Connect with us

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac solicită Comisiei Europene ”o investigație la zi a situației minorității românești din Serbia”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a atenționat luni, în plenul Parlamentului European, faptul că Serbia nu respectă Acordul bilateral cu Uniunea Europeană privind protecția minorităților naționale, semnat la Bruxelles pe 2 martie 2012.

”Autoritățile sârbe nu au nici cea mai mică intenție să respecte drepturile celor aproximativ 300.000 de vorbitori de limba română din Serbia, iar un astfel de comportament nu poate fi tolerat. Mai ales în contextul atenției pe care Uniunea Europeană o acordă în ultimii ani Balcanilor de Vest”, a spus Tomac, în plen, conform unui mesaj publicat pe pagina sa de socializare.

Europarlamentarul român a subliniat că ”este nevoie de intervenția urgentă” a Uniunii Europene.

”Nu putem ignora încălcarea evidentă a drepturilor elementare a unor oameni de către un stat candidat la UE. Prin urmare, trag un semnal de alarmă și aici, la Bruxelles, și solicit Comisiei Europene o investigație la zi a situației minorității românești din Serbia”, a conchis Tomac.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: România, printre țările UE care vor primi cea mai avantajoasă alocare din planul de 750 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România se numără printre țările membre ale Uniunii Europene care vor primi cea mai avantajoasă alocare din planul de redresare “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

Am asistat astăzi, chiar dacă la distanță, la prezentarea, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, a celui mai ambițios plan de redresare economică al acestui an. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat pe larg necesitatea și modul de utilizare a noului pachet de 750 de miliarde de euro, esențial pentru a impulsiona relansarea economiei și a proteja mijloacele de trai, întrucât așa se va asigura o creștere durabilă și rezistentă. României îi vor fi alocate 33 de miliarde de euro, dintre care doar 12 miliarde de euro trebuie returnați, fiind una dintre țările europene care primesc cea mai avantajoasă alocare. Alături de un Cadru Financiar Multianual ambițios pentru perioada 2021-2027, de 1.100 de miliarde de euro, acest plan de redresare va face ca, în ciuda crizei globale actuale, să avem o Europă mai puternică, solidară, verde, digitală și care asigură respectarea statului de drept. Este momentul ca România să exploreze aceste oportunități europene de creștere și dezvoltare în cel mai eficient mod“, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “New Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activele marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.


Ursula von der Leyen și-a prezentat planul la Parlamentul European de la Bruxelles la începutul după-amiezii, înainte de a organiza o conferință de presă în cursul zilei la sediul Comisiei Europene pentru o prezentare detaliată.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Propunerea este sub nivelul sugerat inițial de Comisia Juncker în mai 2018 pentru perioada 2021-2027, dar este mai mare decât un plan de compromis înaintat în februarie de către președintele Consiliului European, Charles Michel, și care a blocat negocierile summitului din 20 februarie

În 2018, Comisia Juncker a propus un buget de 1.135 miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut (VNB) al UE. Michel a propus 1.095 miliarde de euro, care la acea vreme era estimat la 1,074% din VNB.

În ce privește instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro, acesta este axat pe două componente: 500 de miliarde de euro disponibili sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Planul este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Am votat înființarea unui program de sprijin pentru reforme care va ajuta România să se pregătească pentru aderarea la zona euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat marți că a votat, în cadrul Comisiei pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European în favoarea programul de sprijin pentru reforme și pentru serie de recomandări privitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie.

“Implementarea, de la 1 ianuarie 2021, a Programului de sprijin pentru reforme va avea un impact pozitiv hotărâtor pentru guvernele și autoritățile publice ale statelor membre. Acestea vor primi, dacă vor solicita, sprijin financiar și tehnic pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor structurale care vor genera creștere. Bineînțeles, având în vedere propriile priorități”, a scris Tomac, într-o postare pe Facebook.

 

Programul se adresează, de asemenea, statelor membre care nu fac parte din zona euro și care au nevoie de ajutor în inițierea și desfășurarea reformelor structurale,

Referindu-se la România, eurodeputatul a subliniat că țara noastră are astfel șansa să se pregătească corespunzător pentru aderarea la zona euro.

“Programul are un buget total de 25 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, un angajament consistent îndreptat către modernizarea economiilor statelor membre”, a completat el.

În ceea ce privește recomandările referitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie, Tomac a reliefat că acestea sunt “extrem de necesare în contextul implementarii Acordului de Retragere” a Marii Britanii din UE

“Am sprijinit, prin vot, recomandările privitoare la sistemul echivalării diplomelor, la importanța investirii în continuarea programului Erasmus+ alături de Marea Britanie, precum și necesitatea unei mai bune coordonări a sistemelor de securitate socială. Este prioritar ca fiecare cetățean european să fie protejat prin asistență medicală, pensii, ajutor de șomaj, beneficii maternale și paternale, prestații în caz de boală și accidente de muncă etc. Insist, Marea Britanie trebuie să asigure inclusiv ajutor de șomaj lucrătorilor transfrontalieri și de frontieră, chestiune care în momentul actual lipsește de pe masa negocierilor. Nu trebuie să existe lacune între legislația britanică și cea europeană privitoare la drepturile muncitorilor sau la standardele sociale și la standardele muncii”, a explicat Eugen Tomac.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac cere retragerea cetățeniei române deținută de premierul R. Moldova după ce acesta a acuzat că România este cea mai coruptă țară din Europa

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a cerut vineri retragerea cetățeniei române deținute de prim-ministrul Republicii Moldova Ion Chicu după ce acesta a acuzat România că este cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană și a utilizat un limbaj dur la adresa eurodeputatului Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE și președinte al delegației parlamentare pentru relația UE – Republica Moldova.

“După atacurile de astăzi ale premierului moldovean Chicu la adresa României și a Uniunii Europene, cred că răspunsul nostru prompt trebuie să fie retragerea cetățeniei române. Nu poți fi și cetățean UE, și propagandist în stil sovietic la Chișinău. Limbajul folosit la adresa unui lider PPE arată cât de mult le place unor politicieni din R. Moldova statutul de slugă. Aici nu este vorba doar de un atac la adresa lui Siegfried Mureșan, ci despre modul absolut abject în care un exponent al Federației Ruse atacă România și Uniunea Europeană”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Premierul Republicii Moldova, Ioan Chicu, a avut vineri o ieşire fără precedent la adresa României, pe care a acuzat-o că e cea mai coruptă ţară din Europa. El a continuat cu critici legate de modul în care România a gestionat pandemia de coronavirus şi a scris pe Facebook că doar judeţul Suceava are un număr de infectaţi cu COVID 19 cât jumate din numărul de bolnavi înregistraţi în toată Republica Moldova. Atacul lui Chicu a venit ca replică la criticile europarlamentarului român Siegfried Mureşan, care acuzase regimul pro-rus de la Chişinău că nu implementează reformele pe care şi le-a asumat pentru a primi banii pe care i-a cerut Uniunii Europene şi României.

“Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu “patronajul” peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de “adus mingi” buni… Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? Ai numai în județul Suceava jumate din numarul de bolnavi COVID19 integistrati in toată țara mea. Si medici, cam tot atîți. Județele moldovenești au 40% din decedați din total pe România. Și de 2 ori mai mulți decedați moldoveni în dreapta Prutului, decât în stânga, desi numarul populației este egal. Pentru noi este foarte importantă opinia cetățenilor noștri despre activitatea guvernului. Și doar critica moldovenilor pentru noi contează. Atacurile concertate ale unor personaje, cu pretenții de avocați ai Moldovei, pot să-i impresioneze doar pe patronii lor. Pe mine – deloc”, a scris Chicu.

 

 

Atacul din partea prim-ministrului Republicii Moldova a venit și în contextul în care România a ajutat Republica Moldova să gestioneze pandemia de COVID-19, țara noastră trimițând la Chișinău o echipă de 52 de cadre medicale și echipamente medicale de protecție și medicamente în tratarea COVID-19 în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending