Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, pentru Euronews: Mi-am menținut propunerea ca viitorul CFM 2021-2027 să aloce o sumă importantă pentru redresarea cetățenilor în urma dezastrelor naturale

Published

on

© Screenshot Euronews

Fostul comisar european pentru politică regională, eurodeputatul Corina Crețu, a declarat pentru Euronews că își menține propunerea ca viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 să aloce o sumă importantă pentru redresarea cetățenilor în urma dezastrelor naturale, potrivit unei postări video pe Facebook. 

,,În contextul unui protest organizat la sediul Parlamentului European de către un grup de tineri activiști de mediu, am declarat pentru Euronews că tema schimbărilor climatice trebuie analizată cu toată responsabilitea și că, dacă există voință politică, prin legislația europeană se vor putea limita efectele nefaste ale poluării”, a declarat Corina Crețu.

De asemenea, aceasta a subliniat că a fost ,,întotdeauna o susținătoare a luptei împotriva schimbărilor climatice și a efectelor sale devastatoare, motiv pentru care mi-am și menținut propunerea ca viitorul Cadru Financiar Multianual 20121-2027 să aloce o sumă importantă pentru redresarea în urma dezastrelor naturale, bani care să fie alocați cu mai mare flexibilitate și rapiditate statelor membre și cetățenilor aflați în nevoie”.

Aceasta a amintit că rolul politicienilor, este acela de a găsi, prin dialog cu cetățenii, cele mai bune soluții în primul rând pentru problemele pe care ni le indică europenii ca fiind relevante pentru viața și pentru viitorul lor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Taxonomia UE. Corina Crețu: Votul meu din Parlamentul European va fi pentru România, pentru păstrarea energiei nucleare și a gazului ca și combustibili de tranziție

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europalamentarul Corina Crețu a precizat că votul pe care îl va da astăzi în Parlamentul European pentru Actul delegat al Comisiei Europene, care propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în Taxonomia UE privind finanțarea durabilă, va fi un vot pentru România. 

„Sectorul nuclear este o componentă strategică a mix-ului energetic al României, creează mii de locuri de muncă și reprezintă un domeniu important al industriei energetice a țării. Romania poate reduce dependența energetică de Federația Rusă și poate contribui la tranziția spre o economie verde doar cu ajutorul energiei nucleare și a energiei pe gaz (provenind din alte surse decât din Rusia). Votul meu de azi va fi pentru Romania, pentru păstrarea energiei nucleare și a utilizării gazului natural ca și combustibil de tranziție”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit fostului comisar european, în aceste zile la Strasbourg au fost zile tensionate privind acest subiect, deși demersurile privind includerea energiei nucleare în Taxonomia UE au început încă din 2018, de către Comisia Juncker, din care aceasta a făcut parte: „s-a declanșat o campanie mediatică furibundă pentru respingerea acestei opțiuni.”

„Mi se par deplasate și nefondate argumentele aduse pentru trecerea rapida la o economie verde, pentru ca economiile fiecărei țari sunt diferite și Romania are in continuare nevoie de gaz și energie nucleară. Cu atât mai mult cu cat prețurile la energie au explodat, nu avem planuri pentru tranzitia rapidă către energiile regenerabile, tranziție care va avea oricum un efect negativ profund la nivelul vieții oamenilor și mai ales al regiunilor defavorizate”, a mai adăugat aceasta.

Totodată, Corina Crețu atrage atenția că dacă propunerea Comisiei Europene va pica la vot, impactul asupra României, care se bazează pe energia nucleară și pe gaze naturale, ar fi „devastator”: „Companiile de stat și private nu vor mai putea accesa banii europeni din actualul și viitorul exercițiu financiar pentru investiții în rețele de gaz natural sau centrale nucleare.”

„Este greu de crezut că actuala Comisie va mai pune subiectul pe agendă, deoarece procesul decizional este extrem de complicat iar un eșec în Parlamentul European va elimina practic subiectul de pe agenda executivului european”, a mai punctat aceasta. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”România nu a încheiat și negociat Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale”, deși fondurile UE pentru 2021-2027 pot fi accesate de un an

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.

”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.

Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și  Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.

”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.

Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.

”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.

În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.

Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE31 mins ago

Marea Britanie va achiziționa două nave specializate în protejarea infrastructurii submarine, după ”daunele misterioase” provocate gazoductelor Nord Stream

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare

U.E.3 hours ago

Polonia transmite Germaniei o notă diplomatică pentru negocieri privind reparațiile de război: Varșovia evaluează pagubele la 1.300 de miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Ne dorim ca universitățile să valorifice oportunitățile generate de noua Strategie europeană pentru universități

RUSIA6 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

U.E.6 hours ago

Raport al Agenției Internaționale a Energiei: Europa se confruntă cu ”un risc fără precedent” în aprovizionarea cu gaze

BUSINESS6 hours ago

Ambasadorul Germaniei: Nu există vizite la firme germane în care să nu mi se spună că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen. Ele nu vin aici pentru a face un “euro rapid”, ci pentru a rămâne și a investi în oameni

INTERVIURI8 hours ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO3 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending