Creșterea prețurilor la energie trebuie supusă unei analize serioase și amănunțite, consideră eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, care a 
avut ieri o intervenție în cadrul unui eveniment virtual organizat de Camera Franceză de Comerț și Industrie în România (CCIFER).
”În primul rând, calcularea prețului la energie trebuie decuplată de prețul gazului. În condițiile în care, pe de o parte, ponderea gazului a reprezentat doar 20% din mixul energetic european, iar pe de alta, prețurile au explodat și într-o țară ca Franța, care se bazează mult mai mult pe energie atomică decât pe gaz, atunci undeva lucrurile nu au sens și trebuie clarificate. În al doilea rând, dacă firmele de distribuție spun că abia acum sunt pe profit, înseamnă că acum doi ani erau în faliment”, a atras atenția asupra situației Marinescu.
Acesta a făcut referire și la Pachetul ”Fit for 55”, pe care îl consideră cel ”mai important pachet legislativ din ultimii 15 ani”.
”Sunt de părere că trebuie să avem o abordare echilibrată, lucru deloc ușor, în condițiile unei polarizări a opiniilor pro și contra în Parlament. Lucrurile nu trebuie făcute de pe o zi pe alta, este nevoie de o perioadă de tranziție care să permită industriei să se pregătească, științei să ne ofere soluții tehnologice mai bune, și cetățenilor să se obișnuiască cu acest nou stil de viață”, a mai spus europarlamentarul.
Marian-Jean Marinescu este de părere că ETS reprezintă ”unul dintre exemplele de dosare delicate”.
”Cred că trebuie să facem în așa fel încât ETS-ul să nu fie doar o nouă taxă. Banii din ETS vin de la cetățeni și de la companii, și cred că după ce sunt colectați banii ar trebui returnați într-o pondere cât mai mare tot industriei, pentru ca aceasta să poată investi în tehnologii curate”, a mai spus eurodeputatul.
Propunerea, care vine după pachetul de măsuri ReRowerEU și Declarația de la Versailles, cuprinde o obligație de a umple până la cel puțin 80% depozitele de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare în vederea asigurării aprovizionării cu energie, Comisia Europeană propunând ca aceasta să crească până la 90% în anii următori.
Pentru a răspunde preocupărilor legate de menținerea prețurilor ridicate la energie, Comisia a adoptat, de asemenea, o comunicare care prezintă opțiunile de intervenție pe piață la nivel european și național și evaluează avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni.
Parteneriatele UE cu țările terțe pentru achiziționarea colectivă de gaz și hidrogen pot contribui la îmbunătățirea rezilienței și reducerii prețurilor.
Comisia a luat măsuri încă din vara anului trecut pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor. În urmă cu două săptămâni, președinta von der Leyen s-a angajat să prezinte până la sfârșitul lunii opțiuni concrete și excepționale pe termen scurt pentru a combate efectele de domino ale prețurilor la gaze pe piața energiei electrice.
Comisia și-a devansat activitatea pentru a-și aduce contribuția în cadrul reuniunii șefilor de stat sau de guvern din această săptămână și a prezentat miercuri o comunicare care cuprinde aceste opțiuni.
Statele membre au prezentat mai multe variante de măsuri de urgență pentru a limita impactul prețurilor ridicate la electricitate. Cu toate acestea, toate opțiunile prezintă și dezavantaje. Opțiunile pe termen scurt privind prețul energiei electrice pot fi grupate, în linii mari, în două categorii:
A. Compensații financiare:
I. Comerțul cu amănuntul: sprijin pe venit, cadru pentru ajutor de stat temporar, impozitare redusă, model de agregare/ cumpărător unic.
Principalele dezavantaje: costuri bugetare, riscuri pentru concurența echitabilă.
II. Comerț cu ridicata: plafonarea prețurilor pentru producătorii de combustibii fosili, plafonarea prețului la electricitate, model de agregare/ cumpărător unic
Principalele dezavantaje: costuri bugetare, distorsionarea concurenței și perturbarea pieței.
B. Reglementare: prețuri fixe pentru producători.
Principalele dezavantaje: complexitate, perturbarea aprovizionării, impact asupra investițiilor.
