Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a susținut o serie de amendamente la un proiect de rezoluție prin care comisia parlamentară mai sus amintită solicită Comisiei Europene să elaboreze un cadru legislativ ambițios pentru protecția și promovarea utilizării durabile a solului.

”Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a adoptat, astăzi, un proiect de rezoluție, la care am susținut o serie de amendamente, prin care solicităm Comisiei Europene să elaboreze un cadru legislativ ambițios pentru protecția și promovarea utilizării durabile a solului. Noua legislație ar trebui să țină cont de amenințările importante la adresa solului: deșertificarea și salinizarea, practicile agricole nesustenabile, pierderea materiei organice, gestionarea defectuoasă, abandonarea terenurilor, contaminarea și pierderea biodiversității”, a subliniat Dan Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Vicepreședintele Comisiei ENVI din Parlamentul European consideră că noul cadru legal ar trebui ”să respecte principiul subsidiarității și drepturile de proprietate și să includă criterii pentru evaluarea calității solului, obiective de refacere, măsuri de monitorizare și raportare, schimbul de bune practici și formare, precum și măsuri de sprijin și stimulente financiare suplimentare pentru ca proprietarii de terenuri să protejeze solurile și terenurile”.

”Această inițiativă vine în urma faptului că măsurile existente atât la nivelul UE cât și la nivelul statelor membre s-au dovedit a fi insuficiente, iar în ciuda faptului că există o Strategie tematică UE privind solul, degradarea terenurilor a continuat în întreaga UE, pierderile fiind estimate la €50 miliarde pe an”, a explicat Dan Motreanu.

Amintim că Executivul european a lansat la începutul lunii februarie o consultare publică referitoare la noua Strategie UE privind solul prin care invită părțile interesate, inclusiv cetățeni, organizații neguvernamentale (ONG-uri) și alte organizații care se ocupă de protecția mediului și a naturii să ofere opinii și posibile soluții la problemele identificate și să pună la dispoziția Comisiei orice informații relevante pe care le dețin.

Așadar, sunt invitați să participe administratori de terenuri, consilieri agricoli, urbaniști, specialiști în domeniul dezvoltării rurale și al dezvoltării teritoriului, reprezentanți ai sectorului agroindustrial (agrochimic, al semințelor și altele), ai industriei alimentare și a băuturilor, ai industriilor extractive, alte părți interesate relevante din industrie, din cercetare și din mediul academic, precum și din sectoarele publice competente, în special cele care se ocupă de mediu, agricultură, gestionarea solului și amenajarea teritoriului.

Noua Strategie UE privind solul reprezintă actualizarea Strategiei Tematice pentru protecția solului adoptată în anul 2006, iar inițiativa de actualizare a acesteia face parte dintre angajamentele incluse în Strategia UE privind Biodiversitatea pentru anul 2030.

Solul reprezintă un ecosistem esențial care oferă servicii valoroase pentru furnizarea de alimente, energie și materii prime, reținerea carbonului, purificarea și infiltrarea apei, reglarea nutrienților din sol, combaterea dăunătorilor, precum și servicii recreative.

Prin urmare, solurile sănătoase sunt un factor-cheie care contribuie la atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European, cum ar fi neutralitatea climatică, refacerea biodiversității, reducerea la zero a poluării și sustenabilitatea sistemelor alimentare.

Consultarea publică este deschisă până în data de 27 aprilie 2021.

Fermierii trebuie recompensați pentru eforturile în asigurarea bunăstării animalelor, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a participat joi la dezbaterea organizată de Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), al cărei membru supleant este, și cea pentru petiții (PETI) din Parlamentul European pe marginea inițiativei cetățenești europene pentru eliminarea folosirii cuștilor animalelor de crescătorie la nivelul UE.

”Bunăstarea animalelor este importantă pentru noi toți și de aceea Uniunea Europeană are cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor. Eforturile pe care le cerem fermierilor trebuie însă recompensate corespunzător. Cu toții ne-am mobilizat eforturile și dorim bunăstarea animalelor însă trebuie să ținem seama de sustenabilitatea economică a sectorului agricol, având în vedere și faptul ca între 2005 și 2014 au dispărut 4 milioane de ferme în Uniunea Europeană”, a explicat Motreanu.

În acest context, europarlamentarul român a subliniat nevoia de ”a evalua impactul eventualelor modificări la nivelul producției, costurilor și prețurilor pentru consumatori și implementarea acestora va trebui să fie graduală”.

”Vor există ajutoare financiare pentru fermieri pentru metode alternative de creștere a animalelor însă avem nevoie de reguli privind importurile care trebuie să respecte standardele UE pentru bunăstarea animalelor”, a punctat Motreanu.

În prezent, Comisia Europeană evaluează legislația privind bunăstarea animalelor și are în vedere prezentarea de reguli noi până la sfârșitul anului 2023, în baza avizului științific.

Legislația va ține seama de prioritățile Strategiei ”De la fermă la consumator” în special privind sustenabilitatea lanțului alimentar și dimensiunea etică a creșterii animalelor.

”Aspectele privind etichetarea, stimularea pieței și gestionarea aspectelor de igienă și sănătate a animalelor trebuie avute în vedere la implementarea eventualelor schimbări. Agricultura ecologică, lanțurile de aprovizionare scurte reprezintă soluții pentru asigurarea bunăstării animalelor. Este important ca viitoarele planuri strategice ale PAC să includă măsuri de bunăstare a animalelor iar fondurile de redresare economica pot fi utilizate parțial pentru îmbunătățirea acesteia. Întreg lanțul agro-alimentar, dar și consumatorii trebuie să fie implicați alături de fermieri în acest proces”, a punctat eurodeputatul român.

Inițiativă cetățenească europeană ”End the Cage Age”, care a adunat sub umbrela sa peste 170 de organizații și ONG-uri din întreaga Europă, a fost înregistrată în luna septembrie 2018, după ce a adunat numărul minim necesar de semnături din partea cetățenilor din 18 state membre.

Inițiatorii acesteia fac apel la Comisia Europeană să propună interzicerea creşterii animalelor în cuşti, la ferme.

Printre argumentele aduse se numără faptul că peste 300 de animale de fermă din Uniunea Europeană suferă în cuști, metodă calificată ca fiind una crudă și inutilă.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) transmite că, împreună cu colegii din Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să evalueze impactul noii Strategii „De la fermă la consumator” asupra prețurilor produselor alimentare și a rentabilității producătorilor.

„Am solicitat Comisiei Europene să evalueze impactul noii Strategii „De la fermă la consumator” asupra prețurilor produselor alimentare și a rentabilității producătorilor Dezideratul nostru este să asigurăm o hrană sănătoasă la prețuri accesibile și să susținem totodată producătorii agricoli de-a lungul tranziției ecologice din următorii ani”, a transmis eurodeputatul român, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, este vorba despre un aviz votat miercuri în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European referitor la Strategie „De la fermă la consumator”.

„Prin intermediul aceluiași aviz, am cerut Comisiei să intensifice sprijinul pentru stabilirea de parteneriate între micii producători și pentru lanțurile scurte de aprovizionare, care pot reprezenta o sursă de produse proaspete și durabilele la prețuri accesibile pe plan local si regional”, a mai spus Dan Motreanu.

Strategia reprezintă o foaie de parcurs către un sistem alimentar european mai sănătos și mai durabil și prevede obiective precum: reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor și a anti-microbienelor, până în 2030, și realizarea agriculturii ecologice pe minim 25 % din terenurile agricole, până în 2030.

Obiectivele vor fi sprijinite prin fondurile europene și vor fi implementate îndeosebi prin noi inițiative legislative, dar și printr-o mai bună monitorizare și implementare a legislației existente, în special în ceea ce privește utilizarea pesticidelor, protecția mediului și bunăstarea animalelor.