeniul sănătății (25%) și unor standarde educaționale comparabile (22%).

  1. Atuuri și provocări

Europenii consideră că respectarea de către UE a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept (32%) și puterea sa economică, industrială și comercială (30 %) reprezintă principalele sale atuuri. Respectarea de către UE a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept este considerată atuul cel mai important (sau cel mai important atu comun) în 14 țări, iar acest punct de vedere este deosebit de important în Suedia, unde 58% dintre cetățeni îl consideră un atu esențial. Puterea economică, industrială și comercială a UE este considerată atuul cel mai important (sau cel mai important atu comun) în nouă țări, în frunte cu Finlanda (45%) și Estonia (44%).

Schimbările climatice sunt considerate în mod clar drept principala provocare globală care afectează viitorul UE, 45% dintre europeni considerând că aceasta este principala provocare. Provocările menționate pe locurile doi și trei de un procent similar de europeni sunt terorismul (38%) și riscurile legate de sănătate (37%). Migrația forțată și strămutarea reprezintă provocarea pe care puțin peste un sfert dintre europeni (27%) o consideră a patra în ordinea importanței.

Acest sondaj Eurobarometru special nr. 500 având ca temă „Viitorul Europei” (EB94.1) a fost realizat între 22 octombrie și 20 noiembrie 2020 în cele 27 de state membre ale UE și a fost comandat în comun de Comisia Europeană și de Parlamentul European. Sondajul a fost realizat prin interviuri față în față și, din cauza pandemiei, a fost completat cu interviuri online, unde a fost cazul. În total, au fost efectuate aproximativ 27 034 de interviuri.

Conferința privind viitorul Europei va crea un nou forum public pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu cetățenii europeni cu privire la chestiunile care contează pentru ei și le afectează viața de zi cu zi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

Published

on

© Alin Mituța/ Facebook

Eurodeputatul Alin Mituța a fost desemnat de către grupul Renew Europe pentru a face parte din Adunarea plenară a Conferinței privind Viitorul Europei, a anunțat acesta într-o postare pe pagina sa de Facebook.

“Mulțumesc colegilor mei din delegația USR PLUS în Parlamentul European pentru sprijin”, a spus el.

Plenara Conferinței va reuni eurodeputați, parlamentari naționali și reprezentanți ai Guvernelor Statelor Membre, iar rolul acesteia va fi de a discuta propunerile venite din partea cetățenilor și de a pregăti raportul final cu reformele propuse de Conferință. Prima ședință plenară a Conferinței va avea loc pe 19 iunie, la Strasbourg.

“Pe 9 mai am lansat Manifestul USR PLUS privind Viitorul Europei, care reprezintă punctul de plecare al implicării mele în Conferința privind Viitorul Europei. Manifestul este deschis îmbunătățirii în urma sugestiilor voastre, pe care le așteptăm pe www.viitoruleuropei.ro“, a continuat Mituța.

Manifestul USR PLUS pentru Viitorul Europei „Începem viitorul împreună” este disponibil la pagina viitoruleuropei.ro și el statuează că Conferința privind Viitorul Europei este o șansă unică de a remodela Europa pornind de la viziunea cetățenilor.

 

Acesta cuprinde propuneri și angajamente pe mai multe domenii precum democrația, justiție și Schengen, mediu și sănătate, coeziune, agricultură, justiție socială, piață internă, buget și infrastructură, economie, muncă, transformare digitală, securitate și rolul UE în lume.

Conferința privind viitorul Europei a fost lansată tot pe 9 mai, de Ziua Europei, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.

Alin Mituța a devenit membru al Parlamentului European la începutul acestui an, după ce fostul eurodeputat Cristian Ghinea a fost numit ministru al investițiilor și proiectelor europene. În legislativul european, el este membru în Comisia pentru control bugetar, în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și la Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale, potrivit unor declarații făcute în cadrul evenimentului online “vorbIMM despre PNRR”, organizat joi de Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), relatează Agerpres.

Totodată, Pîslaru a apreciat că Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a performat în ultima vreme, precum şi zona de contragarantare, dar „avem nevoie de mai mult de atât”.

“Ceea ce a făcut până acum FNGCIMM este un lucru absolut excelent, dar cred că avem nevoie de mai mult de atât. Eu cred că avem nevoie de o Bancă Naţională de Dezvoltare care să pună cap la cap zona de garanţii de exporturi, să ia zona de garanţii şi instrumente pe care FNGCIMM a performat în ultima vreme şi să ia zona de contragarantare – dacă avem Banca Naţională de Dezvoltare şi relaţia directă cu BEI-ul, nu am mai avea nevoie de această zonă”, a spus Dragoş Pîslaru, în cadrul unei videoconferinţe despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Eurodeputatul este de părere că ar trebui creat „pilonul care ne-a lipsit până acum şi care să ne permită să nu mai fim dependenţi de instituţiile financiare internaţionale, ci în conlucrare cu ele”.

„Ce reuşeşte FNGCIMM să dezvolte în această perioadă este o aliniere între o activitate a Fondului Naţional de a pregăti terenul şi o activitate, în paralel, de a construi eşafodajul şi Banca Naţională de Dezvoltare”, a mai declarat Dragoş Pîslaru.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

Published

on

©Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind formularea unui set de principii pentru promovarea și susținerea valorilor Uniunii Europene în spațiul digital, ca urmare a Comunicării privind deceniul digital al Europei, prezentată la 9 martie, informează comunicatul oficial al Executivului.

Consultarea, care va rămâne deschisă până la 2 septembrie, vizează lansarea unei dezbateri societale ample și colectarea opiniilor din partea cetățenilor, a organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor, a administrațiilor și a tuturor părților interesate. Aceste principii vor ghida UE și statele membre în elaborarea unor norme și reglementări digitale care să le ofere tuturor cetățenilor beneficiile digitalizării.

„Un mediu digital echitabil și sigur, care oferă oportunități pentru toată lumea. Acesta este angajamentul nostru. Principiile digitale vor ghida această abordare europeană centrată pe factorul uman în domeniul digital și ar trebui să servească drept etalon pentru acțiunile viitoare în toate domeniile. Iată de ce vrem să ascultăm opiniile cetățenilor UE”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a amintit că ne aflăm în deceniul digital al Europei, iar toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de soluții digitale pentru a se conecta, a explora, a lucra și a-și îndeplini ambițiile, atât online, cât și offline. „Dorim să stabilim împreună principiile digitale pe baza cărora se vor construi o economie și o societate digitale reziliente”, a adăugat acesta.

Pe data de 9 martie, Comisia și-a prezentat viziunea pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 în comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital” și a propus compilarea unui set de principii digitale. Această comunicare acoperă domenii precum accesul la servicii de internet, la un mediu online sigur și de încredere, la servicii digitale de sănătate și la servicii publice și administrative digitale centrate pe factorul uman.

Toate persoanele și părțile interesate își pot împărtăși, de asemenea, opiniile cu privire la educația și competențele digitale necesare pentru ca cetățenii să joace un rol activ în societate și în procesele democratice, la principiile etice pentru algoritmii centrați pe factorul uman, la protecția și capacitarea copiilor și a tinerilor în spațiul online sau la sistemele și dispozitivele digitale care respectă mediul înconjurător. Participanții la consultare sunt invitați, totodată, să propună formulări alternative sau să prezinte, eventual, și alte principii.

Principiile respective vor veni în completarea drepturilor existente, care îi protejează și îi capacitează deja pe cetățenii europeni în mediul online, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, libertatea de exprimare, libertatea de a înființa și a desfășura o activitate comercială online sau protecția creațiilor intelectuale.

Această abordare este aliniată și la recenta propunere privind inteligența artificială, prin care Comisia urmărește să se asigure că utilizarea acestei tehnologii în UE este fiabilă și centrată pe factorul uman.

Contribuțiile la consultarea publică vor fi integrate într-o propunere a Comisiei privind o declarație interinstituțională comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind principiile digitale. Se preconizează că această propunere va fi prezentată până la sfârșitul anului 2021.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța12 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA12 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE12 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru14 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ14 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.15 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava3 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending