Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații au votat o directivă prin care solicită statelor membre ca apa potabilă de la robinet să fie mai sigură pentru cetățenii europeni

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Eurodeputații au votat astăzi, 15 decembrie, în cea de-a doua zi a sesiunii plenare a Parlamentului European o directivă privind calitatea apei potabile prin care cer statelor membre să asigure furnizarea gratuită a apei potabile în clădirile publice, dar și să încurajeze restaurantele, cantinele și serviciile de catering să ofere clienților apă gratuit.

Noile reguli sunt concepute pentru a oferi apă de la robinet de înaltă calitate în întreaga UE. Aceasta răspunde la solicitările a peste 1,8 milioane de europeni care au semnat prima inițiativă cetățenească europeană de succes, „Right2Water”, în sprijinul îmbunătățirii accesului la apă potabilă sigură pentru toți europenii, potrivit comunicatului oficial al Legislativului.

În acest scop, statele membre vor asigura furnizarea gratuită a apei în clădirile publice și ar trebui să încurajeze restaurantele, cantinele și serviciile de catering pentru a oferi clienților apă gratuit. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesul la apă pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi refugiații, persoanele fără adăpost și minorităților.

Monitorizarea și îmbunătățirea calității apei de la robinet

Pentru a permite și încuraja oamenii să bea apă de la robinet mai degrabă decât apă îmbuteliată, calitatea apei de la robinet va fi îmbunătățită prin impunerea unor limite mai stricte pentru anumiți poluanți, inclusiv plumb. Până la începutul anului 2022, Comisia Europeană va întocmi și va monitoriza o listă de substanțe sau compuși de interes pentru sănătate. 

„La douăzeci de ani de la intrarea în vigoare a primei directive privind apa potabilă, este timpul să actualizăm și să strângem pragul pentru anumiți contaminanți, cum ar fi plumbul. Pentru Parlamentul European, era extrem de important ca noua directivă să facă apa noastră potabilă mai sigură. Prin urmare, salut prevederile directivei pentru microplastice și perturbatoare endocrine, cum ar fi bisfenolul A ”, a declarat eurodeputatul principal Christophe Hansen.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural. Avem companii și școli care au fost finanțate

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Există bani pentru digitalizare, din proiectele pilot, dar și din mecanismele existente, prin Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să alocăm 20% pentru transformarea digitală, dar în momentul de față, în planul draft avem undeva spre 9%, deci nu îndeplinim cerința europeană, fiind în continuare carențe în domeniul acesta, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

„Din păcate digitalizarea este doar pe hârtie, vorbim de digitalizare ca fiind un element separat de societate. Transformarea digitală presupune ca activitățile pe care le facem de regulă să devină cât mai simple, folosind tehnologiile existente. Că este vorba de plata taxelor, de educație, de accesul la medicamente, primirea pensiei, sunt multe subiecte care pot fi digitalizate și care pot să ne permită nouă să avem o viața mai ușoară, mai simplă”, a transmis acesta. 

„Inclusiv platformele pe care noi le facem trebuie să fie ușoare. Asta înseamnă transformarea digitală și digitalizarea, să facă toate aspectele vieții mai ușoare, mai accesibile, dar în același timp să nu se piardă componența umană. În  acele platforme ar trebui să existe o persoană care îți răspunde, să existe posibilitatea de a avea un consultant. Noi am uitat dimensiunea aceasta umană”, a adăugat eurodeputatul român. 

 

Victor Negrescu a subliniat că prin digitalizare s-a ajuns la o distanțare față de cetățean. Foarte mulți oameni din rural, inclusiv seniorii, nu au avut acces la vaccinare, deși făceau parte din grupurile prioritare, pentru că nu știau să folosească platforma, iar gradul de alfabetizare digitală din România este la cel mai jos nivel din UE. 

„Trebuie să folosim și alte mijloace. Sau măcar să existe pe platformă persoane care să te ghideze. Nu am gândit nimic nici pentru persoanele cu dizabilități, pentru foarte multe categorii care au nevoie să fie asistate. Nu facem transformare digitală doar pentru unii, doar pentru elita conducătoare sau pentru cei familiarizați. Transformarea digitală trebuie să fie în serviciul tuturor, indiferent de vârstă, de condiția socială sau de pregătire. Asta înseamnă o transformare socială adecvată”, a spus el. 

„În sensul acesta, am venit cu un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru câteva soluții digitale, în mediul rural, proiect care a început anul trecut și urmează să își vadă aplicarea exact în a doua parte a acestui an. Sunt eurodeputatul cu cele mai multe astfel de inițiative din tot Parlamentul European și mă bucură lucrurile  acestea, pentru că le vedem concret în viața noastră de zi cu zi. Avem companii și școli care au fost finanțate, avem multe consecințe concrete a ceea ce înseamnă aceste inițiative, pe care le-am pus în planul agendei mele și cred că vor urma multe astfel de proiecte concrete”, a punctat Victor Negrescu. 

Mai mult, eurodeputatul român a amintit de existența viitoare a unui program operațional pe zona de digitalizare, dar și-a exprimat nemulțumirea legată de faptul că România nu dispune de interconectarea bazelor de date. „Dacă creezi astăzi o companie în București și o închizi sau muți sediul social în alt județ, transferul datelor nu se întâmplă automat, ceea ce este aberant. Sunt multe carențe ce necesită a fi corectate”. 

„În niciun moment, noi nu ne-am gândit  să implicam si companiile inovative, Start-up-urile romanești. Noi cumpărăm tehnologie din afară, ceea ce poate să fie benefic, dar nu implicăm și actorii locali. Poate sunt zeci de companii românești care sunt căutate în lume, dar nu sunt căutate la noi în țară”, a detaliat el. 

Eurodeputatul a dat exemplul Franței, Poloniei, Germaniei și Greciei, care au dezvoltat un mecanism în așa fel încât să fie și partenerii locali implicați. „Când dezvoltam proiectele pilot ne gândim cum să oferim și acestora o șansă, invitând companiile mari să se asocieze cu actorii locali”.

„În domeniul tehnologiei nu mergi pe principiul prețului cel mai mic, în acest domeniu mergi pe tehnologia cea mai bună, cea mai sustenabilă, cea care oferă multe posibilități de dezvoltare. Noi am cumpărat tehnologie și platforme, iar după un an ne-a expirat licența și nu mai erau bani pentru a o prelungi. Astfel, platforma fie a dispărut, fie a devenit neperformantă sau periculoasă din punct de vedere al securității. S-au întâmplat multe probleme de genul acesta în România”.

De asemenea, Victor Negrescu a declarat că trebuie identificate metode pentru a sprijini adaptarea economiei românești la noile provocări generate de pandemia de COVID-19. „În mandatul anterior inițiasem un proiect pilot în valoare de câteva milioane de euro pentru specializarea inteligentă a unor zone din economia românească. Acest proiect mic a generat ulterior o alocare substanțială de 50 milioane de euro din partea Comisiei Europene, pentru a sprijini în continuare implementarea proiectului”.

„Aceste proiecte mici pot avea consecințe ulterioare daca știi să le promovezi. Asta ne propunem și cu acest proiect. Ne dorim să studiem cum putem să ajutăm industria să se adapteze la noile provocări”. 

În acest sens, eurodeputatul a dat exemplul industriei producătoare de mașini: „angajații au fost puși în șomaj tehnic pentru că noi nu am știut cum să ne adaptăm adecvat, nu aveam instrumentele necesare, tehnologia necesară”. 

„De asemenea, foarte mulți antreprenori au trebuit să găsească singuri soluțiile de a se adapta la noile provocări. Astfel, am creat un proiect, pentru o platformă de asistență”, a menționat acesta.

Prin această platformă, antreprenorii europeni pot afla care sunt oportunitățile de finanțare disponibile și instrumentele financiare disponibile pe piață. 

„Mai avem un proiect care presupune identificare competențelor digitale, pentru a vedea exact ce trebuie să formăm în termeni de competențe digitale la nivelul populației și la nivelul angajaților din anumite sectoare economice.”

Eurodeputatul a explicat că digitalizarea presupune mai multe categorii de formări, de competențe: „cel care lucrează în industrie are nevoie de un anumit set de competențe, iar cel care lucrează în arhitectură are nevoie de alt set de competențe”. 

„Trebuie să formăm oamenii.  Trebuie sa mergem mai departe. Sunt multe lucruri care pot fi făcute și dacă nu înțelegem o să rămână în urmă. Putem influența viitorul nostru dacă luăm deciziile care trebuie”, a conchis Victor Negrescu. 

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul USR PLUS Nicu Ștefănuță, coordonatorul grupului Renew Europe în Comisia specială pentru combaterea cancerului, a transmis miercuri un mesaj de susținere pentru Ioana Mihăilă, noua propunere din partea USR PLUS pentru conducerea Ministerului Sănătății, subliniind că România are nevoie de “un ministru dedicat și bine conectat la Europa”.

“Ioana Mihăilă este noua propunere de Ministru al Sănătății din partea USR PLUS. Era într-o sâmbătă seara când Ioana Mihăilă m-a sunat pentru prima dată în calitate secretar de stat la Ministerul Sănătății. Era la birou și încerca să rezolve problema testelor antigen pentru care era disponibil sprijin european. Am lucrat bine împreună”, a scris el, pe Facebook.

 

“Ne trebuie un ministru dedicat și bine conectat la Europa, astfel încât ceea ce facem noi prin Programul de Sănătate #EU4Health, prin Planul European pentru Combaterea Cancerului și prin noul buget al UE să fie o realitate și acasă, în România”, a continuat Ștefănuță.

Săptămâna trecută, după destituirea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al sănătății și declanșarea crizei în coaliția de guvernare, CaleaEuropeană.ro a prezentat o serie de zece priorități pentru viitorul ministru al sănătății, între care ambițiosul proiect al unei Uniuni a sănătății la nivel european, Strategia Farmaceutică Europeană, programul de sănătate EU4Health sau planul european de combatere a cancerului, toate aceste teme căpătând o dinamică și o importanță aparte în timp ce UE se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființare, în principal una sanitară generată de pandemia de COVID-19.

De pildă, programul EU4Health, finanțat cu 5,1 miliarde de euro, va sprijini lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și va întări pregătirea și capacitatea UE de răspuns la crizele sanitare.

Totodată, Strategie farmaceutică pentru Europa, pilon al Uniunii Europene a Sănătății, va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic competitiv, inovator și sustenabil industrial, vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, în special în cazul unor crize.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie, iar statele membre se pot ghida după Strategia Industrială a UE privind măsurile pe care le pot include în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument.

Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet…

Posted by Dragoș Pîslaru on Tuesday, 20 April 2021

 

„Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet blocate, iar oamenii și-au pierdut sursele de venit. Pentru ei, în special, și pentru toți cetățenii României și ai celorlalte state membre UE, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) devine un element cheie în perioada următoare, planurile naționale PNRR fiind cele care susțin scoaterea țărilor din căderea economică în care se află pe fondul pandemiei. În cadrul negocierilor pentru MRR, am explicat încă de la început că nu putem vorbi de redresare dacă nu ne gândim la moduri concrete de a ajuta ecosistemele industriale. Și putem face asta identificând cât mai corect nevoile apărute pe fondul pandemiei”, a spus Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul, membru în Comisia pentru industrie, transport, cercetare și energie (ITRE), a împărtășit câteva idei care merită reținute în urma analizării studiului privind impactul pandemiei asupra economiei statelor membre, realizat de Departamentul tematic al Parlamentului European pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, după cum urmează:

▪️ sectoarele industriale au fost afectate diferit: dacă digitalizarea a fost chiar favorizată de contextul epidemiologic actual, iar educația și mediul de afaceri au îmbrățișat-o cât de repede a fost posibil în funcție de stat, industriile care se bazau pe contactul cu oamenii au suferit acut în urma restricțiilor de mobilitate impuse.
▪️  mediul cultural, de exemplu, va avea nevoie de mult timp și multă susținere financiară pentru a se recupera după acest șoc.
▪️  anumite industrii, precum cea alimentară sau cea chimică, vor cunoaște o redresare în V, adică rapidă și într-un timp scurt.
▪️ în țările europene s-a observat o tendință clară de investiții și reorientare către o economie verde; industria constructoare de mașini, de pildă, nu a fost atât de grav afectată de pandemie tocmai pentru că mașinile electrice au fost pe un trend ascendent.

Astfel, Dragoș Pîslaru subliniază că în cazul PNRR-urilor „nu există o rețetă care să fie valabilă pentru toată lumea, ci fiecare stat trebuie să vină cu propuneri adaptate la realitățile cu care se confruntă”, însă Strategia Industrială a Uniunii Europene este punctul comun de plecare, documentul explicând în detaliu „cum ne putem transforma economia în a deveni mai competitivă dacă investim în 14 ecosisteme”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D12 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural. Avem companii și școli care au fost finanțate

COMISIA EUROPEANA25 mins ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.2 hours ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță2 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.2 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA2 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

NATO2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

ROMÂNIA3 hours ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending