Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, pentru Politico Europe: Avem nevoie de o politică europeană a turismului

Published

on

© European Parliament

Uniunea Europeană are nevoie de o politică comună în domeniul turismului, a declarat luni, pentru Politico Europe, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism.

Criza din turism ne arată că avem nevoie de o politică europeană a turismului. Poate că vom salva această vară, dar pe termen lung, pe celelalte doar așa le vom putea salva. Nu ne putem ascunde în spatele Comisiei și a faptului că aceasta nu are competențe în domeniul turismului. UE are nevoie de o politică a turismului comună!“, a spus Marinescu.

Deputații europeni din Comisia pentru transport și turism au exprimat joia trecută o poziție pozitivă asupra pachetului Comisiei Europene privind măsuri luate în domeniul transportului și turismului în scopul repornirii turismului. 

Comisia Europeană a prezentat la 13 mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include: o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai, o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat, un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului, o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar și criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentația, recreerea sau cultura contribuie la aproape 10 % din PIB-ul UE și constituie o sursă esențială de locuri de muncă și de venituri în numeroase regiuni europene. 267 de milioane de europeni (62 % din populație) fac cel puțin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78 % dintre europeni își petrec vacanțele în țara lor de origine sau în altă țară din UE.

Ecosistemul turistic a fost, de asemenea, unul dintre cele mai afectate de restricțiile severe impuse circulației și călătoriilor în urma pandemiei de COVID-19. Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) prevede o reducere cu 20-30 % a numărului de sosiri internaționale, ceea ce înseamnă pierderi între 280 și 420 de miliarde EUR pentru industria călătoriilor în întreaga lume. În Europa, vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde EUR pentru sectorul turismului european și 360 de milioane de turiști.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj, care cuprinde și ”Floreștiul, unde va fi și spitalul regional, de care vor beneficia toți locuitorii Ardealului.”

Prezentă în emisiunea ”Actual Regional – Acasă în Europa” de la TVR Cluj, fostul comisar european pentru politică regională în perioada 2014-20219 a ținut să-l felicite pe primarul Emil Boc, punctând că ”fondurile europene nu au culoare politică.”

”Eu îl felicit pe domnul primar Emil Boc. Metroul are sens cu atât mai mult cu cât cuprinde și Floreștiul, unde va fi și Spitalul Regional, de care vor beneficia toți locuitorii Ardealului. Această linie de transport, așa cum văd că e proiectată, dorește să facă legătura și cu cei de la Zalău, și cu cei de la Baia Mare, astfel încât aceștia să aibă acces mai ușor atât pentru a ajunge în oraș, cât și la Spitalul Regional, care sper că se va construi cât mai curând. Cel mai important este, însă, ritmul în care se vor face aceste proiecte. Depinde dacă vom beneficia noi de ele, sau nepoții noștri, sau nepoții nepoților noștri”, a subliniat Corina Crețu.

Aceasta i-a încurajat ”pe toți primarii și administrațiile locale să atragă și să folosească acești bani.”

”Privit de la Bruxelles, proiectul metroului de la Cluj e un lucru rar pentru România, care de obicei rămâne blocată în proiecte mici, pe termen scurt”, a mai precizat europarlamentarul român.

Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat în ședința extraordinară din 22 noiembrie proiectul privind Studiului de fezabilitate (documentația tehnică și indicatorii tehnico-economici) pentru obiectivul de investiții ”Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou și Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiții” – componenta investițională Magistrala I de Metrou.

Opțiunea de traseu recomandată prin acest studiu este: Florești – Piața Unirii – Piața Mărăști – Muncii / Europa Unită – Depou Sopor. Traseul va avea o lungime de 21,03 km și va dispune de 19 stații.

Investiția totală este de 2,1 miliarde de euro, iar durata de realizare va fi de 128 de luni.

Finanțarea obiectivului va fi realizată din diverse surse: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri nerambursabile din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), Programul Operațional Transporturi (POT) 2021-2027, alocări de la bugetele naționale și locale, dar și alte surse de finanțare identificate pe parcurs.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare pentru a gestiona fondurile UE destinate spitalelor regionale. Trebuie analizat dacă mai e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu apreciază că autoritățile locale au o capacitate mult mai mare în a gestiona fondurile europene destinate spitalelor regionale.

Prezentă în emisiunea ”Actual Regional – Acasă în Europa” de la TVR Cluj, Corina Crețu a lansat un apel către autoritățile locale din Cluj, Iași și Craiova, care acum pot solicita ca aceste fonduri să treacă în administrarea lor directă, fie către Primării, fie către Consiliile Județene.

”Când am fost comisar european, am primit o solicitare din partea administrațiilor de la Cluj, Iași și Craiova de a accepta ca aceste spitale să fie construite de către autoritățile locale. Le-am răspuns că această decizie nu e a Comisiei Europene, ci a Guvernului României, care trebuie să modifice beneficiarii: în loc de Ministerul Sănătății, să prevadă Consiliile Județene sau Primăriile. Atunci, acea solicitare nu era posibilă din cauza regulamentelor” a precizat Corina Crețu, care a semnat, în 2015, din calitatea mai sus amintită realizarea celor 3 spitale regionale, Cluj, Iași şi Craiova.

Acesta a reamintit că din 2019 toate documentațiile necesare pentru cele trei spitale regionale, inclusiv finanțările aferente, sunt aprobate.

”Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare de a demara construcția celor trei Spitale Regionale și invit acest Guvern să facă o analiză în ce măsură e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar. Reamintesc că, din 2019, toate documentațiile necesare pentru cele trei Spitale Regionale, inclusiv finanțările aferente, sunt aprobate. Mi-e foarte greu să înțeleg de ce nu au demarat licitațiile și construcția propriu-zisă, pierzându-se deja ani buni din procesul de construcție”, și-a arătat surprinderea europarlamentarul.

Guvernul României a aprobat la mijlocul lunii octombrie Memorandumul privind negocierea contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, în valoare de 305 milioane de euro, pentru susținerea obiectivului de investiții Spitalul Regional de Urgență Cluj.

Acest împrumut se adaugă celor 480 de milioane de euro, tot de la Banca Europeană de Investiții, destinate construirii spitalelor regionale Cluj și Craiova, a căror contractare a fost aprobată de Guvern la finalul lunii mai.

Valoarea proiectului de investiții prevăzut de Spitalul Regional de Urgență Cluj este de 539,6 milioane euro, din care 454 milioane euro reprezintă costul net.

Citiți și:
România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene
Cluj: România primește de la Comisia Europeană 47 milioane de euro pentru construirea unui spital de urgență care va deservi regiunea NV

Spitalul va aparține unei rețele de spitale regionale de urgență menite să îmbunătățească sistemul de sănătate al României și să asigure o abordare multidisciplinară pentru tratarea cazurilor complexe. Mai mult, acest proiect va crește accesul la servicii medicale pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale sau sărace. Acesta va ajuta la asigurarea diagnosticului și tratamentului precoce și, prin urmare, va ajuta la reducerea ratei de deces și a dizabilităților pe termen lung.

Astfel, unitatea sanitară va avea șapte etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu îi îndeamnă pe ”fermierii români să aplice eco-schemele” din cadrul PAC: Nerespectarea acestora ar duce la pierderea a circa 475 de milioane de euro pe an

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru  pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, semnalează că neaplicarea eco-schemelor de către fermieri ar duce la pierderea a aproximativ 475 de milioane de euro pe an în România și la scăderea subvenției pe hectar de la 195 de euro la 120 de euro.

În această situație, Motreanu îi îndeamnă pe fermierii români ”să aplice eco-schemele și ca statul să stabilească sume stimulative pentru aceste intervenții. Evităm astfel pierderea unor sume mari din fondurile destinate României pentru plățile directe.”

Parte a noii Politici Agricole Comune (PAC), schemele ecologice sau eco-schemele reprezintă un nou instrument conceput pentru a recompensa fermierii care aleg să facă un pas înainte în ceea ce privește grija față de mediu și acțiunile în domeniul climei. Eco-schemele vor contribui în mod semnificativ la tranziția ecologică și la obiectivele Pactului Verde.

Noua PAC alocă 25% anual din pilonul 1 (plăți directe) pentru finanțarea eco-schemelor. Ele sunt obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru fermieri, cărora le pot genera venituri mai mari. Statele membre trebuie să promoveze eco-schemele, să le facă foarte atractive și ușor de implementat.

”Pentru a evita pierderea fondurilor, se aplică un sistem de compensare între piloni – procentele care nu se realizează din pilonul 1 pentru mediu și climă pot fi compensate din pilonul 2 (politica de dezvoltare rurală). Totodată, pentru a evita pierderea de fonduri se stabilește un prag de 20% pentru perioada 2023-2024 (2 ani perioadă de <<învățare>>), procentele nerealizate între 20% si 25% putând fi compensate în anii următori. Eco-schemele trebuie să fie mai ambițioase decât legislația națională (să nu facă deja parte din lege)”, a subliniat Dan Motreanu.

Așadar, pentru a primi sprijin prin eco-scheme, practicile agricole trebuie:

  • să acopere activitățile legate de climă, mediu, bunăstarea animalelor și rezistența antimicrobiană;
  • să fie definite pe baza necesităților și priorităților identificate la nivel național/regional în planurile strategice ale statelor membre pentru PAC;
  • să depășească prin nivelul lor de ambiție cerințele și obligațiile stabilite prin condiționalitate;
  • să contribuie la atingerea obiectivelor Pactului Verde.

Comisia Europeană a publicat la începutul anului o listă cu potențiale practici agricole pe care schemele ecologice le-ar putea sprijini în viitoarea politică agricolă comună (PAC). Aceasta include: 

  • practicile de agroecologie, cum ar fi rotația culturilor cu culturi leguminoase și sistemele de creştere a animalelor de mică intensitate;
  • agricultura bazată pe carbon, de exemplu, agricultura de conservare sau menținerea pajiștilor permanente unde plantele perene fixează o proporție mare de carbon în sol;
  • agricultura de precizie, de exemplu, agricultura circulară;
  • aditivi pentru hrana animalelor (floarea soarelui, rapiță) care reduc emisiile din fermentația enterică;
  • practicile de creștere a animalelor care țin seama de bunăstarea animalelor și care reduc nevoia de substanțe antimicrobiene.

După mai bine de doi ani și jumătate de negocieri, dezbateri și eforturi continue, a fost acordat votul final de către Parlamentul European pentru adoptarea noii Politici Agricole Comune. Noua Politică Agricolă Comună își propune să promoveze un sector agricol durabil și competitiv, care să asigure fermierilor un nivel de trai decent și ofere hrană sănătoasă și durabilă.

Planurile strategice aferente PAC, care vor fi elaborate de fiecare stat membru în funcție de particularitățile și nevoile naționale, vor pune în practică o condiționalitate consolidată, eco-scheme, servicii de consiliere agricolă, precum și măsuri și investiții de agromediu și climatice. Aceste măsuri facilitează atingerea obiectivelor Pactului Verde, în special a celor care decurg din Strategia „De la fermă la consumator” și din Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, precum și a obiectivelor climatice și de mediu specifice ale PAC.

Comisia Europeană va evalua dacă aceste planuri sunt conforme cu aceste angajamente, iar statele membre vor trebui să se asigure că cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală și cel puțin 25% din plățile directe vor fi dedicate măsurilor de protecție a mediului și a climei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA5 hours ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

U.E.8 hours ago

Emmanuel Macron și Papa Francisc au discutat despre ”perspectivele apropiatei președinții franceze” a Consiliului Uniunii Europene

NATO9 hours ago

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu: Autoritățile locale au o capacitate mult mai mare pentru a gestiona fondurile UE destinate spitalelor regionale. Trebuie analizat dacă mai e fezabil ca Ministerul Sănătății să rămână beneficiar

ROMÂNIA11 hours ago

România a semnat acordul cu Comisia Europeană pentru a primi împrumutul de 15 miliarde de euro din PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Dan Motreanu12 hours ago

Dan Motreanu îi îndeamnă pe ”fermierii români să aplice eco-schemele” din cadrul PAC: Nerespectarea acestora ar duce la pierderea a circa 475 de milioane de euro pe an

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, discuție telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova. Cei doi au convenit asupra necesității unei întâlniri în perioada imediat următoare

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ2 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ2 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending