România este prima țară din Uniunea Europeană care, la nici o lună după ce i-a fost aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență, vrea să îl modifice, a transmis miercuri eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe).
„PNRR-ul trebuie să rămână așa cum este. Modificarea parțială sau totală a unui plan trebuie să vină cu motive obiective pentru care este necesară. Trebuie explicat cu date și indicatori de ce nu se pot realiza anumite ținte și jaloane. Explicația nu poate fi că s-a schimbat guvernul și avem alte priorități politice, ci pentru că există factori obiectivi care împiedică realizarea acestora. Comisia Europeană nu va accepta niciodată modificarea unui PNRR pe motivele politice”, a scris deputatul european, pe Facebook.
Dragoș Pîslaru a subliniat că România își va pierde credibilitatea și reputația pentru că nu oferă un mediu stabil pentru investiții, iar simpla anunțare a ideii că se dorește modificarea planului va bloca complet pre-finanțarea, adică prima tranșă de bani pe care România urmează să o primească curând.
„Comisia Europeană nu ne va aloca bani când află că nu știm ce vrem să facem cu ei. Practic, producem o catastrofă în bugetul național”, a punctat acesta.
Mai mult, europdeputatul a transmis că PNRR este o „foaie de parcurs” care creează oportunități economice și o predictibilitate financiară atât de necesară pentru investiții publice, dar și private. Asumarea clară a unui calendar de reforme asigura stabilitate, iar în contextul „în care revenim în incoerență și abandonăm angajamentele, ratingul de țară va fi evaluat în mod negativ, iar mediul de afaceri își va retrage proiectele din cauza instabilității generate de deciziile politice”.
„Orice modificare a PNRR nu se realizează doar bătând din palme, ci trebuie să treacă prin procesul de analiză a Comisiei, de aprobare a Comisiei, apoi de validare a Consiliului UE. Suntem deja la final de 2021, acești bani ne sunt disponibili doar până în iunie 2026. Pierdem timp și pierdem șansa de a reforma România. După cum ați văzut, elaborarea, negocierea și adoptarea PNRR-ului nu a fost un proces ușor. Ar fi o sinucidere politică pentru viitorul României să reîncepem un proces care ne duce din ce în ce mai departe de șansa reală de progres”, a conchis Dragoș Pîslaru.
Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României (29,2 miliarde de euro) este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).
